Cele mai recente măsuri de politică ale UE privind schimbările climatice

Tranziția climatică este o prioritate-cheie pentru Consiliul European și pentru Consiliul UE. Lansarea Pactului verde european în decembrie 2019 a dat un nou impuls politicii și acțiunilor în domeniul climei la nivelul UE.

Mai jos figurează o imagine de ansamblu a celor mai recente acte legislative și inițiative de politică ale UE în domeniul climei.

Pregătiți pentru 55

UE lucrează la revizuirea legislației sale în domeniul climei, energiei și al transporturilor în cadrul așa-numitului pachet legislativ „Pregătiți pentru 55”, în vederea alinierii legislației actuale la obiectivele climatice ale UE pentru 2030 și 2050. Pachetul include, printre altele:

• revizuirea sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS)
• regulamentul privind partajarea eforturilor
• directivele privind energia din surse regenerabile și eficiența energetică
• regulamentul privind exploatarea terenurilor și silvicultura
• regulamentul privind emisiile de CO₂ ale autoturismelor și camionetelor

• Pregătiți pentru 55 (informații generale)

Legea europeană a climei

Scopul Legii europene a climei, care constituie unul dintre elementele Pactului verde european, este de a transpune în legislație obiectivul realizării unei UE neutre din punct de vedere climatic până în 2050. În decembrie 2020, miniștrii mediului din UE au ajuns la un acord referitor la o abordare generală cu privire la propunerea Comisiei de Lege europeană a climei, inclusiv la un nou obiectiv al UE de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030 comparativ cu 1990, în conformitate cu orientările furnizate de Consiliul European la 10-11 decembrie 2020.

În aprilie 2021, negociatorii Consiliului și ai Parlamentului European au ajuns la un acord politic provizoriu cu privire la Legea europeană a climei. Consiliul și-a adoptat poziția în primă lectură în iunie 2021, încheind astfel procedura de adoptare.

Legea europeană a climei stabilește pentru UE un obiectiv obligatoriu privind clima prin care emisiile nete de gaze cu efect de seră (emisii după deducerea absorbțiilor) să fie reduse cu cel puțin 55% până în 2030, comparativ cu 1990. De asemenea, UE va urmări să obțină un volum mai mare de absorbant net de carbon până în 2030.

Regulamentul instituie un Consiliu științific consultativ european privind schimbările climatice, care va oferi consiliere științifică independentă și va elabora rapoarte cu privire la măsurile UE în domeniul climei. Regulamentul prevede stabilirea în următorii ani a unui obiectiv intermediar privind clima pentru 2040.

• Consiliul adoptă Legea europeană a climei (comunicat de presă, 28 iunie 2021)

Strategia UE privind adaptarea la schimbările climatice

În iunie 2021, miniștrii mediului din UE au aprobat concluzii prin care se sprijină noua Strategie a UE privind adaptarea la schimbările climatice. Strategia prezintă o viziune pe termen lung pentru ca UE să devină o societate rezilientă la schimbările climatice și pe deplin adaptată la efectele inevitabile ale schimbărilor climatice până în 2050.

Măsurile prevăzute în strategie sunt:

• o mai bună colectare și partajare a datelor pentru a îmbunătăți accesul la cunoștințe și schimbul de cunoștințe privind impactul schimbărilor climatice
• soluții bazate pe natură, pentru a contribui la consolidarea rezilienței la schimbările climatice și la protejarea ecosistemelor
• integrarea adaptării în politicile macrobugetare

Concluziile oferă orientări politice Comisiei în ceea ce privește punerea în aplicare a strategiei. Acestea oferă, de asemenea, orientări pentru elaborarea și transmiterea unei comunicări a UE privind adaptarea, înaintea Conferinței Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice (COP26).

• Consiliul aprobă noua Strategie a UE privind adaptarea la schimbările climatice (comunicat de presă, 10 iunie 2021)
• Consiliul Mediu, 10 iunie 2021

În aprilie 2020, Consiliul a adoptat un nou regulament cu scopul de a reduce riscul unor penurii ale apei necesare pentru irigarea culturilor. Normele în cauză sunt menite să ajute Europa să se adapteze la consecințele schimbărilor climatice. Regulamentul, care este în deplină concordanță cu economia circulară, facilitează utilizarea apelor uzate urbane tratate pentru irigații agricole, îmbunătățind astfel disponibilitatea apei și contribuind la prevenirea penuriei de alimente.

