Protecția consulară

Protecția consulară a cetățenilor UE

Protecția consulară se referă la ajutorul oferit de o țară cetățenilor săi care locuiesc sau călătoresc în străinătate și care au nevoie de asistență.

Responsabilitatea principală pentru furnizarea de asistență consulară cetățenilor UE revine statelor membre ale UE. Însă nu fiecare stat membru al UE are o ambasadă sau un consulat în fiecare țară din lume. Aceasta înseamnă că unii cetățeni ai UE sunt „nereprezentați”, neavând o ambasadă sau un consulat din propriul stat membru care să-i ajute.

Drepturile cetățenilor UE nereprezentați în străinătate

Ca parte a drepturilor care decurg din cetățenia UE, cetățenii UE pot solicita ajutor din partea ambasadei sau a consulatului oricărei țări din UE dacă au nevoie de asistență în afara UE și dacă sunt „nereprezentați”.

Cu alte cuvinte, toate statele membre ale UE trebuie să ofere asistență cetățenilor UE nereprezentați în aceleași condiții ca și propriilor lor resortisanți.

Acesta este cunoscut ca dreptul la egalitatea de tratament și este unul dintre drepturile fundamentale ale cetățenilor UE. Este consacrat la articolul 20 alineatul (2) litera (c) și articolul 23 din Tratatul privind funcționarea UE și la articolul 46 din Carta drepturilor fundamentale a UE.

Această asistență reciprocă între statele membre este deosebit de importantă în cazul apariției unei crize consulare. O criză consulară apare atunci când viața, sănătatea sau securitatea unui număr mare de cetățeni ai UE aflați într-o țară din afara UE sunt în pericol – de exemplu, în timpul dezastrelor naturale, al accidentelor majore sau al perioadelor de instabilitate politică.

Ambasadele și consulatele statelor membre ale UE pot oferi asistență în următoarele situații:

Pașaport sau carte de identitate pierdute sau furate

Ambasada poate emite documente de călătorie provizorii pentru a le permite cetățenilor UE să se întoarcă acasă.

Arest sau detenție

Ambasada poate oferi informații cu privire la sistemul juridic local și îi poate ajuta pe cetățenii UE să găsească un avocat.

Situația în care cetățeanul UE este victimă a unei infracțiuni

Ambasada poate oferi asistență cetățenilor UE și poate oferi consiliere cu privire la etapele următoare.

Accident sau boală gravă

Ambasada poate contacta societatea de asigurări, familia sau prietenii cetățenilor UE care ajung în spital.

Ajutor și repatriere

Ambasada poate ajuta cetățenii UE în caz de urgență (de exemplu, un conflict sau un dezastru natural).

Deces

Ambasada îi poate ajuta pe cetățenii UE să notifice rudele apropiate și să înregistreze un deces.

Pentru a consolida și a facilita dreptul la protecție consulară, în 2015 UE a adoptat o directivă privind protecția consulară pentru cetățenii UE nereprezentați care locuiesc sau călătoresc în afara UE.

Această directivă promovează o mai bună cooperare și coordonare între autoritățile consulare din întreaga UE.

• Directiva privind protecția consulară (Jurnalul Oficial al UE)

Site-ul de mai jos oferă datele de contact ale ambasadelor și consulatelor tuturor țărilor UE pe care le puteți contacta pentru a solicita asistență.

• Lista ambasadelor și consulatelor țărilor UE

În conformitate cu Directiva privind protecția consulară, Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) și rețeaua sa globală de delegații ale UE joacă un rol central în exercitarea dreptului cetățenilor UE la protecție consulară, în strânsă cooperare cu statele membre ale UE.

În special, SEAE și delegațiile UE din cadrul său facilitează eforturile coordonate ale UE privind pregătirea pentru situații de criză consulară și răspunsul la acestea.

• Lista delegațiilor UE

Documentele de călătorie provizorii

Documentele de călătorie provizorii reprezintă tipul de asistență oferit cel mai frecvent cetățenilor UE în locuri în care țara lor de origine nu are ambasadă sau consulat.

Aceste documente se eliberează cetățenilor ale căror pașapoarte sau documente de călătorie au fost pierdute, furate sau distruse. Ele sunt esențiale pentru a ajuta persoanele să se întoarcă acasă în siguranță.

Normele privind documentul de călătorie provizoriu al UE au fost adoptate pentru prima dată în 1996. În iunie 2019, UE a adoptat o nouă directivă în această privință. Noile norme au actualizat formatul și elementele de securitate ale documentului de călătorie provizoriu al UE și au simplificat formalitățile pentru cetățenii UE nereprezentați în țările din afara UE.

La 8 decembrie 2022, Comisia Europeană a adoptat detaliile tehnice privind documentul de călătorie provizoriu al UE. Versiunea actualizată a documentului de călătorie provizoriu al UE va fi disponibilă pentru cetățeni începând din decembrie 2025 și va consta într-un autocolant și un carnet de dimensiunea unui pașaport.

