Riscurile pentru sănătate ale fumului de tutun secundar și ale aerosolilor secundari

Consumul de tutun și fumul de tutun secundar

Tutunul rămâne una dintre principalele cauze de deces prematur care pot fi prevenite și principalul factor de risc pentru cancer, 1 din 4 decese cauzate de cancer în UE, Islanda și Norvegia fiind legat de fumat.

Fumul de tutun secundar, cunoscut și sub denumirea de fum pasiv, prezintă riscuri grave la adresa sănătății nefumătorilor. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), cel puțin 69 din cei 7 000 de compuși ai fumului de tutun pot cauza cancer și mulți compuși sunt toxici.

Deși nivelul impactului asupra sănătății al aerosolilor secundari emiși de produsele din tutun încălzit nu este încă pe deplin clar, cercetările sugerează potențiale efecte nocive, în special asupra sănătății cardiace și pulmonare, inclusiv probleme respiratorii și astm.

Potrivit unui studiu recent al Comisiei Europene, se estimează că aproximativ 31% dintre europeni sunt expuși fumului de tutun secundar la domiciliu, la locul de muncă, în timpul activităților recreative, în instituțiile de învățământ sau în spațiile publice, în timp ce aproape un sfert (24%) din populația UE în vârstă de cel puțin 15 ani este fumătoare.

Rezultatele unui sondaj Eurobarometru din martie 2009 au arătat că 84% din cetățenii UE sunt în favoarea interzicerii fumatului în birouri și în alte spații de lucru închise, 79% sunt în favoarea interzicerii fumatului în restaurante, iar 61% sprijină ideea interzicerii fumatului în baruri și cafenele.

Beneficiile pentru sănătate ale legislației împotriva fumatului

O serie de studii efectuate de statele membre ale UE indică beneficiile pentru sănătate ale legislației împotriva fumatului, pe baza recomandării Consiliului din 2009 privind mediile fără fum de tutun.

Raport referitor la Recomandarea Consiliului din 2009 privind mediile fără fum de tutun, 2013 (Comisia Europeană)

Printre aceste beneficii se numără reducerea substanțială a incidenței atacurilor cardiace în rândul populației generale, după cum s-a observat în Italia, precum și reducerea numărului de spitalizări pentru infarct miocardic și alte afecțiuni coronariene acute în țări precum Germania și Italia.

Danemarca, Italia și Malta au înregistrat, de asemenea, reduceri ale morbidității în rândul populației generale.

În Irlanda s-a observat o îmbunătățire rapidă a sănătății respiratorii, iar în Suedia legislația împotriva fumatului a fost asociată cu reduceri semnificative ale simptomelor respiratorii și senzoriale, în special în rândul lucrătorilor din centrele de jocuri.

Malta a înregistrat o scădere a mortalității anuale în rândul populației generale ca urmare a reducerii expunerii la fumul de tutun secundar.

Protejarea europenilor

UE urmărește să protejeze mai bine cetățenii, în special copiii și tinerii, împotriva fumului de tutun secundar și a aerosolilor secundari.

La 3 decembrie 2024, Consiliul a adoptat o recomandare actualizată privind mediile fără fum de tutun și fără aerosoli, cu scopul de a reduce expunerea la emisii nocive în spațiile publice, în mijloacele de transport și în spațiile de lucru.

De asemenea, recomandarea încurajează statele membre să includă în normele lor actuale produse emergente precum țigaretele electronice și tutunul încălzit.

Consiliul recomandă o protecție sporită împotriva fumului de tutun secundar și a aerosolilor secundari (comunicat de presă, 3 decembrie 2024)

Recomandarea invită statele membre:

să își extindă politicile privind mediile fără fum de fum și fără aerosoli pentru a include principalele zone în aer liber, printre care terenurile de joacă, parcurile de distracții și stațiile de transport
să extindă dispozițiile respective pentru a include produsele din tutun emergente, cum ar fi țigaretele electronice și tutunul încălzit, care sunt utilizate din ce în ce mai mult de tineri

Actualizarea este în concordanță cu inițiativa Comisiei Europene „O generație fără tutun până în 2040”, ca parte a Planului european de combatere a cancerului, având scopul de a reduce consumul de tutun în UE de la 25% în 2021 la sub 5% până în 2040.

Fumul de tutun secundar este legat de probleme respiratorii și cardiovasculare

Adulții și copiii expuși la fum de tutun secundar inhalează multe dintre aceleași substanțe cancerigene ca fumătorii.

Fumul de tutun secundar poate cauza cancer pulmonar la persoanele care nu au fumat niciodată și poate fi asociat și cu alte tipuri de cancer la adulți (de exemplu, cancerul mamar) și la copii.

Persoanele care respiră fum de tutun secundar se confruntă cu un risc cu 25-30% mai mare de boli cardiace și cu un risc de până la 16% mai mare de cancer.

Potrivit OMS, numărul anual mondial de decese atribuite fumatului pasiv este de peste 1,2 milioane de persoane. Principalele cauze de deces sunt ilustrate în graficul de mai jos.

