Skip to content
  • Consiliul Justiție și Afaceri Interne

Consiliul Justiție și Afaceri Interne, 13-14 octombrie 2022

Principalele rezultate

Justiție (joi, 13 octombrie)

Răspunsuri judiciare și lupta împotriva impunității în Ucraina

Miniștrii au trecut în revistă lucrările în curs privind răspunsurile judiciare și lupta împotriva impunității în ceea ce privește crimele săvârșite în legătură cu războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Lucrările includ sprijin pentru investigarea și urmărirea penală a crimelor de război și a celorlalte crime din categoria celor mai grave, precum și acțiuni pentru a asigura punerea în aplicare deplină a sancțiunilor individuale și economice adoptate.

Pavel Blažek, ministrul ceh al justiției
În cursul ultimei săptămâni, am fost martorii mai multor atacuri îngrozitoare și nediferențiate din partea Rusiei, îndreptate împotriva cetățenilor ucraineni și a infrastructurii civile. Acestea sunt ultimele dintr-o lungă listă de atrocități comise de Rusia pe întreg teritoriul Ucrainei. UE sprijină cu fermitate poporul ucrainean și va colabora strâns cu autoritățile ucrainene și cu comunitatea internațională pentru a-i aduce pe cei responsabili în fața justiției.
Pavel Blažek, ministrul ceh al justiției
Pavel Blažek, ministrul ceh al justiției

Autoritățile din șase state membre ale UE și din Ucraina, cu sprijinul Eurojustului, au înființat o echipă comună de anchetă sau s-au alăturat ulterior acesteia pentru a facilita schimbul de informații și de probe și pentru a sprijini anchetele penale privind crimele comise în Ucraina. Rolul Eurojustului a fost, de asemenea, consolidat pentru a permite agenției să păstreze, să stocheze și să analizeze probe privind crimele de război. Statele membre furnizează o sumă suplimentară de 7 milioane EUR pentru a sprijini Curtea Penală Internațională, precum și sprijin criminalistic Ucrainei pentru colectarea de probe.

Pentru a asigura punerea în aplicare deplină a sancțiunilor adoptate, Comisia Europeană a creat un Grup operativ „Înghețare și punere sub sechestru” pentru a facilita coordonarea. La 24 octombrie, Consiliul urmează să adopte o decizie de extindere a listei „infracțiunilor incriminate de UE” pentru a include încălcarea măsurilor restrictive ale UE. Comisia va putea apoi să prezinte o propunere de armonizare a legislațiilor naționale în acest domeniu.

Formarea judiciară

Miniștrii justiției au făcut schimb de opinii cu privire la formarea judiciară și impactul acesteia asupra accesului la justiție în contextul statului de drept. În acest sens, au fost subliniate importanța și rolul formării în asigurarea unei calități mai bune a sistemului judiciar și în consolidarea în continuare a independenței acestuia.

Miniștrii au subliniat existența școlilor naționale de formare, precum și participarea judecătorilor la cursuri de formare și schimburi europene. Aceștia s-au axat pe modul în care se poate asigura un nivel ridicat de participare a judecătorilor la formarea continuă și au împărtășit măsurile naționale existente pentru monitorizarea participării la formarea judiciară și evaluarea impactului și a eficacității acesteia.

Miniștrii au împărtășit, de asemenea, dacă există legături la nivel național între participarea la formarea judiciară și evoluția carierei judecătorilor. Aceștia au afirmat că nu au constatat tensiuni între participarea judecătorilor la formarea judiciară și independența lor.

Infracțiunile împotriva mediului

Miniștrii au evaluat progresele înregistrate în cadrul discuțiilor cu privire la proiectul de directivă privind infracțiunile împotriva mediului. În cadrul discuțiilor la nivel tehnic, experții au înregistrat progrese substanțiale în direcția unui text legislativ care să poată fi sprijinit de o majoritate calificată a statelor membre. O mare majoritate ar putea fi de acord ca nivelurile sancțiunilor pentru persoanele fizice în ceea ce privește infracțiunile grave și cele mai puțin grave să fie stabilite la cinci și, respectiv, trei ani. Alte aspecte legate de sancțiuni, inclusiv nivelul maxim al sancțiunilor pentru persoanele juridice, rămân deschise.

Președinția urmărește să ajungă la o abordare generală globală cu privire la acest text în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne din decembrie.

