O mai bună gestionare a pădurilor și a terenurilor din UE pentru a contribui la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și la îndeplinirea angajamentelor de la Paris

La 13 octombrie, Consiliul Mediu a convenit asupra poziției sale de negociere (abordarea generală) cu privire la un regulament care stabilește noi norme de contabilizare și angajamente obligatorii pentru statele membre pentru a garanta că utilizarea terenurilor și a pădurilor din UE va deveni mai sustenabilă și mai favorabilă climei în perioada 2021-2030. Acest lucru va asigura reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, precum și o mai bună protecție a climei.

Sectorul LULUCF (exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură) cuprinde utilizarea solurilor, a copacilor, a plantelor, a biomasei și a lemnului și are drept caracteristică specifică faptul că nu doar emite gaze cu efect de seră, ci este capabil și să absoarbă CO₂ din atmosferă.

Acest regulament va garanta că toate emisiile și absorbțiile generate de sectorul LULUCF sunt luate în considerare în cadrul obiectivului general al UE de reducere a emisiilor cu cel puțin 40% până în 2030, în conformitate cu acordul obținut în cadrul privind clima și energia pentru 2030 și cu angajamentul asumat în temeiul Acordului de la Paris.

LULUCF, împreună cu alte sectoare care nu fac parte din schema UE de comercializare a certificatelor de emisii, va trebui să contribuie la acest obiectiv prin reducerea emisiilor cu 30% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 2005.

Pe baza acestei abordări generale, Consiliul este pregătit să înceapă negocierile cu Parlamentul European pentru a ajunge la un acord cu privire la un text final.

Pădurile și terenurile noastre au un potențial enorm de a reduce efectele schimbărilor climatice. Să le utilizăm într-un mod inteligent și favorabil climei. Acest regulament va permite o mai bună protecție a pădurilor noastre și o gestionare îmbunătățită a resurselor noastre verzi. Acest lucru este esențial pentru planeta noastră și ne va aduce mai aproape de îndeplinirea angajamentelor noastre de la Paris privind schimbările climatice. Suntem pregătiți să începem negocierile cu Parlamentul.

Siim Kiisler, ministrul mediului al Republicii Estonia

Poziția Consiliului susține principalele două aspecte din propunerea Comisiei: normele de contabilizare actualizate pentru asigurarea luării în calcul a tuturor emisiilor și absorbțiilor pentru această perioadă și angajamentul stabilit pentru statele membre conform căruia emisiile nu depășesc absorbțiile („regula bilanțului neutru sau pozitiv”).

Consiliul, aidoma Comisiei, consideră că este important să se garanteze că fiecare țară din UE menține un echilibru între totalul emisiilor provenite din acest sector și cantitatea absorbțiilor de CO₂ generate, de exemplu prin noi plantări sau prin îmbunătățirea supravegherii pădurilor, a terenurilor cultivate și a pășunilor de pe teritoriul național. În abordarea sa generală, Consiliul a inclus, de asemenea, flexibilitățile propuse pentru a ajuta statele membre să respecte această regulă.

Cu toate acestea, Consiliul dorește ca nivelurile naționale de referință pentru păduri să fie stabilite în raport cu perioada de referință istorică 2000-2009, și nu cu perioada 1990-2009 propusă inițial de Comisie.

În plus, Consiliul a convenit să introducă o nouă flexibilitate destinată terenurilor forestiere gestionate, sub forma unui mecanism de compensare de până la 360 de milioane de tone echivalent CO₂ pe o perioadă de 10 ani, care corespunde nivelului mediu anual al absorbanților înregistrat în perioada 2000-2009. Obiectivul principal este de a sprijini acele state membre care ar putea avea dificultăți în a respecta „regula bilanțului neutru sau pozitiv”, deși au făcut eforturi din timp pentru a menține sau a îmbunătăți capacitatea de absorbție a pădurilor lor.

Toate statele membre pot beneficia de acest mecanism în perioada 2021-2030. Cu toate acestea, se aplică anumite condiții ferme. De exemplu, „regula bilanțului neutru sau pozitiv” trebuie să fie îndeplinită pentru ansamblul UE înainte ca mecanismul să poată fi utilizat. În acest fel, nivelul de ambiție a politicii UE privind clima va fi menținut în întregime.

Țările din UE pot beneficia de compensări, cu condiția ca pădurile lor naționale să acționeze încă drept absorbanți, până la o sumă prestabilită calculată pentru fiecare stat membru în funcție de nivelul mediu al absorbanților săi înregistrat în perioada 2000-2009. Această condiție garantează integritatea de mediu a mecanismului.

Consiliul a abordat circumstanțele speciale din Finlanda alocând acestora o compensație suplimentară de 10 milioane de tone echivalent CO₂ pentru perioada 2021-2030.

Calendar și etapele următoare

În concluziile sale din octombrie 2014, Consiliul European a convenit asupra cadrului de politici privind clima și energia pentru 2030 care stabilește orientări clare pentru a reduce emisiile în UE. Pe această bază, Comisia Europeană a prezentat propuneri privind două regulamente referitoare la sectoarele care nu intră sub incidența ETS: LULUCF și partajarea eforturilor.

Discuțiile privind sectoarele care nu intră sub incidența ETS au evoluat în paralel în cadrul Consiliului, având în vedere numeroasele legături dintre cele două propuneri. O dezbatere de orientare a avut loc în cadrul Consiliului Mediu din 17 octombrie 2016, iar miniștrii mediului din UE au fost informați cu privire la stadiul lucrărilor la 19 decembrie 2016. În iunie 2017, Consiliul Mediu a discutat progresele înregistrate până în prezent cu privire la aceste dosare.

Parlamentul European a adoptat în plen poziția sa privind LULUCF la 13 septembrie 2017.

Odată cu adoptarea de astăzi a acestei abordări generale, pot începe negocierile cu Parlamentul European.

• Abordare generală cu privire la Regulamentul privind exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură
• Propunerea Comisiei privind exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură – documentul original
• Decizia actuală privind normele contabile pentru exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură