O Busolă strategică pentru securitate și apărare

Ce este Busola strategică?

Consiliul a aprobat Busola strategică la 22 martie 2022, la doar câteva săptămâni de la începerea invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia.

Busola strategică este un plan de acțiune care stabilește o viziune strategică comună și obiective concrete de consolidare a politicii de securitate și apărare a UE până în 2030. Aceasta abordează amenințări tot mai mari precum concurența geopolitică, rivalitățile economice, dezvoltarea tehnologică, dezinformarea și criza climatică.

Busola stabilește o abordare multidimensională care include diplomația, ajutorul umanitar, cooperarea pentru dezvoltare, acțiunile climatice, promovarea drepturilor omului, sprijinul economic și politica comercială.

Aceasta acoperă toate aspectele politicii de securitate și apărare și este structurată în jurul a patru piloni: acțiune, securitate, investiții și parteneriate.

Acțiune – prezența și implicarea pe teren

Accelerarea instrumentelor civile și militare ale UE pentru a adapta acțiunile la nevoile partenerilor și pentru a consolida rolul UE ca actor-cheie în gestionarea crizelor în întreaga lume.

Investiții – majorarea și îmbunătățirea cheltuielilor

Pregătirea apărării cu o bază industrială și tehnologică de apărare europeană integrată, inovatoare, competitivă și rezilientă, împreună cu o industrie europeană de apărare consolidată.

Securitate – anticiparea amenințărilor și protejarea cetățenilor

Consolidarea rezilienței pentru a garanta accesul liber, sigur și securizat la domeniile strategice disputate, pentru a proteja cetățenii UE și pentru a sprijini partenerii UE la nivel mondial.

Parteneriate – o sursă esențială de forță și reziliență

Extinderea și aprofundarea parteneriatelor adaptate cu parteneri bilaterali, regionali și multilaterali din întreaga lume, pentru a asigura beneficii reciproce și o colaborare consolidată.

O busolă cu harta Uniunii Europene în fundal.

Progrese în cifre

De la aprobarea Busolei strategice în 2022, s-au înregistrat progrese semnificative în cadrul tuturor celor patru piloni.

Acțiune

capacitatea de desfășurare rapidă a UE devine operațională, permițând UE să răspundă rapid la crize și amenințări (2025)
lansarea EUNAVFOR ASPIDES, o nouă operație maritimă pentru consolidarea securității în Marea Roșie și în regiunea Golfului (2024)
lansarea misiunii UE în Armenia (2023)
lansarea misiunii de parteneriat a UE în Republica Moldova (2023)
lansarea inițiativei pentru securitate și apărare în sprijinul țărilor vest-africane din Golful Guineei, prin expertiză civilă și militară adaptată (2023)
lansarea misiunii de asistență militară a UE în sprijinul Ucrainei (2022)

Investiții

prezentarea Planului de reînarmare a Europei „ReArm Europe – Readiness 2030” (2025)
adoptarea instrumentului „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) și activarea clauzei derogatorii naționale (2025)
negocierile în curs cu privire la Programul privind industria europeană de apărare (2025)
cheltuielile pentru apărare ale statelor membre s-au ridicat la 326 miliarde EUR, din care 102 miliarde EUR reprezintă investiții în domeniul apărării (2024)
300 de milioane EUR pentru sprijinirea achizițiilor publice în comun în domeniul apărării și 500 de milioane EUR pentru stimularea producției de muniții în cadrul bugetului UE (2023)

Securitate

prezentarea strategiei Uniunii în materie de pregătire (2025)
înființarea unor echipe de răspuns rapid în caz de amenințări hibride pentru a sprijini statele membre și partenerii (2024)
elaborarea unui set de instrumente privind acțiunile străine de manipulare a informațiilor și ingerințele străine (FIMI) pentru a aborda amenințările la adresa proceselor democratice (2024)
adoptarea Regulamentului privind reziliența cibernetică și a Regulamentului privind solidaritatea cibernetică (2024)
adoptarea unor măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate cibernetică în UE (NIS 2) și privind reziliența entităților critice (2023)
adoptarea Strategiei spațiale a UE pentru securitate și apărare, a politicii UE în domeniul apărării cibernetice și a Strategiei revizuite a UE în materie de securitate maritimă (2023)

Parteneriate

semnarea parteneriatelor în materie de securitate și apărare cu țări din afara UE (2024-2025)
colaborarea cu Organizația Națiunilor Unite în vederea punerii în aplicare a setului comun de priorități pentru cooperarea UE-ONU (2022-2024)
organizarea Forumului Schuman pentru securitate și apărare, la care au participat parteneri internaționali, miniștrii apărării din UE și părțile interesate (2023-2024)
Semnarea celei de a treia declarații comune UE-NATO (2023)
colaborarea cu parteneri regionali, cum ar fi Uniunea Africană, Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est, Comunitatea Economică a Statelor din Africa de Vest și Consiliul de Cooperare al Golfului
intensificarea dialogurilor și a cooperării cu parteneri-cheie bilaterali

A se vedea și

Pregătirea pentru apărare a Europei

Apărarea UE în cifre

Cooperarea structurată permanentă (PESCO)