Skip to content

Poluarea aerului în UE: date și cifre

Deși aerul nostru este mult mai puțin poluat în prezent decât în urmă cu câteva decenii, în 2023 aproximativ 280 000 de persoane din Europa au murit prematur din cauza poluării aerului.

Agricultura reprezintă cea mai mare sursă de poluare atmosferică din Europa.

UE are o viziune de reducere la zero a poluării până în 2050, iar în 2024 a adoptat noi norme pentru a contribui la atingerea acestui obiectiv.

Principalii poluanți

Printre principalii poluanți se numără:

  • particule fine în suspensie (PM2,5) și particule în suspensie (PM10)
  • amoniac
  • metan
  • ozon
  • oxizi de azot
  • dioxid de sulf
  • compuși organici volatili nemetanici

Fiecare dintre aceștia este dăunător în felul său. De asemenea, unii poluanți reacționează între ei prin procese chimice și devin particule în suspensie sau ozon.

Particulele fine în suspensie (PM2,5) sunt cele mai dăunătoare pentru europeni

Particulele fine în suspensie sunt atât de mici încât pot pătrunde în plămâni și chiar în fluxul sanguin, cauzând probleme grave de sănătate. Constau în particule solide și picături lichide de diferite dimensiuni.

Praful și polenul pot fi observate și cu ochiul liber, dar particulele de combustie sunt mai mici de 2,5 micrometri (μm). Aceasta este aproximativ dimensiunea unei bacterii.

Un micrometru (μm) reprezintă o milionime de metru. Firul de păr uman are aproximativ 100 μm în diametru și este de circa 30 de ori mai mare decât cea mai mare particulă de PM2,5.

Diagramă care compară dimensiunea unui fir de păr uman (aproximativ 100 μm) cu dimensiunea particulelor PM10 (mai puțin de 10 μm) și a particulelor PM2,5 (mai puțin de 2,5 μm).

Emisiile de poluanți atmosferici au scăzut din 1990

Începând cu anii 1980, UE a instituit măsuri stricte de reducere a poluării aerului, iar emisiile principalilor poluanți atmosferici au scăzut semnificativ. Între 1990 și 2023, emisiile de PM10, PM2,5, amoniac, oxizi de sulf, compuși organici volatili nemetanici și oxizi de azot au scăzut de la peste 65 de milioane de tone la aproximativ 19 milioane de tone.

Versiunea text

Diagramă cu coloane care arată evoluția a șase poluanți atmosferici între 1990 și 2023: PM10, PM2,5, amoniac, oxizi de sulf, compuși organici volatili nemetanici și oxizi de azot. În cazul tuturor acestor poluanți, emisiile au scăzut semnificativ, de la un total de peste 65 de milioane de tone în 1990 până la aproximativ 19 milioane de tone în 2023. Emisiile de oxid de sulf au scăzut cel mai mult, cu aproape 95%, în timp ce emisiile de amoniac au scăzut cel mai puțin, cu doar 36%.

Cu toate acestea, potrivit celor mai recente date ale Agenției Europene de Mediu, peste 94% din populația urbană a UE a fost expusă în 2023 la concentrații de particule fine în suspensie (PM2,5) peste nivelul recomandat în cele mai recente orientări ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Expunerea la alți poluanți a depășit, de asemenea, nivelurile recomandate.

De unde provin poluanții atmosferici?

Agricultura și consumul de energie sunt cele mai mari surse de poluanți atmosferici în UE.

Peste 60% din emisiile de PM2,5 provin din consumul de energie

Graficul prezintă contribuția procentuală a diferitelor surse la emisiile următorilor poluanți atmosferici în 2023: particule fine în suspensie (PM2,5), particule în suspensie (PM10), amoniac, dioxizi de sulf, compuși organici volatili nemetanici (COVnm) și oxizi de azot. Treceți cu cursorul peste grafic pentru a vedea mai multe date.

Versiunea text

Grafic cu bare care prezintă contribuția procentuală a diferitelor surse la emisiile următorilor poluanți atmosferici: PM2,5, PM10, dioxid de sulf, compuși organici volatili nemetanici, oxizi de azot și amoniac. Sectoarele care contribuie cel mai mult la emisiile de poluanți atmosferici sunt următoarele:

  • PM2,5: consumul de energie rezidențial, comercial și instituțional cu 63%
  • PM10: consumul de energie rezidențial, comercial și instituțional cu 43%
  • dioxidul de sulf: aprovizionarea cu energie cu 41% și industria prelucrătoare și extractivă cu 36%
  • compuși organici volatili nemetanici: industria prelucrătoare și extractivă cu 45%
  • oxizi de azot: transporturile cu 50%
  • amoniac: agricultura cu 94%

PM2,5 fie este emis direct, în principal prin arderea combustibililor fosili sau a biomasei, fie este format în aer atunci când alți poluanți, cum ar fi oxizii de azot, dioxidul de sulf sau amoniacul, reacționează unii cu alții.

