"Utilizăm cookie-uri pentru a vă îmbunătățiți experiența de navigare. Cookie-urile necesare au rolul de a susține funcții esențiale ale site-ului Consiliului. Cookie-urile opționale ne ajută să realizăm rapoarte statistice anonime și agregate pentru a răspunde mai bine nevoilor dvs.
Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei
Consiliul a purtat discuții privind războiul de agresiune purtat de Rusia împotriva Ucrainei, după un schimb de opinii informal prin videoconferință cu ministrul ucrainean al afacerilor externe, Andrii Sîbiha.
Discuția ministerială care a urmat s-a axat pe impactul crizei din Orientul Mijlociu asupra Ucrainei și pe războiul de agresiune al Rusiei, în special pe repercusiunile sale militare și energetice.
Miniștrii au afirmat în mod clar că Ucraina rămâne principala prioritate a Europei în materie de securitate, iar atenția acordată Ucrainei nu va diminua. Dronele care lovesc Kievul sunt aceleași ca cele care lovesc statele din Golf, prin urmare, cum Ucraina dispune de cele mai bune mijloace de apărare împotriva dronelor, am discutat pe scurt și despre cum putem combina aceste elemente.
Kaja Kallas, Înalta Reprezentantă pentru afaceri externe și politica de securitate și președinta Consiliului Afaceri Externe
Consiliul a discutat și despre sprijinul pentru Ucraina, inclusiv cel acordat prin împrumutul pentru sprijinirea Ucrainei în valoare de 90 de miliarde EUR pentru perioada 2026-2027, precum și despre modalități de a crește și mai mult presiunea asupra Rusiei.
Europa va menține sancțiunile și va continua demersul de a renunța la combustibilii fosili din Rusia. Dacă vrem ca acest război să se încheie, Moscova trebuie să aibă mai puțini bani pentru război, nu mai mulți. Unul dintre cele mai bune instrumente de care dispunem constă în a exercita presiune asupra flotei fantomă a Rusiei.
Kaja Kallas, Înalta Reprezentantă pentru afaceri externe și politica de securitate și președinta Consiliului Afaceri Externe
Consiliul a inclus pe listă nouă persoane responsabile de masacrul de la Bucea din februarie și martie 2022.
De asemenea, Consiliul a adoptat măsuri restrictive suplimentare împotriva a patru persoane responsabile de acțiuni străine de manipulare a informațiilor și ingerințe străine (FIMI) împotriva UE, a statelor sale membre și a partenerilor săi și a aprobat concluzii privind consolidarea capacității UE de a contracara amenințările hibride.
Miniștrii afacerilor externe din UE au discutat despre situația din Orientul Mijlociu în lumina celor mai recente evoluții legate de războiul din Iran și despre efectele acestuia în întreaga regiune.
Iran
Miniștrii și-au exprimat profunda îngrijorare cu privire la escaladarea continuă și la riscul unui conflict regional mai amplu. Ei au evidențiat că singura modalitate durabilă de a ieși din criză este să se înceteze ostilitățile, să se oprească focul și să se revină la diplomație.
Miniștrii au discutat totodată despre implicațiile extinse ale conflictului, inclusiv despre riscurile pentru stabilitatea regională, rutele comerciale mondiale, piețele financiare și prețurile la energie. Ei au exprimat o îngrijorare deosebită cu privire la securitatea rutelor maritime și la necesitatea de a menține libertatea de navigație, inclusiv în Marea Roșie și în strâmtoarea Ormuz.
Relansarea transporturilor de îngrășăminte, alimente și energie prin strâmtoarea Ormuz este o prioritate urgentă. [...] UE desfășoară deja operații navale în zonă. Avem ASPIDES, care joacă un rol esențial în protejarea libertății de navigație. Din discuțiile noastre a reieșit o dorință clară de a consolida această operațiune.
Kaja Kallas, Înalta Reprezentantă pentru afaceri externe și politica de securitate și președinta Consiliului Afaceri Externe
Protecția cetățenilor UE în regiune a fost evidențiată ca o prioritate-cheie. Miniștrii au luat act de coordonarea în curs între statele membre și de utilizarea instrumentelor UE pentru a facilita repatrierile și asistența consulară.
Acesta nu este războiul Europei, dar interesele Europei sunt direct vizate. Pe măsură ce acest război se extinde, prioritatea UE rămâne protecția cetățenilor noștri.
Kaja Kallas, Înalta Reprezentantă pentru afaceri externe și politica de securitate și președinta Consiliului Afaceri Externe
Miniștrii au subliniat importanța susținerii societății civile iraniene și a colaborării continue cu partenerii regionali, inclusiv cu țările din regiunea Golfului, pentru a sprijini eforturile de detensionare și securitatea regională.
Consiliul a decis să impună măsuri restrictive pentru încă 16 persoane și 3 entități care sunt răspunzătoare pentru încălcări grave ale drepturilor omului în Iran.
