"Utilizăm cookie-uri pentru a vă îmbunătățiți experiența de navigare. Cookie-urile necesare au rolul de a susține funcții esențiale ale site-ului Consiliului. Cookie-urile opționale ne ajută să realizăm rapoarte statistice anonime și agregate pentru a răspunde mai bine nevoilor dvs.
Consiliul Afaceri Externe a început cu o discuție referitoare la concentrarea, de către Rusia, de forțe militare la frontiera cu Ucraina.
Sprijinul Uniunii Europene pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei este unanim și ferm. Miniștrii au afirmat astăzi foarte răspicat că orice agresiune împotriva Ucrainei va avea consecințe politice și costuri economice ridicate pentru Rusia.
Josep Borrell, Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate
UE își coordonează îndeaproape poziția cu partenerii transatlantici și cu partenerii care împărtășesc aceeași viziune și va aborda din nou acest subiect la Consiliul European din 16 decembrie.
Miniștrii au analizat apoi situația din Belarus, din perspectiva celui de al 5-lea val de sancțiuni decis recent. S-a considerat că măsurile restrictive impuse ca răspuns la exploatarea migranților au dat rezultate. Cu toate acestea, represiunea internă practicată de regimul Lukașenko se înrăutățește, iar numărul deținuților politici a crescut la peste 900. Miniștrii au reafirmat că UE este solidară cu societatea belarusă și că va continua să o sprijine.
Consiliul a abordat și subiectul Varosha și impactul acțiunilor unilaterale întreprinse în iulie 2021 de ciprioții turci și de Turcia, care au încălcat rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU. Statele membre și-au exprimat solidaritatea cu Ciprul și sprijinul lor pentru procesul de negociere condus de ONU, precum și pentru noul reprezentant special al secretarului general al ONU și șef al Forței ONU de menținere a păcii în Cipru, Colin Stewart.
După cum s-a convenit, Coreperul va evalua în continuare opțiunile disponibile, care includ crearea unui regim specific de sancțiuni care să vizeze persoanele și entitățile direct implicate în deschiderea unei părți din Varosha după iulie 2021. Miniștrii au reafirmat că este esențial ca Turcia să se implice din nou în mod serios în procesul ONU și să se abțină de la orice acțiune care ar provoca deteriorarea în și mai mare măsură a situației de pe teren.
Schimbul de opinii referitor la Etiopia a evidențiat agravarea în continuare a conflictului din această țară, care a cauzat o criză umanitară devastatoare, subminând astfel nu numai stabilitatea Etiopiei, ci și a întregii regiuni. Miniștrii au fost de acord că numai o soluție politică poate inversa dinamica negativă și periculoasă curentă și că UE ar trebui să-și mențină prioritățile de a obține încetarea focului și de a aduce părțile la masa negocierilor.
Relațiile UE-Africa
Consiliul a discutat despre relațiile UE cu Africa înaintea Consiliului European din decembrie și ca pregătire pentru cel de al 6-lea summit UE-Uniunea Africană care ar urma să aibă loc la Bruxelles în februarie 2022.
Din discuție a reieșit că UE poate fi mai concretă, mai practică, mai vizibilă și mai operațională în relațiile cu partenerii săi africani.
Printre principalele domenii care necesită o implicare sporită se numără răspunsul la COVID-19, distribuirea de vaccinuri, pacea, securitatea și guvernanța, redresarea verde și digitală prin inițiative în cadrul Portalului mondial și o mai bună cooperare în forurile multilaterale.
Asia Centrală
Consiliul a avut un schimb de opinii referitor la Asia Centrală, axându-se mai ales pe sporirea ambiției UE în această regiune.
UE este foarte interesată de intensificarea dialogului politic cu Asia Centrală. De asemenea, își dorește ca aceasta să se dezvolte și să devină un spațiu economic și politic mai rezilient, mai prosper și mai strâns interconectat. Acest interes pentru o cooperare mai strânsă este împărtășit de partenerii din regiune. Printre posibilele domenii de cooperare consolidată se numără promovarea redresării verzi și durabile post-COVID-19, de exemplu, prin proiecte emblematice precum „Portalul mondial”, și gestionarea repercusiunilor situației din Afganistan și a altor provocări în domeniul securității. Importantă este și implicarea în domeniul afacerilor și al investițiilor, precum și în domeniile drepturilor omului, democrației, statului de drept și guvernanței.
Venezuela
Miniștrii au fost informați despre rezultatele alegerilor regionale și municipale din Venezuela, derulate la 21 noiembrie 2021, precum și despre principalele constatări ale misiunii UE de observare a alegerilor (MOA), prezentate de Isabel Santos, observatoare-șefă a MOA și deputată în Parlamentul European.
Miniștrii au convenit ca UE să promoveze în continuare tranziția democratică în Venezuela. Obiectivul final rămâne o soluție la criză în care rolul principal să revină Venezuelei și care să ducă la alegeri credibile, incluzive și transparente la toate nivelurile.
Concluzii ale Consiliului și alte decizii
Consiliul a aprobat concluzii referitoare la Pactul privind politica de securitate și apărare comună civilă.
De asemenea, Consiliul a adoptat un nou regim de sancțiuni care vizează persoanele și entitățile care obstrucționează tranziția politică în Mali, precum și măsuri restrictive împotriva persoanelor și entităților care au legătură cu Grupul Wagner. Activitățile acestui grup reflectă strategia de război hibrid a Rusiei, reprezintă o amenințare și creează instabilitate în mai multe țări din întreaga lume.
Sancțiunile vor viza Grupul Wagner, trei societăți care au legături cu grupul și opt agenți militari răspunzători de încălcări grave ale drepturilor omului sau de activități destabilizatoare în Ucraina, Siria, Libia, Republica Centrafricană, Sudan și Mozambic.
În timpul unui dejun de lucru informal, miniștrii afacerilor externe au desfășurat un schimb de opinii referitor la Afganistan cu viceprim-ministrul și ministrul afacerilor externe al Qatarului, Mohammed bin Abdulrahman Al-Thani.
Qatarul joacă un rol strategic în abordarea situației din Afganistan, facilitând interacțiunile UE cu autoritățile interimare talibane, asigurând trecerea în condiții de siguranță a persoanelor care au nevoie de ajutor și înlesnind furnizarea de sprijin umanitar. Discuția a evidențiat înțelegerea comună conform căreia este nevoie de o formă de dialog operațional cu guvernul interimar taliban, dar că aceasta nu înseamnă că li se acordă vreo legitimitate. Dialogul este condiționat de progresele făcute de talibani în ceea ce privește cele cinci criterii de referință definite de Consiliu în septembrie 2021.
De asemenea, Consiliul a adoptat fără dezbatere punctele care figurau pe lista punctelor „A” fără caracter legislativ.
Acreditarea de presă pentru summiturile internaționale desfășurate în afara Uniunii Europene va fi gestionată de autoritățile guvernamentale din țara-gazdă.