Ozonul nu este emis direct, ci se formează atunci când alți poluanți, în principal oxizii de azot și compușii organici volatili, reacționează cu lumina solară și cu căldura.

Reducerea semnificativă a nivelurilor de PM2,5 din aer necesită, prin urmare, acțiuni care să vizeze mai mulți poluanți atmosferici și mai multe sectoare, inclusiv încălzirea locuințelor, agricultura, transporturile, producția de energie electrică și industria.

Impacturi asupra sănătății

Fiecare om inhalează zilnic aproximativ 14 kg de aer. Dar când respirăm, inhalăm și poluanți, care pătrund în plămâni și chiar în fluxul nostru sanguin.

Expunerea la poluarea aerului poate duce la boli respiratorii, inclusiv la astm, precum și la cancer pulmonar și la accidente vasculare cerebrale.

Grafic care prezintă organele corpului uman, precum și bolile și afecțiunile care pot apărea din cauza poluării aerului: • creier: dureri de cap, anxietate și efecte asupra sistemului nervos central • cap: iritarea ochilor, a nasului și a gâtului și probleme de respirație • plămâni: infecții, astm, insuficiență pulmonară, bronșită cronică, cancer pulmonar • inimă: boli cardiovasculare • alte organe: efecte asupra ficatului, a splinei și a sângelui, precum și asupra sistemului reproducător

Sute de mii de persoane mor prematur în Europa în fiecare an, ca rezultat al expunerii la concentrații de poluanți peste nivelurile recomandate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS).

182 000 de decese

particule fine în suspensie (PM2,5)

34 000 de decese

dioxid de azot (NO2)

63 000 de decese

ozon (O3)

Impactul asupra mediului și impactul economic

Poluarea aerului dăunează, de asemenea, ecosistemelor și vegetației, cu costuri economice majore.

Ozonul troposferic (O3) dăunează culturilor agricole și pădurilor prin reducerea ratelor de creștere, reducând astfel randamentele. Acesta afectează, de asemenea, biodiversitatea și serviciile ecosistemice.

Potrivit Agenției Europene de Mediu, în ultimii ani multe țări din UE au pierdut peste 5% din producția lor de grâu din cauza ozonului.

Oxizii de azot (NOX) și amoniacul (NH3) din aer coboară și se depun pe uscat și în apă. Nivelurile ridicate ale acestor substanțe pot cauza eutrofizare – o creștere rapidă a algelor și a plantelor acvatice în râuri, lacuri și mări. Atunci când mor și se descompun, aceste plante consumă oxigen în apă, dăunând peștilor și altor organisme.

Poluanții respectivi contribuie, de asemenea, la acidificarea solurilor de apă dulce și forestiere.

Potrivit Agenției Europene de Mediu, în 2023 aproape 74% din ecosistemele UE au fost expuse la niveluri de azot capabile să ducă la eutrofizare.

Cât de curat este aerul în orașul dumneavoastră?

Poluarea aerului în Europa a scăzut semnificativ în ultimele decenii, dar situația variază considerabil de la un oraș la altul.

În 2024 și 2025, 337 de orașe europene au depășit noua limită a UE de 10 micrograme de PM2,5 pe metru cub de aer. Un oraș (Slavonski Brod din Croația) a depășit limita anterioară a UE de 25 de micrograme de PM2,5 pe metru cub de aer.

15 orașe europene au înregistrat concentrații de PM2,5 mai mici de 5 micrograme pe metru cub de aer:

  • Narva în Estonia
  • Kuopio, Tampere, Jyväskylä, Oulu, Lahti și Espoo/Esbo în Finlanda
  • Reykjavik în Islanda
  • Tromsø în Norvegia
  • Faro în Portugalia
  • Umeå, Uppsala, Västerås, Södertälje și Örebro în Suedia

Poluarea aerului în orașele europene

Harta clasifică orașele europene în cinci grupe, de la poluare foarte scăzută la poluare foarte ridicată, pe baza riscului de mortalitate cauzat de expunerea pe termen lung la particule fine în suspensie (PM2,5), la dioxid de azot (NO2) și la ozon troposferic (O3).

Treceți cu cursorul peste orașul dumneavoastră pentru a vedea nivelul de poluare a aerului și valorile poluării pentru PM2,5, NO2 și O3.

Versiunea text

Hartă care prezintă orașele europene, nivelurile lor de poluare cu particule fine în suspensie (PM2,5), cu dioxid de azot și cu ozon troposferic în micrograme pe metru cub, precum și nivelurile lor de poluare a aerului, clasificate în cinci grupe, de la foarte scăzut la foarte ridicat. Orașele din nordul și vestul Europei tind să aibă o calitate mai bună a aerului, în timp ce orașele din estul și sudul Europei tind să aibă o calitate mai slabă a aerului.

A se vedea și:

Subiecte

Ultima revizuire: 27 iulie 2026