Consiliul Afaceri Externe, 22 ianuarie 2024

Principalele rezultate

Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei

Consiliul Afaceri Externe a discutat despre agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, după intervenția prin videoconferință a ministrului afacerilor externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, care i-a informat pe omologii săi din UE cu privire la cele mai recente evoluții de pe teren.

În pofida atacurilor continue din partea Rusiei, Ucraina înregistrează succese militare importante, în special în Marea Neagră. Cu toate acestea, Rusia și-a intensificat atacurile cu rachete și drone asupra unor ținte civile din Ucraina și rămâne o amenințare pentru Europa.

Prin urmare, discuția din cadrul Consiliului s-a axat pe necesitatea de a furniza în continuare asistență Ucrainei, inclusiv sprijin militar.

Miniștrii au convenit că nu este momentul ca sprijinul nostru pentru Ucraina să slăbească. Dimpotrivă, este momentul să ne intensificăm și să ne accelerăm eforturile. Furnizând resurse financiare și echipamente militare și instruind soldații, precum și [furnizând] tot ce este necesar pentru ca Ucraina să se apere.

Josep Borrell, Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate

Miniștrii au discutat despre modalitățile de a ajuta Ucraina prin furnizarea unei asistențe sporite și previzibile, în perspectiva reuniunii extraordinare a Consiliului European programate să aibă loc la 1 februarie. Înaltul Reprezentant și-a exprimat speranța că UE va fi în măsură să ajungă la un acord în ceea ce privește suplimentarea cu cinci miliarde de euro a Instrumentului european pentru pace și instituirea unui „Fond de asistență pentru Ucraina” pentru a răspunde celor mai urgente nevoi ale Ucrainei.

Cât despre activele rusești blocate, cred că pot spune că avem un acord politic pentru a finaliza lucrările pe baza propunerii pe care am prezentat-o în decembrie, axată pe venituri sau profiturile excepționale. Josep Borrell, Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate

Situația din Orientul Mijlociu

Consiliul Afaceri Externe a purtat o discuție cu privire la situația din Orientul Mijlociu și a desfășurat dialoguri separate pe această temă cu: ministrul afacerilor externe al Israelului, Israel Katz, miniștrii afacerilor externe ai Arabiei Saudite – Faisal bin Farhan Al Saud –, Iordaniei – Ayman Safadi – și Egiptului – Sameh Shoukry – și secretarul general al Ligii Statelor Arabe, Ahmed Aboul Gheit, precum și cu ministrul afacerilor externe al Autorității Palestiniene, Riyad al-Maliki.

În cursul primei discuții cu ministrul Katz, miniștrii din UE au convenit că situația catastrofală din Gaza – numărul tot mai mare de decese în rândul civililor, foametea pe scară largă, lipsa gravă a livrărilor umanitare și a accesului umanitar și ostaticii israelieni deținuți timp de peste 100 de zile – reprezintă prioritatea absolută cea mai urgentă.

Creșterea numărului de decese, de distrugeri și de neajunsuri pentru poporul palestinian nu va contribui la înfrângerea Hamasului și a ideologiei sale. Nici nu va aduce mai multă securitate Israelului, dimpotrivă. De aceea trebuie să ne intensificăm eforturile cu partenerii internaționali pentru a face trecerea de la o confruntare mortală la o soluție. Josep Borrell, Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate

Miniștrii din UE au purtat apoi o discuție în timpul prânzului cu partenerii regionali în cadrul „Efortului pentru ziua păcii” – Arabia Saudită, Iordania, Egiptul și Liga Statelor Arabe.

Aceștia au convenit asupra necesității de a sprijini UNRWA (Agenția Organizației Națiunilor Unite de Ajutorare și Lucrări pentru Refugiații Palestinieni din Orientul Apropiat) și au discutat despre Gaza după război, despre eforturile comune de relansare a procesului politic către o soluție bazată pe coexistența a două state și despre lucrările necesare în vederea unei conferințe pregătitoare pentru pace și a unui plan regional cuprinzător pentru pace.

Ulterior, miniștrii din UE au purtat, de asemenea, o discuție cu ministrul de externe palestinian al-Maliki, în cadrul căreia au reiterat sprijinul ferm al UE pentru poporul palestinian și pentru Autoritatea Palestiniană.

La final, Înaltul Reprezentant le-a prezentat statelor membre ale UE idei pentru o discuție internă la nivelul UE cu privire la o abordare cuprinzătoare pentru relansarea procesului de pace în Orientul Mijlociu, pe baza lucrărilor desfășurate în contextul „Efortului pentru ziua păcii”. Înaltul Reprezentant a propus în special să se depună eforturi în vederea organizării unei conferințe pregătitoare pentru pace, pentru a aborda conflictul israeliano-palestinian într-un mod cuprinzător, în viitor.

Miniștrii au abordat și alte aspecte, și anume: lucrările în curs privind sancțiunile împotriva coloniștilor extremiști și violenți din Cisiordania, tensiunile actuale de la frontiera dintre Israel și Liban și din Marea Roșie și recenta spirală a violenței care a provocat numeroase victime civile în întreaga regiune și în Asia de Sud.

Azerbaidjanul și Armenia

La punctul „Afaceri curente”, Consiliul Afaceri Externe a abordat subiectul Azerbaidjan/Armenia. Consiliul și-a exprimat solidaritatea cu Franța în ceea ce privește expulzarea diplomaților săi și recentele atacuri mediatice. Miniștrii au convenit că Azerbaidjanul trebuie să reia discuțiile substanțiale privind pacea și normalizarea relațiilor cu Armenia.

Orice încălcare a integrității teritoriale a Armeniei este inacceptabilă și va avea consecințe grave asupra relațiilor cu UE.

Concluzii ale Consiliului

Consiliul a aprobat concluzii privind prioritățile UE pentru 2024 în cadrul forurilor ONU însărcinate cu apărarea drepturilor omului.

• Forurile ONU însărcinate cu apărarea drepturilor omului: Consiliul aprobă prioritățile UE (comunicat de presă, 22 ianuarie 2024)