Procedura aplicabilă deficitelor excesive
Procedura aplicabilă deficitelor excesive urmărește să asigure faptul că toate statele membre mențin un nivel scăzut al datoriei publice sau reduc un grad ridicat de îndatorare la niveluri sustenabile.
Ce este procedura aplicabilă deficitelor excesive?
Procedura aplicabilă deficitelor excesive (PDE) este un mecanism conceput să garanteze că statele membre ale UE regăsesc sau mențin disciplina în bugetele lor publice.
Politicile economice și bugetare sunt foarte importante pentru statele membre. Acestea le consideră o chestiune de interes comun. Pentru a limita deficitul public și datoria publică, statele membre au convenit asupra unor valori de referință, pe care le-au consacrat în tratatele UE: o pondere a deficitului de 3% și o pondere a datoriei de 60%. Ponderile sunt întotdeauna calculate în raport cu PIB-ul unui stat membru.
Valorile de referință sunt:
Toate statele membre trebuie să evite depășirea acestor valori de referință. Ele trebuie să evite deficitele publice excesive și trebuie să reducă datoria excesivă.
Scopul procedurii aplicabile deficitelor excesive este de a descuraja deficitele publice excesive și, în cazul în care acestea apar, de a le corecta. Normele privind PDE sunt prevăzute în „componenta corectivă” a Pactului de stabilitate și de creștere (PSC), care a fost recent revizuit.
Etapele procedurii aplicabile deficitelor excesive
Noul cadru de guvernanță economică al UE, în vigoare de la 30 aprilie 2024, a schimbat modul în care se desfășoară procedura aplicabilă deficitelor excesive.
Procesul implică mai multe etape-cheie.
În cazul în care un stat membru depășește valorile de referință pentru deficit sau datorie sau riscă să le depășească în viitorul apropiat, Comisia pregătește un raport în care analizează dacă statul membru în cauză înregistrează un deficit excesiv.
În cazul în care, ținând seama de toți factorii relevanți, Comisia consideră că o procedură aplicabilă deficitelor excesive este justificată pentru un stat membru, aceasta informează Consiliul în consecință și propune adoptarea de către Consiliu a unei decizii de constatare a existenței unui deficit excesiv în statul membru în cauză.
În urma propunerii Comisiei, Consiliul ia în considerare eventualele observații formulate de statul membru în cauză și ulterior adoptă o decizie care conține o evaluare generală referitoare la existența unui deficit excesiv.
În cazul în care ajunge la concluzia că există un deficit excesiv, Consiliul adoptă o recomandare, bazată pe o recomandare a Comisiei, care stabilește modul în care ar trebui remediată situația. Recomandarea poate conține o traiectorie bugetară corectivă, exprimată în termeni numerici, și un termen-limită.
Statului membru în cauză îi revine apoi responsabilitatea de a lua măsurile necesare în termen de șase luni.
Dacă până la termenul-limită nu au fost luate măsuri eficiente sau dacă statul membru nu respectă recomandarea, Consiliul poate impune sancțiuni, inclusiv, pentru statele membre din zona euro, o amendă de până la 0,05% din PIB-ul anului precedent.
Amenda trebuie plătită la fiecare șase luni până în momentul în care Consiliul evaluează că statul membru în cauză a întreprins măsuri eficiente. În cazul în care statul membru continuă să nu respecte recomandarea, Consiliul are dreptul să înăsprească sancțiunile.
Reguli de vot
Deciziile și recomandările Consiliului sunt adoptate în conformitate cu reguli de vot specifice.
Statul membru în cauză nu are drept de vot.
Majoritatea calificată este obținută dacă cel puțin 55% din membrii Consiliului reprezentând statele membre participante și care reprezintă, totodată, 65% din populația statelor respective, votează favorabil.
Orice minoritate de blocare trebuie să cuprindă cel puțin numărul minim de membri ai Consiliului reprezentând peste 35% din populația statelor membre participante, plus un membru.
Proceduri aplicabile deficitelor excesive aflate în curs de desfășurare
Procedura aplicabilă deficitelor excesive bazată pe deficit
Din cauza pandemiei de COVID-19, UE și-a suspendat normele bugetare pentru toate statele membre între 2020 și 2023 prin activarea clauzei derogatorii generale. Clauza derogatorie generală nu mai este în vigoare din 2024. Prin urmare, UE a relansat PDE bazată pe deficit în temeiul noilor norme ale cadrului revizuit de guvernanță economică.
Austria
La 8 iulie 2025, Consiliul a decis să deschidă o PDE împotriva Austriei. Decizia este justificată, având în vedere deficitul bugetar de 4,7% al Austriei în 2024. În paralel cu decizia sa, Consiliul a mai aprobat o recomandare adresată Austriei, care indică traiectoria cheltuielilor nete și calendarul pe care aceasta ar trebui să îl urmeze pentru a pune capăt deficitului său excesiv până în 2028.
Recomandarea a stabilit limite pentru rata de creștere nominală a cheltuielilor nete ale Austriei, după cum urmează: 2,6% în 2025, 2,2% în 2026, 2,2% în 2027 și 2,0% în 2028.
Belgia
La 26 iulie 2024, dând curs propunerii Comisiei, Consiliul a lansat o PDE împotriva Belgiei. Motivul pentru decizia respectivă l-a constituit deficitul bugetar de 4,4% al Belgiei în 2023.