Infografic care explică ce înseamnă infracțiunile ecologice și care sunt rezultatele eforturilor UE de combatere a infracțiunilor ecologice.
Lupta UE împotriva infracțiunilor ecologice (Infografic)

Lupta UE împotriva infracțiunilor ecologice (Infografic)

Parchetul European

Comisia și procurorul-șef european i-au informat pe miniștri în legătură cu cele mai recente evoluții în ceea ce privește funcționarea Parchetului European (EPPO). EPPO și-a început activitatea în iunie 2021, iar în primul său an a deschis 929 de investigații, a emis 28 de puneri sub acuzare, a obținut patru condamnări și a primit ordine de indisponibilizare în valoare de 259 de milioane EUR. În cadrul Consiliului, se lucrează în prezent la relațiile EPPO cu țările terțe și cu organizațiile internaționale, iar procesul de numire a opt noi procurori europeni care îi vor înlocui pe cei care își vor înceta funcțiile în iulie 2023 va fi lansat în curând.

Comisia Europeană și procurorul-șef european au menționat, de asemenea, chestiunea unei posibile extinderi a mandatului EPPO pentru a include urmărirea penală a încălcării sancțiunilor UE. Acest subiect ar necesita o examinare aprofundată.

Drepturile fundamentale în perioade de criză

În timpul prânzului, miniștrii au desfășurat un schimb de opinii privind respectarea drepturilor fundamentale în perioade de criză, în prezența directorului Agenției pentru Drepturi Fundamentale. Aceștia au evaluat reziliența infrastructurii în materie de drepturi ale omului (în special a instituțiilor naționale, a sistemului judiciar și a societății civile) în fața crizelor. Aceștia au analizat, de asemenea, ce măsuri suplimentare ar trebui luate pentru a spori această reziliență.

Alte puncte

În cadrul secțiunii „Diverse”, președinția a informat miniștrii cu privire la lucrările în curs referitoare la o serie de propuneri legislative și a prezentat un raport cu privire la atelierul privind protecția transfrontalieră a adulților vulnerabili, care a avut loc la 20 septembrie.

Comisia Europeană și-a prezentat pachetul legislativ privind răspunderea civilă în legătură cu utilizarea inteligenței artificiale și răspunderea pentru produsele cu defecte. De asemenea, Comisia a informat miniștrii cu privire la primul raport referitor la aplicarea Directivei privind protecția datelor în materie de asigurare a respectării legii, precum și cu privire la cele mai recente evoluții referitoare la un cadru UE-SUA privind confidențialitatea datelor.

Consiliul a adoptat, de asemenea, fără dezbatere, punctele care figurează pe lista punctelor „A” cu și fără caracter legislativ.

Afaceri Interne (14 octombrie)

Spațiul Schengen

Miniștrii au desfășurat un schimb de opinii cu privire la starea generală a spațiului Schengen, cu un accent deosebit pe gestionarea frontierelor externe, având în vedere situația migrației. Aceștia s-au angajat să întreprindă o serie de acțiuni pe termen scurt și mediu în următoarele domenii: frontiere, returnări, implementarea sistemelor informatice, legislație nouă, dimensiunea externă și deplasările secundare.

Vít Rakušan, ministrul ceh de interne
Gestionarea eficace a frontierelor noastre externe este esențială pentru a aborda provocările în materie de migrație și securitate cu care ne confruntăm în spațiul Schengen. Pentru a realiza acest lucru, trebuie să valorificăm la maximum oportunitățile oferite de tehnologie, trebuie să utilizăm pe deplin capabilitățile Frontexului și trebuie să continuăm să colaborăm cu partenerii și vecinii noștri astfel încât să reducem numărul trecerilor neregulamentare ale frontierei. Astăzi, miniștrii și-au reafirmat angajamentul deplin de a construi un sistem solid de gestionare a frontierelor, care să poată face față oricăror provocări actuale și viitoare.
Vít Rakušan, ministrul ceh de interne
Vít Rakušan, ministrul ceh de interne

Consiliul a aprobat concluzii privind ciclul multianual de politică strategică pentru gestionarea europeană integrată a frontierelor. Miniștrii invită Comisia să acorde o atenție deosebită fenomenelor recente (instrumentalizarea migrației, amenințări hibride), apariției unor noi metode de introducere ilegală de persoane, pandemiilor și conflictelor armate în vecinătatea imediată a UE.

De asemenea, Consiliul a adoptat joi, ca punct care nu necesită dezbateri, o decizie de semnare a unui acord privind cooperarea în materie de gestionare a frontierelor între Frontex și Macedonia de Nord. Acest acord va permite organizarea de operațiuni comune și trimiterea de echipe de gestionare a frontierelor din partea Frontexului în Macedonia de Nord, sub rezerva acordului acestei țări.

În cadrul secțiunii „Diverse”, președinția a informat miniștrii cu privire la extinderea spațiului Schengen fără controale la frontierele interne, în special situația în ceea ce privește Bulgaria, Croația și România. Fără a aduce atingere finalizării evaluărilor lor în 2011, Bulgaria și România au invitat, în mod voluntar, experți ai statelor membre și ai Comisiei să verifice pe teren modul în care aplică în prezent acquis-ul Schengen. Acest exercițiu este în prezent în desfășurare. În ceea ce privește Croația, Consiliul a solicitat în iunie 2022 avizul Parlamentului European referitor la un proiect de decizie a Consiliului privind aplicarea integrală a acquis-ului Schengen în Croația.

Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei

Miniștrii au discutat despre situația refugiaților ucraineni din UE și a persoanelor strămutate în interiorul țării. Aceștia au evaluat planificarea pentru situații neprevăzute și eforturile de a asigura pe perioada iernii condiții de trai sigure, demne și cu acces la căldură pentru ucraineni, în special în UE.

În plus, protecția temporară, activată în martie 2022 pentru o perioadă inițială de un an, va fi prelungită automat cu două perioade de câte șase luni, până în martie 2024. Miniștrii au fost invitați de Comisie să permită cât mai multă flexibilitate în ceea ce privește accesul la drepturile de protecție temporară pentru ucrainenii care se întorc pentru vizite de scurtă durată în Ucraina, precum și pentru cei care ar putea decide să se întoarcă în UE după ce au plecat în mod voluntar.

De asemenea, miniștrii au desfășurat un schimb de opinii cu privire la implicațiile în materie de securitate internă ale războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, inclusiv riscurile sporite de trafic de persoane, trafic ilicit de arme de foc și alte infracțiuni grave. Coordonatorul UE pentru lupta împotriva terorismului a informat miniștrii cu privire la rezultatele vizitei sale în Ucraina de la sfârșitul lunii septembrie. Miniștrii au convenit să lanseze un dialog în materie de securitate cu Ucraina pentru a operaționaliza cooperarea cu autoritățile ucrainene.

În plus, joi, Consiliul a adoptat fără dezbatere un pachet de modificări legislative pentru a spori și mai mult flexibilitatea în utilizarea fondurilor politicii de coeziune, cu scopul de a-i ajuta pe refugiații ucraineni și de a contracara efectele războiului purtat de Rusia din Ucraina.

O hartă prezintă numărul de refugiați din Ucraina înregistrați pentru protecție temporară sau în cadrul unor regimuri naționale similare în cele 27 de țări ale UE.
Refugiații din Ucraina în UE (Infografic)

Refugiații din Ucraina în UE (Infografic)

Azil și migrație

Președinția a prezentat situația actuală a dosarelor privind azilul și migrația. Aceasta a prezentat un concept pentru o cale de urmat în ceea ce privește solidaritatea UE în materie de migrație și răspunsul în situații de criză, inclusiv un mecanism de solidaritate obligatoriu din punct de vedere juridic, dar flexibil. Statele membre au sprijinit continuarea lucrărilor la nivel tehnic pe baza principiilor cuprinse în propunere.

De asemenea, președinția a informat miniștrii cu privire la contactele sale recente cu Parlamentul European pentru a demara, cât mai curând posibil, negocieri cu privire la o serie de dosare legislative.

În timpul prânzului, miniștrii au discutat despre evoluțiile recente în privința rutei de migrație din Balcanii de Vest, rută pe care, în acest an, s-a înregistrat o creștere semnificativă a numărului de migranți. Aceștia s-au axat în special pe politica în domeniul vizelor din regiunea Balcanilor de Vest și pe impactul pe care nealinierea regimurilor de călătorie fără viză îl are asupra situației migrației și azilului în țările UE vecine. Aceștia au evidențiat, de asemenea, domenii-cheie pentru cooperarea cu partenerii din Balcanii de Vest, inclusiv gestionarea frontierelor, returnările, combaterea introducerii ilegale de migranți și încurajarea alinierii depline la politica UE în domeniul vizelor.

Alte puncte

Președinția a informat miniștrii în legătură cu evoluția recentă a propunerilor legislative actuale.

Comisia și eu-LISA au oferit miniștrilor informații actualizate privind progresele înregistrate în ceea ce privește implementarea interoperabilității. De asemenea, Comisia a informat miniștrii cu privire la primul raport referitor la aplicarea directivei privind protecția datelor în materie de asigurare a respectării legii.

Având în vedere evoluțiile recente, Comisia a comunicat miniștrilor informații privind activitatea sa în ceea ce privește reziliența infrastructurii critice din UE.

Dosarele reuniunii

Comunicate de presă

Info presă

Contacte presă

În cazul în care nu sunteți jurnalist, vă rugăm să trimiteți cererea dumneavoastră serviciului de informații pentru public.

Acreditare și evenimente de presă

Pentru informații generale privind acreditarea, vă rugăm să vizitați această pagină.

Acreditarea de presă pentru summiturile internaționale desfășurate în afara Uniunii Europene va fi gestionată de autoritățile guvernamentale din țara-gazdă.

Rămâneți pe recepție

Alte reuniuni: Consiliul Justiție și Afaceri Interne

Consultați mai multe reuniuni

Ultima revizuire: 9 ianuarie 2025