Cum îi protejează UE pe minori în mediul online
Internetul joacă un rol din ce în ce mai important în viața copiilor și a adolescenților din întreaga UE. UE și statele sale membre depun eforturi pentru a-i proteja pe minori de riscurile asociate mediului online.
Ce face UE pentru a-i proteja pe minori în mediul online
UE și statele sale membre colaborează pentru a-i proteja pe minori în mediul digital, în concordanță cu valorile și principiile UE.
Iată câteva dintre cele mai recente inițiative:
- norme pentru combaterea abuzului sexual online asupra copiilor
- Regulamentul privind serviciile digitale – care combate conținutul online dăunător
- o aplicație la nivelul UE de verificare a vârstei
- concluzii privind un mediu digital mai sigur
Noi norme pentru combaterea abuzului sexual online asupra copiilor
Reprezentanții statelor membre ale UE au convenit asupra poziției Consiliului cu privire la un regulament de prevenire și combatere a abuzului sexual online asupra copiilor. Odată adoptată, noua lege va introduce obligația întreprinderilor digitale de a preveni diseminarea de materiale care conțin abuzuri sexuale asupra copiilor și ademenirea copiilor.
Furnizorii online vor fi nevoiți să elimine conținuturi și să blocheze accesul la acestea sau – în cazul motoarelor de căutare – să dezindexeze rezultatele căutării. Regulamentul instituie, de asemenea, o nouă agenție a UE, Centrul UE privind abuzul sexual asupra copiilor, pentru a sprijini statele membre și furnizorii online în eforturile de punere în aplicare a legii.
Consiliul și Parlamentul au convenit, de asemenea, asupra unor norme de drept penal mai stricte privind abuzul sexual asupra copiilor și exploatarea sexuală a copiilor. De exemplu, în temeiul noilor norme, faptul de a plăti pentru a accesa transmiterea în direct de abuzuri sexuale asupra copiilor va fi pasibil de pedeapsă. În plus, proiectarea sau adaptarea unor sisteme de IA pentru a produce materiale care conțin abuzuri sexuale asupra copiilor, precum și distribuirea unor astfel de sisteme vor fi considerate infracțiuni. Această actualizare a fost necesară având în vedere apariția tot mai frecventă a unor materiale de tip deepfake sau generate de IA care conțin abuzuri.
Regulamentul privind serviciile digitale: combaterea conținutului online dăunător
UE a adoptat și Regulamentul privind serviciile digitale cu obiectivul de a contribui la combaterea răspândirii conținutului online dăunător, care poate afecta negativ starea de bine și dezvoltarea mintală și emoțională a minorilor.
Regulamentul privind serviciile digitale impune platformelor online să instituie măsuri pentru a-i proteja mai bine pe utilizatori și pentru a elimina conținutul dăunător, precum hărțuirea cibernetică, discursurile de incitare la ură sau vânzarea de produse ilegale.
Revizuirea Directivei serviciilor mass-media audiovizuale va aborda și siguranța minorilor în mediul online. În mai 2025, Consiliul a aprobat concluzii în care a stabilit aspectele asupra cărora trebuie să se concentreze Comisia Europeană, printre acestea figurând și o secțiune privind protecția minorilor.
Abordarea UE în ceea ce privește verificarea vârstei
UE a introdus o aplicație europeană de verificare a vârstei pentru a ajuta platformele online să verifice vârsta utilizatorilor lor atunci când aceștia accesează site-uri pentru care legea prevede restricții de vârstă.
Utilizatorii trebuie să descarce aplicația, să o configureze cu ajutorul pașaportului sau al cărții de identitate și să o utilizeze pentru a-și dovedi vârsta atunci când accesează servicii online. Aplicația a fost concepută pe baza celor mai înalte standarde de confidențialitate din lume; ea le permite utilizatorilor să își dovedească vârsta în mod anonim, fără a partaja alte informații cu caracter personal.
Concluziile privind un mediu digital mai sigur
În concluziile aprobate în iunie 2025, Consiliul a solicitat să se adopte măsuri astfel încât copiii și adolescenții să poată utiliza instrumentele digitale într-un mod sigur și sănătos, fără a-și pune în pericol sănătatea mintală.
Aceste măsuri includ:
- o colaborare strânsă cu principalele părți interesate pentru a construi un mediu digital mai sigur
- sensibilizarea cu privire la riscurile pe care le prezintă mediul digital și la beneficiile amânării folosirii instrumentelor digitale sau ale introducerii treptate a acestor instrumente
- campanii de alfabetizare mediatică și digitală în rândul copiilor și adolescenților
- o mai bună proiectare a produselor digitale pentru a promova siguranța și confidențialitatea
- consolidarea mecanismelor de raportare pentru a contribui la combaterea exploatării sexuale online
Ce fac minorii pe internet
Internetul a devenit o parte centrală a vieții de zi cu zi pentru toți, în special pentru tineri. Potrivit Comisiei Europene, copiii cu vârste între 9 și 15 ani petrec în medie 3 ore pe zi pe ecrane și pe rețelele de socializare.
În 2024, 98% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 16 și 17 ani din UE utilizau internetul zilnic, comparativ cu 88% din populația totală. Printre cele mai populare activități online pentru tinerii cu vârste cuprinse între 16 și 17 ani se numără:
- schimbul de mesaje instantanee
- vizionarea de emisiuni TV sau materiale video transmise prin internet
- efectuarea de apeluri telefonice sau video
- participarea la rețele de socializare
- vizionarea de conținut video prin intermediul unor servicii comerciale sau de partajare de materiale video
- ascultarea sau descărcarea de muzică
Rețelele de socializare sunt principala lor sursă de informații cu privire la chestiuni politice și sociale
Un sondaj efectuat de Parlamentul European în 2024 arată că rețelele de socializare reprezintă principala sursă de informații cu privire la chestiuni politice și sociale pentru tinerii cu vârste între 16 și 18 ani, înaintea mass-mediei tradiționale, cum ar fi televiziunea, și a știrilor online. În schimb, tinerii cu vârste între 25 și 30 de ani preferă în continuare televiziunea ca sursă principală de informații, în detrimentul rețelelor de socializare sau al știrilor online.