Versiunea text

Acest grafic prezintă numărul anual mondial de decese cauzate de expunerea la fumul de tutun secundar, defalcat pe boli specifice. Fiecare tip de boală este prezentat alături de numărul corespunzător de decese.

cardiopatie ischemică: 414 640 de decese
accident vascular cerebral: 280 052 de decese
bronhopneumopatie cronică obstructivă: 266 124 de decese
infecții ale căilor respiratorii inferioare: 151 938 de decese
cancer traheal, bronhial și pulmonar: 97 910 decese
cancer mamar: 7 518 decese

Mai mult de 1 din 4 decese cauzate de fumatul de tutun secundar au loc în rândul copiilor

Graficul de mai jos ilustrează procentul de femei, bărbați și copii (cu vârsta sub 15 ani) asociat numărului anual mondial de decese atribuite fumatului pasiv.

Versiunea text

Diagrama circulară ilustrează modul în care este împărțit procentul de decese cauzate de fumul de tutun secundar:

Femei: 47%
Copii: 28%
Bărbați: 25%

1 din 4 persoane din UE este fumătoare

Un sondaj Eurobarometru privind consumul de tutun în UE, publicat în iunie 2024, a constatat că 24% dintre respondenți fumează țigări, trabucuri, țigări de foi sau pipă, 20% nu mai fumează și 56% nu au fumat niciodată.

Bărbații (28%) sunt mai susceptibili de a fuma decât femeile (21%), cele mai mari rate ale fumatului înregistrându-se în grupa de vârstă 25-39 de ani (32%), urmată de 44-54 de ani (28%) și 15-24 de ani (22%).

Bulgaria, Grecia și Croația au cele mai mari rate ale fumatului

Această hartă ilustrează ratele fumatului în UE, incluzând foștii fumători.

Versiunea text

Graficul prezintă o defalcare a obiceiurilor legate de fumat în toate țările UE-27:

Belgia: 24% fumează în mod curent, 20% au fumat dar s-au oprit, 56% nu au fumat niciodată.
Bulgaria: 21% fumează în mod curent, 21% au fumat dar s-au oprit, 58% nu au fumat niciodată.
Republica Cehă: 37% fumează în mod curent, 18% au fumat dar s-au oprit, 45% nu au fumat niciodată.
Danemarca: 23% fumează în mod curent, 21% au fumat dar s-au oprit, 56% nu au fumat niciodată.
Germania: 14% fumează în mod curent, 27% au fumat dar s-au oprit, 59% nu au fumat niciodată.
Estonia: 24% fumează în mod curent, 18% au fumat dar s-au oprit, 58% nu au fumat niciodată.
Irlanda: 25% fumează în mod curent, 25% au fumat dar s-au oprit, 50% nu au fumat niciodată.
Grecia: 16% fumează în mod curent, 18% au fumat dar s-au oprit, 66% nu au fumat niciodată.
Spania: 36% fumează în mod curent, 21% au fumat dar s-au oprit, 43% nu au fumat niciodată.
Franța: 24% fumează în mod curent, 24% au fumat dar s-au oprit, 52% nu au fumat niciodată.
Croația: 27% fumează în mod curent, 24% au fumat dar s-au oprit, 49% nu au fumat niciodată.
Italia: 35% fumează în mod curent, 17% au fumat dar s-au oprit, 48% nu au fumat niciodată.
Cipru: 24% fumează în mod curent, 15% au fumat dar s-au oprit, 61% nu au fumat niciodată.
Letonia: 29% fumează în mod curent, 14% au fumat dar s-au oprit, 57% nu au fumat niciodată.
Lituania: 33% fumează în mod curent, 18% au fumat dar s-au oprit, 49% nu au fumat niciodată.
Luxemburg: 29% fumează în mod curent, 22% au fumat dar s-au oprit, 49% nu au fumat niciodată.
Ungaria: 19% fumează în mod curent, 24% au fumat dar s-au oprit, 56% nu au fumat niciodată și 1% nu știu.
Malta: 26% fumează în mod curent, 14% au fumat dar s-au oprit, 60% nu au fumat niciodată.
Țările de Jos: 22% fumează în mod curent, 17% au fumat dar s-au oprit, 61% nu au fumat niciodată.
Austria: 11% fumează în mod curent, 34% au fumat dar s-au oprit, 55% nu au fumat niciodată.
Polonia: 32% fumează în mod curent, 22% au fumat dar s-au oprit, 46% nu au fumat niciodată.
Portugalia: 27% fumează în mod curent, 14% au fumat dar s-au oprit, 59% nu au fumat niciodată.
România: 21% fumează în mod curent, 11% au fumat dar s-au oprit, 68% nu au fumat niciodată.
Slovenia: 34% fumează în mod curent, 8% au fumat dar s-au oprit, 58% nu au fumat niciodată.
Slovacia: 24% fumează în mod curent, 21% au fumat dar s-au oprit, 55% nu au fumat niciodată.
Finlanda: 27% fumează în mod curent, 19% au fumat dar s-au oprit, 54% nu au fumat niciodată.
Suedia: 15% fumează în mod curent, 31% au fumat dar s-au oprit, 54% nu au fumat niciodată.
Media UE: 24% fumează în mod curent, 21% au fumat dar s-au oprit, 56% nu au fumat niciodată și 0,02% nu sunt siguri.

