Uniunea bancară
Uniunea bancară este politica Uniunii Europene de integrare a sectorului bancar al statelor membre din zona euro.
Ce este uniunea bancară?
Uniunea bancară este un pas crucial în realizarea uniunii economice și monetare a UE.
Ea constă într-un cadru de norme, proceduri și instrumente concepute să garanteze că băncile din zona euro sunt mai reziliente, mai bine supravegheate și mai capabile să facă față crizelor financiare.
Obiectivele principale ale uniunii bancare sunt:
- bănci mai sigure și mai solide pentru a se garanta că acestea pot face față viitoarelor crize financiare
- supunerea băncilor neviabile la rezoluție fără a se recurge la banii contribuabililor și cu un impact minim asupra economiei reale
- reducerea fragmentării pieței prin armonizarea normelor și a supravegherii bancare
Care sunt țările participante?
Uniunea bancară include automat statele membre din zona euro.
Odată cu aderarea Bulgariei și Croației, care a avut loc la 1 octombrie 2020, uniunea bancară cuprinde în prezent 21 de state membre.
Statele membre care nu fac parte din zona euro au posibilitatea de a se alătura uniunii bancare prin inițierea unei cooperări strânse cu Banca Centrală Europeană (BCE). Aceasta le permite să participe la mecanismele de supraveghere și de rezoluție ale uniunii bancare fără a adopta moneda euro.
De ce a fost creată uniunea bancară?
Uniunea bancară a fost creată ca răspuns la criza financiară din 2008 și la criza datoriilor din zona euro care a urmat acesteia.
Aceste crize au evidențiat interconexiunile profunde din cadrul sectorului bancar din zona euro, unde dificultățile financiare dintr-o țară se pot repercuta rapid asupra altora, afectând stabilitatea financiară a întregii regiuni.
Uniunea bancară a fost creată în 2014 pentru a asigura o arhitectură europeană nouă și mai bine integrată pentru supravegherea și rezoluția bancară. Noile norme se bazează pe cadrul de reglementare bancară preexistent
Scopul său final este de a consolida siguranța și soliditatea băncilor europene pentru a le face mai reziliente și pentru a spori încrederea în sistemul financiar.
Care sunt pilonii uniunii bancare?
Uniunea bancară se bazează pe trei piloni. Primii doi sunt complet operaționali și se aplică țărilor din zona euro și, în mod voluntar, și țărilor din afara zonei euro:
- un mecanism unic de supraveghere
- un mecanism unic de rezoluție
- un sistem european de garantare a depozitelor
Mecanismul unic de supraveghere
Mecanismul unic de supraveghere este organul supranațional de supraveghere bancară al UE.
Banca Centrală Europeană este responsabilă de supravegherea instituțiilor de credit înființate în uniunea bancară, în strânsă cooperare cu autoritățile naționale de supraveghere. BCE și autoritățile naționale de supraveghere colaborează pentru:
- asigurarea respectării de către bănci a cadrului unic de reglementare al UE
- abordarea timpurie a potențialelor amenințări la adresa stabilității financiare
Mecanismul unic de rezoluție
Mecanismul unic de rezoluție (MUR) este un sistem de rezoluție eficace și eficientă a instituțiilor de credit neviabile. Scopul său este de a asigura rezoluția băncilor în curs de a intra în dificultate, cu costuri minime pentru contribuabili și pentru economia reală.
Mecanismul unic de rezoluție funcționează prin:
- Comitetul unic de rezoluție
- un fond unic de rezoluție
Cum funcționează mecanismul unic de rezoluție (Infografic)
Un sistem european de garantare a depozitelor
Sistemul de garantare a depozitelor (SGD) garantează că depozitele făcute la bănci sunt protejate până la 100 000 EUR în cazul în care banca dă faliment. În prezent, depozitele sunt protejate la nivelul statelor membre de sistemele naționale de garantare a depozitelor.
În 2015 Comisia Europeană a propus înființarea unui sistem comun de protejare a depozitelor numit sistemul european de asigurare a depozitelor (EDIS). Prin asigurarea unui nivel uniform de protecție a depozitelor bancare, EDIS urmărește:
- să garanteze că deponenții sunt protejați egal, indiferent de localizarea băncii lor în zona euro
- să întrerupă legătura dintre bănci și guvernele lor naționale, reducând riscul de contagiune financiară
- să consolideze capacitatea de a gestiona mai eficient crizele bancare, reducând la minimum impactul potențial asupra economiei
EDIS se află încă în stadiul de propunere, înființarea sa nefiind încă adoptată de colegiuitori.
Ultima revizuire: 19 iunie 2024