• Reutilizarea apei pentru irigații agricole: Consiliul adoptă noi norme (comunicat de presă, 7 aprilie 2020)

Emisiile de CO₂ generate de sectorul transporturilor

În aprilie 2019, s-a decis asupra unor limite de emisii mai stricte pentru autoturisme și camionete pentru a se asigura faptul că, începând cu 2030, vehiculele noi vor emite, în medie, mai puțin CO₂ comparativ cu nivelurile din 2021:

• autoturisme – cu 37,5% mai puțin CO₂
• camionete – cu 31% mai puțin CO₂

• Consiliul a aprobat standarde mai stricte de emisii de CO2 pentru autoturisme și camionete (comunicat de presă, 15 aprilie 2019)

În iunie 2019 s-au adoptat limite pentru camioane și alte vehicule grele. Noile norme vor impune producătorilor să reducă emisiile de CO₂ generate de camioanele noi, comparativ cu nivelurile din 2019, în medie cu:

• 15% din 2025
• 30% din 2030

• Reducerea emisiilor: Consiliul adoptă standarde în materie de CO2 pentru camioane (comunicat de presă, 13 iunie 2019)

Sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii

În februarie 2018, UE a adoptat norme revizuite pentru sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS). Instituit în 2005, constituie prima mare piață internațională a carbonului și rămâne și cea mai mare piață de acest tip. Sistemul stabilește un plafon pentru volumul de CO₂ care poate fi emis de industria grea și de centralele electrice. Volumul total de emisii permise este distribuit companiilor sub forma unor autorizații care pot fi comercializate.

• Reforma sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii: Consiliul aprobă noi norme pentru perioada 2021-2030 (comunicat de presă, 27 februarie 2018)

În decembrie 2019, UE și Elveția au convenit să își coreleze sistemele de comercializare a certificatelor de emisii. Acest acord va fi reciproc avantajos pentru UE și Confederația Elvețiană, având în vedere că stabilirea unei legături între sistemele de plafonare și comercializare poate spori disponibilitatea oportunităților de reducere și eficiența din punctul de vedere al costurilor a comercializării certificatelor de emisii.

• Stabilirea unei legături între sistemul UE și cel elvețian de comercializare a certificatelor de emisii – intrare în vigoare la 1 ianuarie 2020 (comunicat de presă, 9 decembrie 2019)

Partajarea eforturilor

Emisiile de gaze cu efect de seră din sectoarele care nu intră în domeniul de aplicare al sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii sunt reglementate de așa-numitul Regulament privind partajarea eforturilor, care stabilește obiective obligatorii pentru statele membre în ceea ce privește reducerea anuală a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru perioada 2021-2030.

Regulamentul urmărește să garanteze că aceste sectoare contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Sectoarele includ clădirile, agricultura (alte emisii decât cele de CO₂), gestionarea deșeurilor și transporturile (cu excepția aviației și a transportului maritim internațional).

• Regulamentul privind partajarea eforturilor: Consiliul adoptă obiective de reducere a emisiilor (comunicat de presă, 14 mai 2018)

Exploatarea terenurilor și silvicultura

În mai 2018 a fost adoptat un nou regulament pentru a îmbunătăți protecția și gestionarea terenurilor și a pădurilor. Prin acest regulament, emisiile de gaze cu efect de seră generate de exploatarea terenurilor, de schimbarea destinației terenurilor și de silvicultură au fost incluse în cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030.

• O mai bună protecție și gestionare a terenurilor și a pădurilor din întreaga Uniune: Consiliul adoptă un nou regulament (comunicat de presă, 14 mai 2018)

Energia curată

Trei sferturi din emisiile de gaze cu efect de seră din UE sunt cauzate de producția și consumul de energie. UE depune eforturi în direcția decarbonizării sectorului energetic – un element central al tranziției verzi.

În decembrie 2020, Consiliul a adoptat concluzii referitoare la strategiile privind energia din surse regenerabile offshore și hidrogenul, care fuseseră propuse de Comisie. În cadrul videoconferinței lor informale din aceeași lună, miniștrii energiei din UE au discutat despre integrarea sistemului energetic.

• Energia curată: stimularea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon (informații generale)

Statele membre ale UE sunt obligate să își prezinte și să își actualizeze periodic planurile naționale privind energia și clima (PNEC) pentru a raporta cu privire la contribuțiile lor la obiectivele în materie de eficiență energetică și de energie din surse regenerabile și la obiectivele de reducere a emisiilor. PNEC au fost introduse în cadrul Strategiei privind uniunea energetică, iar primele vizează perioada 2021-2030.

• Uniunea energetică (informații generale)

Consiliul a stabilit, de asemenea, noi măsuri de politică în ceea ce privește combaterea schimbărilor climatice și ca parte a strategiei intitulate „Pactul verde european”. Printre acestea se numără Mecanismul pentru o tranziție justă, Strategia „De la fermă la consumator”, Strategia privind biodiversitatea și Strategia industrială pentru Europa.

• Pactul verde european (informații generale)

UE, lideră în combaterea schimbărilor climatice

UE este hotărâtă să conducă lupta împotriva schimbărilor climatice pe plan mondial. Liderii UE și-au propus obiectivul ambițios ca Europa să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050, în conformitate cu Acordul de la Paris. Lucrând împreună în următoarele decenii, țările UE doresc să facă astfel încât emisiile de gaze cu efect de seră să fie reduse la minimum și să se ia măsuri pentru a compensa eventualele emisii rămase.