Produse emergente din tutun și alte produse

Produsele emergente din tutun și asimilate tutunului, cum ar fi țigaretele electronice și produsele din tutun încălzit, cresc riscul de dependență de nicotină și pot încuraja consumul produselor tradiționale din tutun.

Potrivit OMS, produsele din tutun încălzit și țigaretele electronice imită modul în care se fumează țigaretele tradiționale.

Deși sunt comercializate frecvent ca alternative mai sigure la țigarete, produsele emergente din tutun și asimilate tutunului au emisii care conțin compuși și substanțe chimice nocive și generatoare de dependență, cum ar fi nicotina, pe care consumatorii le inhalează.

Pe lângă faptul că generează dependență, nicotina poate avea efecte nocive asupra sănătății, inclusiv asupra dezvoltării creierului la copii și adolescenți.

3% dintre cetățenii UE consumă țigarete electronice

Graficul prezintă consumul de țigarete electronice declarat de respondenții din cele 27 de țări ale UE.

Versiunea text

Graficul prezintă consumul de țigarete electronice declarat de respondenții din cele 27 de țări ale UE.

Datele sunt împărțite în următoarele categorii: consumă țigarete electronice în mod curent, au consumat țigarete electronice dar s-au oprit, au încercat țigarete electronice o dată sau de două ori, nu au consumat niciodată țigarete electronice și nu știu.

1. Consumă în mod curent:

în întreaga UE, în medie, 3% dintre respondenți consumă în mod curent țigarete electronice
Irlanda are cel mai mare procent de consumatori curenți de țigarete electronice (9%), în timp ce Malta și Suedia înregistrează cel mai scăzut procent (1%)

2. Au consumat în trecut:

în medie, 3% dintre respondenți au consumat țigarete electronice, dar între timp s-au oprit
Polonia înregistrează cel mai mare procent de foști consumatori (9%), în timp ce România și Slovenia au cel mai scăzut procent (1%)

3. Au încercat o dată sau de două ori:

în medie, 8% dintre respondenți au declarat că au încercat țigarete electronice o dată sau de două ori
Suedia are cel mai mare procent de persoane care au încercat țigarete electronice (14%), în timp ce Slovenia înregistrează cel mai scăzut procent (2%)

4. Nu au consumat niciodată:

majoritatea respondenților, 85% în medie, nu au consumat niciodată țigarete electronice
Lituania are cel mai mic procent de persoane care nu au consumat niciodată (68%), în timp ce România are cel mai mare procent (96%)

5. Nu sunt siguri:

în medie, 1% dintre respondenți nu au putut declara cu certitudine consumul lor de țigarete electronice
Letonia și Lituania înregistrează cele mai mari rate de incertitudine (5%), în timp ce alte țări, precum Irlanda, nu au niciun caz de incertitudine

2% dintre cetățenii UE consumă produse din tutun încălzit

Acest grafic prezintă consumul de produse din tutun încălzit în UE.

Versiunea text

Acest grafic se referă la consumul de produse din tutun încălzit în UE.

1. Consumă în mod curent

În medie, 2% dintre respondenți consumă în mod curent produse din tutun încălzit. Ratele de consum variază de la o țară la alta:

se observă un consum mai mare în Cipru și Lituania (5%) și Spania (3%)
în alte țări, cum ar fi Germania și Slovenia, consumul curent este neglijabil sau declarat ca inexistent

2. Au consumat în trecut

Aproximativ 1% dintre respondenți au consumat produse din tutun încălzit în trecut, dar între timp s-au oprit:

cea mai mare rată se înregistrează în Polonia (7%)
majoritatea celorlalte țări înregistrează 1-2% în această categorie

3. Au încercat o dată sau de două ori

În medie, 4% dintre respondenți au încercat produse din tutun încălzit doar o dată sau de două ori:

cele mai ridicate rate de experimentare se înregistrează în Bulgaria (10%), Spania (10%) și Lituania (9%)
rate de experimentare mai scăzute se înregistrează în Germania și Slovenia (1-2%)

4. Nu au consumat niciodată

Marea majoritate a respondenților, 92% în medie, nu au consumat niciodată produse din tutun încălzit:

ratele sunt cele mai ridicate în Germania și Țările de Jos (96%) și sistematic peste 90% în multe alte țări, cum ar fi Estonia, Irlanda și Franța
cele mai scăzute rate de non-consum se înregistrează în Letonia (79%) și Polonia (80%)

Nu sunt siguri

Un mic procent (1%) dintre respondenții din întreaga UE nu au putut declara cu certitudine consumul lor de produse din tutun încălzit:

cele mai ridicate niveluri de incertitudine se înregistrează în Germania (4%) și Letonia (6%)