Cum asigură UE rezoluția băncilor în curs de a intra în dificultate

Ce este rezoluția bancară?

Rezoluția bancară este un proces structurat de gestionare a băncilor în curs de a intra în dificultate. Aceasta se aplică atunci când autoritățile stabilesc că, mai curând decât ca banca să facă obiectul unei proceduri de insolvență obișnuite, rezoluția băncii ar proteja mai bine stabilitatea financiară și deponenții și ar reduce la minimum riscul de a se recurge la fonduri publice.

Rezoluția bancară implică utilizarea unor instrumente și mecanisme specifice, cum ar fi recapitalizarea internă, vânzarea de unități operaționale, instituțiile-punte și separarea activelor, pentru a gestiona în mod eficace activele și pasivele băncii.

Acest proces este reglementat de Directiva privind redresarea și rezoluția instituțiilor bancare (BRRD) și, pentru băncile semnificative din uniunea bancară, de mecanismul unic de rezoluție (MUR).

De ce este necesar un mecanism de rezoluție a băncilor în curs de a intra în dificultate?

Un cadru de rezoluție bancară la nivelul UE este esențial pentru a se evita povara măsurilor de salvare finanțate de contribuabili, asigurându-se faptul că, în schimb, costurile intrării în dificultate a unei bănci sunt suportate de acționarii și creditorii băncilor.

În timpul crizei financiare mondiale, guvernele au fost nevoite să salveze băncile pentru a preveni o prăbușire completă a sistemului financiar, care era amenințat de implozia titlurilor garantate cu ipoteci și de prăbușirea pieței imobiliare.

Aceste acțiuni de salvare au fost finanțate de contribuabili deoarece amploarea crizei a necesitat o intervenție imediată și substanțială în vederea restabilirii încrederii în sectorul financiar și a stabilității acestuia.

Cadrul de rezoluție urmărește să prevină repetarea unui astfel de scenariu, oferind o abordare clară și unitară a gestionării situațiilor de intrare în dificultate a băncilor fără a se recurge la fonduri publice.

Ce este mecanismul unic de rezoluție?

Mecanismul unic de rezoluție (MUR) asigură o abordare centralizată a rezoluției băncilor semnificative și a grupurilor bancare transfrontaliere în cadrul uniunii bancare.

Mecanismul este conceput pentru:

A preveni propagarea crizelor la statele membre neparticipante

A elimina riscul ca statele membre să adopte decizii separate și potențial contradictorii în ceea ce privește rezoluția grupurilor bancare transfrontaliere

A preveni dependența băncilor de sprijinul finanțat de guvern și faptul că acestea trebuie să se bazeze pe abordări diferite ale statelor membre

A completa sistemul de supraveghere al uniunii bancare – mecanismul unic de supraveghere

MUR se aplică țărilor participante la uniunea bancară: cele 20 de țări din zona euro și Bulgaria.

• Uniunea bancară
• Cum supraveghează UE sectorul bancar
• Moneda euro

Care este structura mecanismului unic de rezoluție?

Mecanismul unic de rezoluție funcționează prin:

• Comitetul Unic de Rezoluție
• Fondul unic de rezoluție

Comitetul Unic de Rezoluție

Comitetul Unic de Rezoluție (SRB) este o agenție a UE pe deplin independentă care acționează ca organism decizional principal în cadrul MUR.

Mandatul SRB acoperă băncile semnificative, în cadrul mecanismului unic de supraveghere (MUS), și grupurile transfrontaliere. SRB este responsabil de:

• planificarea rezoluției: revizuiește și aprobă planurile de rezoluție elaborate de bănci, pentru a se asigura că acestea sunt pregătite pentru eventuale crize
• punerea în aplicare: execută schemele de rezoluție în colaborare cu autoritățile naționale de rezoluție
• luarea deciziilor: are autoritatea de a decide cu privire la măsurile de rezoluție și la utilizarea Fondului unic de rezoluție (FUR)
• supraveghere: contribuie la supraveghere pentru a asigura coerența și eficacitatea procesului de rezoluție în toate statele membre

SRB colaborează îndeaproape cu Banca Centrală Europeană (BCE), cu autoritățile naționale competente și cu alte instituții ale UE pentru a-și îndeplini mandatul.

• Comitetul Unic de Rezoluție

Fondul unic de rezoluție

Fondul unic de rezoluție (FUR) este un fond de urgență instituit la nivel supranațional, care poate fi utilizat în perioade de criză.