Miniștrii au abordat situația din Liban, exprimându-și îngrijorarea cu privire la riscul ca țara să fie implicată în continuare în conflict și la consecințele umanitare ale ostilităților în curs și ale strămutării pe scară largă.
Miniștrii au insistat asupra necesității de a se detensiona situația și au solicitat dezarmarea Hezbollahului, îndemnând totodată Israelul să dea dovadă de reținere și să evite acțiunile care ar putea destabiliza și mai mult țara. Ei au subliniat, de asemenea, că este important să se sprijine fără întrerupere stabilitatea și instituțiile de stat ale Libanului.
UE va furniza Libanului ajutor umanitar în valoare de 100 de milioane de euro. De asemenea, vom continua să sprijinim forțele armate libaneze să dezarmeze Hezbollahul.
Kaja Kallas, Înalta Reprezentantă pentru afaceri externe și politica de securitate și președinta Consiliului Afaceri Externe
Gaza și Cisiordania
Miniștrii au subliniat că escaladarea în curs din regiune nu ar trebui să distragă atenția de la situația din Gaza și Cisiordania. Aceștia și-au exprimat profunda îngrijorare cu privire la deteriorarea condițiilor umanitare din Gaza și la fluxul insuficient de ajutor umanitar, subliniind necesitatea de a asigura accesul umanitar deplin, sigur și neîngrădit, în conformitate cu dreptul internațional umanitar. Aceștia au reiterat și necesitatea de a avansa cu punerea în aplicare a Planului cuprinzător pentru a pune capăt conflictului din Gaza, în conformitate cu Rezoluția 2803 a Consiliului de Securitate al ONU.
În plus, miniștrii și-au exprimat îngrijorarea cu privire la escaladarea violenței în Cisiordania, inclusiv cu privire la atacurile coloniștilor violenți, și au subliniat necesitatea de a proteja civilii, de a asigura tragerea la răspundere și de a preveni escaladarea în continuare a situației. Ei au insistat asupra importanței de a menține viabilitatea soluției bazate pe coexistența a două state și de a sprijini eforturile de reformă ale Autorității Palestiniene.
UE va continua să facă presiuni pentru a se îmbunătăți accesul umanitar, a se detensiona situația și a se sprijini reformele autorităților palestiniene.
Kaja Kallas, Înalta Reprezentantă pentru afaceri externe și politica de securitate și președinta Consiliului Afaceri Externe
Miniștrii au desfășurat un schimb de opinii cu privire la relațiile UE cu vecinătatea sudică, făcând un bilanț al punerii în aplicare a Pactului pentru Mediterana lansat în octombrie 2025.
Miniștrii au subliniat importanța consolidării parteneriatului UE cu țările din vecinătatea sudică pentru a promova stabilitatea, dezvoltarea economică și prosperitatea în întreaga regiune mediteraneeană. Ei au evidențiat că este necesar să se avanseze cu punerea în aplicare a pactului și să se obțină rezultate tangibile prin inițiative și proiecte concrete.
Înaintea Consiliului Afaceri Externe a avut loc un schimb informal de opinii în timpul unui mic dejun pe tema „Strategia europeană de securitate”.
Este clar că mediul de securitate se schimbă rapid și nu putem răspunde doar organizând summituri de urgență. Avem nevoie de o politică pe termen lung.
Kaja Kallas, Înalta Reprezentantă pentru afaceri externe și politica de securitate și președinta Consiliului Afaceri Externe
În timpul prânzului, miniștrilor li s-a alăturat ministrul indian al afacerilor externe, Subrahmanyam Jaishankar, pentru o discuție informală privind relațiile bilaterale și evoluțiile internaționale.
Alte puncte
În cursul reuniunii, Germania și Franța au adus în discuție situația din Georgia, având în vedere adoptarea recentă a pachetului legislativ privind finanțarea externă și activitatea politică.
Estonia, Letonia și Lituania au informat miniștrii despre acuzațiile aduse de Rusia împotriva statelor baltice de nerespectare a Convenției internaționale privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială (ICERD).
Italia și Malta au informat miniștrii despre escaladarea amenințării maritime și de mediu în Marea Mediterană, care implică nava rusă transportatoare de gaz natural lichefiat Arctic Metagaz.
Alte decizii
Consiliul a adoptat o decizie de sprijinire a țărilor africane în consolidarea capacităților lor de acțiune împotriva minelor, contribuind la obiectivul unei Africi fără mine.
Consiliul a adoptat măsuri restrictive împotriva a trei entități și a două persoane răspunzătoare pentru atacuri cibernetice comise împotriva unor state membre ale UE și a unor parteneri ai UE.
Acreditarea de presă pentru summiturile internaționale desfășurate în afara Uniunii Europene va fi gestionată de autoritățile guvernamentale din țara-gazdă.
