"Utilizăm cookie-uri pentru a vă îmbunătățiți experiența de navigare. Cookie-urile necesare au rolul de a susține funcții esențiale ale site-ului Consiliului. Cookie-urile opționale ne ajută să realizăm rapoarte statistice anonime și agregate pentru a răspunde mai bine nevoilor dvs.
Cu permisiunea dvs., vom folosi cookie-uri pentru a produce date agregate și anonime privind navigarea și comportamentul vizitatorilor pe site-ul nostru. Vom folosi aceste date pentru a vă îmbunătăți experiența de utilizare a site-ului nostru.
Consiliul Afaceri Economice și Financiare, 10 iulie 2026
Principalele rezultate
Uniunea economiilor și a investițiilor
Angajamentul unanim asumat astăzi de miniștri reflectă voința politică puternică de a ajunge la un acord cu privire la pachetul privind integrarea piețelor și supravegherea în acest an, precum și recunoașterea faptului că realizarea acestui lucru va necesita un compromis din partea statelor membre. Am convingerea că putem ajunge la un acord care reprezintă un rezultat favorabil pentru toate statele membre și care va aduce realizarea unor piețe de capital mai profunde și mai eficiente pentru cetățenii și întreprinderile din UE.
Simon Harris, Tánaiste și ministrul finanțelor al Irlandei
Miniștrii au desfășurat un schimb de opinii referitor la pachetul privind integrarea piețelor și supravegherea – un element esențial al uniunii economiilor și a investițiilor. Acordul cu privire la acest pachet se numără printre obiectivele foii de parcurs „O Europă, o piață”.
Pe baza unei note de orientare din partea președinției, miniștrii au exprimat un angajament politic clar de a ajunge la o poziție de negociere solidă și ambițioasă a Consiliului cu privire la pachet până în octombrie și au convenit în linii mari asupra chestiunilor centrale de politică care trebuie soluționate în vederea atingerii acestui obiectiv.
Statele membre și-au conturat în linii mari prioritățile pentru viitoarele negocieri. ECOFIN a luat act de schimb, iar președinția va reflecta asupra chestiunilor semnalate, ținând seama în continuare de calendarul aprobat de miniștri.
Consiliul a mandatat echipe tehnice să își intensifice activitatea pentru a contribui la realizarea ambiției stabilite de miniștrii de finanțe din UE.
Proiectul legislativ privind integrarea piețelor și supravegherea urmărește să aprofundeze integrarea piețelor de capital din UE prin eliminarea barierelor din calea desfășurării transfrontaliere de activități de investiții și prin consolidarea eficienței supravegherii. Acest lucru ar trebui să contribuie, la rândul său, la sporirea competitivității UE prin mobilizarea economiilor private.
În special, proiectul de norme cuprinde măsuri menite să consolideze rolul Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA), inclusiv prin consolidarea rolului său în supravegherea la nivelul UE în ceea ce privește actori principali de pe piață – cum ar fi contrapărțile centrale semnificative, depozitarii centrali de titluri de valoare, locurile de tranzacționare și furnizorii de servicii de criptoactive – și prin reformarea guvernanței sale.
Președinția irlandeză și-a prezentat programul de lucru în domeniul afacerilor economice și financiare pentru a doua jumătate a anului.
În special, președinția irlandeză a anunțat că lucrările sale vor fi ghidate de trei priorități generale: competitivitate, valori și securitate, în conformitate cu Agenda strategică a UE 2024-2029.
În domeniul economic și financiar, Irlanda va pune accentul pe consolidarea competitivității, a rezilienței și a capacității UE de a răspunde unui mediu geopolitic și economic din ce în ce mai dificil.
Prioritățile președinției noastre reflectă provocările majore cu care se confruntă UE, dar și oportunitățile care există atunci când Europa acționează împreună, ca un singur bloc. Am stabilit un program de lucru ambițios pentru restul acestui an, în conformitate cu obiectivele foii de parcurs „O Europă, o piață”. Succesul va necesita ca toate statele membre și fiecare instituție să se alăture efortului comun, într-un spirit de muncă asiduă și de compromis. În ceea ce ne privește, Irlanda este pregătită să pună umărul pentru a impulsiona lucrările în curs vizând o UE sigură și competitivă, în centrul căreia să se afle valorile europene.
Simon Harris, Tánaiste și ministrul finanțelor al Irlandei
Miniștrii au decis să deschidă o procedură aplicabilă deficitelor excesive (PDE) în ceea ce privește Bulgaria. De asemenea, au adoptat o recomandare adresată Bulgariei care prezintă traiectoria cheltuielilor nete și calendarul pe care ar trebui să îl urmeze pentru a pune capăt deficitului său excesiv până în 2029.
Mecanismul PDE este conceput pentru a asigura faptul că statele membre ale UE revin la disciplină sau mențin disciplina în bugetele lor naționale. Se lansează aceste proceduri atunci când un stat membru înregistrează un deficit public care depășește valoarea de referință de 3 % din PIB, în conformitate cu articolul 126 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.