FUR este conceput astfel încât:

• să asigure rezoluția ordonată a băncilor în curs de a intra în dificultate, după epuizarea altor opțiuni, precum instrumentul de recapitalizare internă
• să prevină recurgerea la banii contribuabililor ca instrument de gestionare a crizei

FUR este alcătuit din contribuții din partea a 2 777 de instituții de credit și firme de investiții din cele 21 de țări ale uniunii bancare a UE.

FUR este finanțat de însuși sectorul bancar. Toate instituțiile de credit și firmele de investiții din cele 21 de țări care fac parte din uniunea bancară a UE trebuie să plătească o taxă anuală (denumită contribuție) la fond. Suma pe care trebuie să o plătească fiecare bancă se bazează pe dimensiunile și pe componentele de risc ale acesteia. În 2023, FUR ajunsese la 77,6 miliarde EUR.

• Fondul unic de rezoluție

Cum se desfășoară procesul de rezoluție?

Mecanismul cuprinde următoarele etape:

1. Banca Centrală Europeană evaluează dacă o bancă este în curs de a intra în dificultate sau este susceptibilă de a intra în dificultate. Această evaluare ia în considerare criterii precum nivelurile de capital și de lichiditate și/sau dificultățile operaționale.
2. Comitetul Unic de Rezoluție evaluează dacă rezoluția băncii este în interesul public. Acest lucru implică evaluarea impactului potențial al intrării în dificultate a băncii asupra stabilității financiare, a protecției fondurilor deponenților și a continuității funcțiilor bancare critice.
3. În cazul în care rezoluția este considerată necesară, Comitetul Unic de Rezoluție elaborează o schemă de rezoluție. Această schemă prezintă instrumentele și măsurile care urmează să fie utilizate, cum ar fi recapitalizarea internă, vânzarea de activități, o instituție-punte sau separarea activelor.
4. În cazul neîndeplinirii condițiilor pentru rezoluție, banca se lichidează în conformitate cu dreptul național.
5. Dacă sunt îndeplinite condițiile pentru rezoluție, schema de rezoluție este aprobată de comitet. Urmează apoi un termen de 24 de ore în care Comisia poate fie să adopte schema, fie să formuleze obiecții la ea. În plus, în cazul în care schema de rezoluție propusă implică utilizarea FUR, Comisia poate propune Consiliului să formuleze obiecții la aceasta sau să aprobe o modificare substanțială a cuantumului FUR. În absența obiecțiilor din partea Comisiei sau a Consiliului, schema de rezoluție intră în vigoare la 24 de ore de la aprobarea sa de către comitet.
6. Comitetul monitorizează îndeaproape punerea în aplicare a schemei, pentru a se asigura că aceasta se desfășoară fără probleme și într-un mod eficace, efectuând ajustări după cum este necesar pentru a proteja stabilitatea financiară.

Instrumentele de rezoluție

• recapitalizarea internă: convertește creanțele în acțiuni, ceea ce face ca pierderile să fie suportate de acționari și de creditori. Obiectivul este de a recapitaliza banca în curs de a intra în dificultate și de a restabili viabilitatea acesteia fără a recurge la fondurile contribuabililor.
• vânzarea de activități: transferă către alte instituții părți viabile ale băncii în curs de a intra în dificultate. Acest instrument urmărește să asigure continuitatea funcțiilor și serviciilor critice ale băncii.
• instituție-punte: înființează o bancă temporară pentru a menține funcțiile critice. Instituția-punte poate funcționa pentru o perioadă limitată, de obicei de maximum doi ani, care poate fi prelungită cu un an.
• separarea activelor: izolează creditele neperformante și activele toxice într-o entitate separată, denumită adesea „bancă rea” sau vehicul de gestionare a activelor. Acest instrument contribuie la curățarea bilanțului băncii în curs de a intra în dificultate și îi permite acesteia să își continue operațiunile.

Finanțarea sprijinului

Pot fi utilizate fonduri din fondul de rezoluție pentru a se oferi sprijinul financiar necesar, asigurându-se astfel stabilitatea și continuitatea serviciilor bancare esențiale. Pentru a se garanta respectarea normelor privind ajutoarele de stat, utilizarea FUR trebuie aprobată de Comisie. Consiliul are competența de a formula obiecții la utilizarea FUR, oferind o supraveghere suplimentară și îndrumări strategice.

Care este rolul Consiliului?

Consiliul:

• numește membrii Comitetului Unic de Rezoluție
• determină modul în care contribuțiile ex-ante la Fondul unic de rezoluție urmează să fie asigurate de sectorul bancar (prin adoptarea unui act de punere în aplicare)
• poate, în anumite cazuri, să formuleze obiecții la o anumită schemă de rezoluție care implică utilizarea FUR