Grafic care prezintă principalele surse de informații cu privire la chestiuni politice și sociale pentru grupele de vârstă 16-18 ani, 19-24 de ani și 25-30 de ani.
Rețelele de socializare:
menționate de 45% dintre tinerii cu vârste între 16 și 18 ani și între 19 și 24 de ani și de 39% dintre cei cu vârste între 25 și 30 de ani.
Televiziunea:
menționată de 39% dintre tinerii cu vârste între 16 și 18 ani, de 38% dintre cei cu vârste între 19 și 24 de ani și de 41% dintre cei cu vârste între 25 și 30 de ani.
Presa online și/sau platformele de știri:
menționate de 21% dintre tinerii cu vârste între 16 și 18 ani, de 25% dintre cei cu vârste între 19 și 24 de ani și de 30% dintre cei cu vârste între 25 și 30 de ani.
Prietenii, familia și colegii:
menționați de 29% dintre tinerii cu vârste între 16 și 18 ani, de 26% dintre cei cu vârste între 19 și 24 de ani și de 33% dintre cei cu vârste între 25 și 30 de ani.
Platformele video:
menționate de 23% dintre tinerii cu vârste între 16 și 18 ani, de 24% dintre cei cu vârste între 19 și 24 de ani și de 23% dintre cei cu vârste între 25 și 30 de ani.
Radioul:
menționat de 13% dintre tinerii cu vârste între 16 și 18 ani, de 14% dintre cei cu vârste între 19 și 24 de ani și de 19% dintre cei cu vârste între 25 și 30 de ani.
Ziarele sau revistele tipărite:
menționate de 10% dintre tinerii cu vârste între 16 și 18 ani, de 12% dintre cei cu vârste între 19 și 24 de ani și de 13% dintre cei cu vârste între 25 și 30 de ani.
10% dintre tinerii cu vârste între 16 și 18 ani, 12% dintre cei cu vârste între 19 și 24 de ani și 19% dintre cei cu vârste între 25 și 30 de ani.
Riscurile cu care se confruntă copiii și adolescenții în mediul digital
Potrivit Eurostat, 45% dintre tinerii cu vârste între 16 și 19 ani din UE s-au confruntat cu mesaje online ostile sau degradante în 2023. Numai în acel an, au fost raportate 1,3 milioane de abuzuri sexuale asupra copiilor în UE, inclusiv peste 3,4 milioane de imagini și materiale video, potrivit Comisiei Europene.
Internetul oferă copiilor și adolescenților numeroase beneficii, cum ar fi accesul la informații și resurse educaționale, divertisment și posibilitatea de a rămâne în contact cu alții. În schimb, îi și expune unor riscuri semnificative care pot avea consecințe grave asupra stării lor de bine mintale și emoționale, printre aceste riscuri numărându-se abuzurile sexuale online, hărțuirea cibernetică sau expunerea la conținut inadecvat.
Abuzuri sexuale online
Racolarea de minori în scopul exploatării sexuale, precum și crearea, distribuirea sau deținerea de materiale care conțin scene de exploatare sexuală a copiilor.
Hărțuire cibernetică
Amenințări sau răspândirea de informații false pentru a speria, a rușina sau a înfuria pe cineva.
Conținut dăunător
Discursuri de incitare la ură, știri false sau promovarea autovătămării.
Conținut inadecvat vârstei
Pornografie,jocuri de noroc saumateriale legate de alcool.
Proiectare manipulatoare sau care creează dependență
Caracteristici precum derularea la nesfârșit, redarea automată și îndemnurile de a nu rata ceva, concepute pentru a menține implicarea minorilor.
Practici comerciale dăunătoare
Publicitate înșelătoare, sisteme de tip „pay-to-win” („plătește ca să câștigi”), cutii de pradă (obiecte virtuale în jocuri pe care jucătorii le pot cumpăra cu bani reali).
Hărțuirea cibernetică și abuzurile sexuale online pot avea efecte devastatoare asupra copiilor și adolescenților, generând traume, anxietate, depresie și lipsa stimei de sine. Sunt vizate mai ales fetele, adesea încă din momentul în care încep să utilizeze tehnologiile digitale și rețelele de socializare.
Atunci când copiii sau adolescenții dau peste știri false sau conținuturi inadecvate vârstei lor, cum ar fi pornografia sau jocurile de noroc, acest lucru le poate afecta modul în care percep lumea și înțeleg comportamentul și relațiile sănătoase, generând teamă și confuzie.
Din cauza caracteristicilor de proiectare manipulatoare sau care creează dependență, cum ar fi derularea la nesfârșit sau redarea automată, copiilor și adolescenților le este mai greu să își dezvolte obiceiuri digitale sănătoase, iar acest lucru le poate afecta performanța academică și interacțiunile sociale.
În cele din urmă, practicile comerciale dăunătoare, cum ar fi publicitatea înșelătoare sau sistemele de tip „pay-to-win”, pot duce la dependență și pot încuraja obiceiuri nesănătoase în materie de cheltuieli.
Informații suplimentare
Regulamentul privind serviciile digitale: combaterea conținutului online dăunător
Regulamentul privind inteligența artificială
Prevenirea abuzului sexual asupra copiilor
Ultima revizuire: 4 august 2026