Autocolant

Carnet (față)

Carnet (spate)

În ce fel colaborează între ele statele membre în ceea ce privește protecția consulară

Având în vedere că nu toate statele membre sunt prezente în întreaga lume, este esențial ca țările UE să coopereze pentru a se asigura că toți cetățenii UE aflați în dificultate beneficiază de asistență în aceleași condiții.

Rețeaua consulară a statelor membre se întrunește în țări din afara UE pentru a discuta chestiuni de interes comun cu privire la cetățenii UE aflați în fiecare dintre țările respective.

În plus, personalul consular al statelor membre reprezentate în țările respective se poate întâlni cu delegația UE pentru a se pregăti pentru situații de criză, în special pentru a elabora un plan pentru situații de urgență comun.

Departamentele consulare și centrele de criză ale statelor membre, precum și delegațiile UE utilizează, de asemenea, o platformă online pentru schimbul de informații și planificarea pentru situații de urgență.

Exemple de coordonare

UE și statele sale membre și-au unit forțele pentru a oferi asistență consulară cetățenilor UE nereprezentați în mai multe rânduri, inclusiv în timpul pandemiei de COVID-19, al crizei din Afganistan, al războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, al conflictului din Sudan și al crizei din Orientul Mijlociu.

Evacuările din Sudan din 2023 și repatrierile din cauza pandemiei de COVID-19 în 2020 au reprezentat provocări deosebite, cea dintâi criză din punctul de vedere al complexității și cea de a doua în ceea ce privește amploarea.

Evacuări din Sudan

La izbucnirea conflictului din Sudan în aprilie 2023, erau prezenți în țară aproximativ 1 700 de cetățeni ai UE, mulți dintre aceștia nereprezentați.

Grație unei coordonări eficace la nivelul UE, statele membre ale UE care au condus operațiunile de evacuare au preluat și alți cetățeni ai UE și chiar cetățeni de pe alte continente.

Repatrierile din cauza pandemiei de COVID-19

Atunci când pandemia de COVID-19 a condus la introducerea bruscă a unor restricții de călătorie la nivel mondial la începutul anului 2020, peste 600 000 de cetățeni ai UE s-au regăsit în situația de a fi blocați în străinătate.

Ca răspuns, UE și statele sale membre și-au unit rapid forțele pentru a coordona eforturi de repatriere pe scară largă, aducând cetățenii acasă cu bine.

Mecanismul de protecție civilă

Statele membre ale UE și alte țări care participă la mecanismul de protecție civilă al UE pot activa mecanismul în scopul de a solicita asistență consulară pentru cetățenii lor, de exemplu în contextul operațiunilor de evacuare.

În 2024, mecanismul a contribuit la evacuarea în condiții de siguranță a aproape 1 400 de cetățeni europeni din locuri precum Haiti, Orientul Mijlociu și Vanuatu. Printre operațiunile anterioare de mare amploare se numără:

• repatrierea a 100 000 de persoane în timpul pandemiei de COVID-19 în 2020 (din cei 600 000 de cetățeni ai UE repatriați în total)
• evacuarea din Afganistan a 3 000 de cetățeni ai UE și a 7 000 de resortisanți afgani în 2021

• Mecanismul de protecție civilă al UE: sprijin în vederea furnizării de asistență consulară (Comisia Europeană)

Protecția drepturilor cetățenilor UE în străinătate

UE și statele sale membre pot întreprinde demersuri consulare comune dacă drepturile cetățenilor UE sunt încălcate în permanență sau dacă aceștia se confruntă cu dificultăți în străinătate.

De exemplu, ar putea fi utilizată o inițiativă consulară pentru a aborda problema cetățenilor UE care trăiesc în condiții de detenție extrem de precare în anumite țări, fiind privați de accesul la alimente sau medicamente.

Ca pas în plus în urma unei inițiative consulare, UE și statele sale membre pot lansa, de asemenea, o inițiativă de cooperare consulară. Obiectivul urmărit este continuarea discuțiilor cu autoritățile din respectivele țări terțe pentru a îmbunătăți situația cetățenilor UE.

La nivelul Consiliului

Grupul de lucru pentru afaceri consulare (COCON) este organul competent al Consiliului pentru a discuta aspectele legate de cooperarea consulară. Acesta se concentrează pe schimbul de opinii și pe coordonarea cooperării consulare cu statele membre ale UE și cu Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE).

• Grupul de lucru pentru afaceri consulare

Cooperarea cu țările terțe

UE se întâlnește periodic cu SUA, Canada, Norvegia, Australia și Noua Zeelandă pentru a discuta aspecte de interes comun și de cooperare. La aceste reuniuni, UE este reprezentată de președinția Consiliului.

Discuțiile se axează pe o serie de subiecte, printre care:

• pregătirea pentru situațiile de criză consulară și monitorizarea acestora
• cooperarea ca răspuns la crizele recente
• inițiative de cooperare consulară
• identificarea eventualelor probleme de interes comun
• schimbul de informații

A se vedea și

• Protecția consulară (Comisia Europeană)
• Protecția consulară a cetățenilor UE (Serviciul European de Acțiune Externă)