Decizia Consiliului de a demara astăzi o PDE se datorează deficitului public estimat al Bulgariei de 4,1 % din PIB în 2026, care se preconizează că va continua să depășească 3 % din PIB în 2027. Utilizarea de către Bulgaria a clauzei derogatorii naționale pentru cheltuielile cu apărarea din cadrul Pactului de stabilitate și de creștere nu explică pe deplin depășirea pragului de 3 %.
În recomandarea sa, Consiliul prevede că Bulgaria ar trebui, prin urmare, să întreprindă acțiuni eficace și să prezinte, până la 15 octombrie 2026, măsurile necesare pentru a-și reduce deficitul. Bulgaria ar trebui, de asemenea, să se asigure că rata sa de creștere nominală cumulată a cheltuielilor nete nu depășește 4,2 % în 2026, 7,7 % în 2027, 11,4 % în 2028 și 15 % în 2029.
Ca parte din procesul semestrului european 2026, Consiliului a adoptat recomandările sale privind politicile economice, sociale, de ocupare a forței de muncă, structurale și bugetare ale fiecărui stat membru.
Anul acesta, recomandările specifice fiecărei țări pun un accent deosebit pe competitivitate, securitatea energetică, securitatea economică, pregătirea pentru apărare și echitatea socială.
În acest sens, statele membre sunt încurajate să promoveze prioritățile esențiale care sprijină competitivitatea, să asigure punerea în aplicare rapidă a fondurilor politicii de coeziune și să continue reformele și investițiile sprijinite în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență.
Alte recomandări, cu caracter mai bugetar, se axează pe căile statelor membre către realizarea sau menținerea unor finanțe publice viabile, precum și pe punerea în aplicare prudentă a măsurilor legate de energie în limitele normelor de guvernanță economică ale UE.
Consiliul a aprobat totodată concluzii cu privire la bilanțurile aprofundate din 2026 în cadrul procedurii privind dezechilibrele macroeconomice. Procedura urmărește să identifice, să prevină și să abordeze apariția unor dezechilibre macroeconomice potențial dăunătoare care ar putea avea un impact negativ asupra stabilității economice într-un anumit stat membru, în zona euro sau în UE în ansamblu.
Consiliul a aprobat astăzi un nou plan de redresare și reziliență (PRR) pentru Ungaria. Noul plan ar trebui să permită plata către Ungaria a 10 miliarde EUR, din care aproximativ 6,5 miliarde EUR sub formă de granturi și aproximativ 3,5 miliarde EUR sub formă de împrumuturi.
Aprobarea de astăzi urmează prezentării recente de către Ungaria a noului său plan, după ce întârzierile în îndeplinirea superjaloanelor din planul anterior al Ungariei au însemnat că acesta nu mai era realizabil din cauza creșterii costurilor ca urmare a volatilității prețurilor energiei, a schimbărilor neașteptate ale circumstanțelor geopolitice, a provocărilor neprevăzute în materie de punere în aplicare, a întârzierilor cauzate de constrângerile de timp sau de presiunile legate de programare, precum și a altor evoluții.
În același timp, miniștrii au aprobat modificări punctuale ale planurilor naționale ale Ciprului, Finlandei, Germaniei, Letoniei, Lituaniei, Luxemburgului, Țărilor de Jos și Sloveniei.
Planurile de redresare și reziliență stabilesc agende naționale de reformă și de investiții în contextul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) – elementul central al NextGenerationEU, instrumentul temporar al UE de facilitare și accelerare a tranziției verzi și a tranziției digitale în statele membre, sporind în același timp reziliența, coeziunea și creșterea durabilă.
Pentru a beneficia de mecanism, statele membre trebuie să înainteze Comisiei planuri de redresare și reziliență (PRR), în care să prezinte reformele și investițiile pe care intenționează să le pună în aplicare până la sfârșitul lunii august 2026.
Până în prezent, au fost plătite din MRR aproximativ 429 de miliarde de euro.
Consiliul a stabilit traiectoria cheltuielilor nete maxime pentru Țările de Jos – un element esențial al planului bugetar-structural pe termen mediu al acestei țări.
În temeiul cadrului de guvernanță economică al UE, în vigoare de la sfârșitul lunii aprilie 2024, statele membre sunt invitate să prezinte planuri bugetar-structurale naționale pe termen mediu care să acopere o perioadă de patru până la cinci ani, în funcție de ciclul lor electoral.
Planurile reprezintă o piatră de temelie a noului cadru de guvernanță economică al UE, conținând traiectoria bugetară a statelor membre, împreună cu reformele și investițiile avute în vedere.
Traiectoriile cheltuielilor nete stabilite de Consiliu constituie cel mai important indicator operațional pentru supravegherea bugetară la nivelul UE. Această constrângere bugetară va încadra politicile bugetare naționale ale Țărilor de Jos până în 2030 și va fi de ajutor pentru a stabili dacă această țară menține finanțe viabile.
Miniștrii au desfășurat un schimb de opinii referitor la situația actuală în ceea ce privește impactul economic și financiar al agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, pe baza unor informații actualizate din partea Comisiei. Acesta este un punct recurent pe ordinea de zi a Consiliului ECOFIN.
Acreditarea de presă pentru summiturile internaționale desfășurate în afara Uniunii Europene va fi gestionată de autoritățile guvernamentale din țara-gazdă.