La 21 ianuarie 2025, Consiliul a adoptat o recomandare care stabilește că Belgia ar trebui să pună capăt situației sale de deficit excesiv până în 2027. Recomandarea a stabilit limite pentru rata de creștere nominală a cheltuielilor nete ale Belgiei, după cum urmează: 2,4% în 2025, 1,9% în 2026 și 2,0% în 2027.
La 20 iunie 2025, Consiliul a adoptat o recomandare revizuită adresată Belgiei în vederea încetării deficitului excesiv al acestei țări până în 2029. Recomandarea a modificat limitele ratei de creștere nominală a cheltuielilor nete ale Belgiei la: 3,6% în 2025, 2,5% în 2026, 2,5% în 2027, 2,1% în 2028 și 2,1% în 2029.
Finlanda
La 20 ianuarie 2026, Consiliul a deschis o PDE împotriva Finlandei. Decizia este justificată având în vedere deficitul bugetar de 4,4% al Finlandei în 2024 și deficitul bugetar de 4,3% planificat pentru 2025.
În recomandarea sa, Consiliul stipulează că Finlanda ar trebui să intervină efectiv și să prezinte măsurile necesare pentru reducerea deficitului său până la 30 aprilie 2026.
Recomandarea a stabilit limite pentru rata de creștere nominală cumulată a cheltuielilor nete ale Finlandei după cum urmează: 2,5% în 2026, 4,1% în 2027 și 5,9% în 2028.
Franța
La 26 iulie 2024, dând curs propunerii Comisiei, Consiliul a lansat o PDE împotriva Franței. Decizia este justificată, având în vedere deficitul bugetar de 5,5% al Franței în 2023.
La 21 ianuarie 2025, Consiliul a adoptat o recomandare care stabilește că Franța ar trebui să pună capăt situației sale de deficit excesiv până în 2029. Recomandarea a stabilit limite pentru rata de creștere nominală a cheltuielilor nete ale Franței, după cum urmează: 0,8% în 2025, 1,2% în 2026, 1,2% în 2027, 1,2% în 2028 și 1,1% în 2029.
Italia
La 26 iulie 2024, dând curs propunerii Comisiei, Consiliul a lansat o PDE împotriva Italiei. Decizia este justificată, având în vedere deficitul bugetar de 7,4% al Italiei în 2023.
La 21 ianuarie 2025, Consiliul a adoptat o recomandare care prevede că Italia ar trebui să pună capăt situației sale de deficit excesiv până în 2026.
Recomandarea a stabilit limite pentru rata de creștere nominală a cheltuielilor nete ale Italiei, după cum urmează: 1,3% în 2025 și 1,6% în 2026.
Ungaria
La 26 iulie 2024, Consiliul a lansat o PDE împotriva Ungariei, având în vedere deficitul bugetar de 6,7% al acesteia în 2023.
La 18 februarie, Consiliul a recomandat Ungariei să pună capăt situației sale de deficit excesiv până în 2026. Recomandarea a stabilit limite pentru rata de creștere nominală a cheltuielilor nete ale Ungariei, după cum urmează: 4,3% în 2025 și 4,0% în 2026.
Polonia
La 26 iulie 2024, dând curs propunerii Comisiei, Consiliul a lansat o PDE împotriva Poloniei, având în vedere deficitul bugetar de 5,1% al acesteia în 2023.
La 21 ianuarie 2025, Consiliul a recomandat Poloniei să pună capăt situației sale de deficit excesiv până în 2028. Recomandarea a stabilit limite pentru rata de creștere nominală a cheltuielilor nete ale Poloniei, după cum urmează: 6,3% în 2025, 4,4% în 2026, 4,0% în 2027 și 3,5% în 2028.
Slovacia
La 26 iulie 2024, dând curs propunerii Comisiei, Consiliul a lansat o PDE împotriva Slovaciei. Motivul pentru decizia respectivă l-a constituit deficitul bugetar de 4,9% al Slovaciei în 2023.
La 21 ianuarie, Consiliul a adoptat o recomandare care stabilește că Slovacia ar trebui să pună capăt situației sale de deficit excesiv până în 2027.
Recomandarea a stabilit limite pentru rata de creștere nominală a cheltuielilor nete ale Slovaciei, după cum urmează: 3,8% în 2025, 0,9% în 2026 și 1,6% în 2027.
România
La 3 aprilie 2020, Consiliul a lansat o PDE împotriva României în vederea încetării deficitului său excesiv.
La 26 iulie 2024, Consiliul a decis ca procedura aplicabilă deficitelor excesive pentru România să rămână deschisă, întrucât țara nu a întreprins acțiuni eficace pentru a corecta deficitul său bugetar.
Având în vedere că România a continuat să înregistreze deficite publice ridicate, care au depășit valoarea de referință de 3% prevăzută în tratate, Consiliul a adoptat, la 20 iunie 2025, o nouă decizie prin care a stabilit că România nu a întreprins acțiuni eficace ca răspuns la recomandările Consiliului.
La 8 iulie 2025, Consiliul și-a revizuit recomandarea adresată României în cadrul procedurii de deficit excesiv în curs. Astfel, României i s-a recomandat să întreprindă acțiuni eficace și să prezinte măsurile necesare pentru a-și reduce deficitul până la 15 octombrie 2025 și a pune capăt procedurii sale de deficit excesiv până în 2030.
Recomandarea a stabilit limite pentru rata de creștere nominală a cheltuielilor nete ale României, după cum urmează: 2,8% în 2025, 2,6% în 2026, 4,6% în 2027, 4,4% în 2028, 4,2% în 2029 și 4,0% în 2030.
Procedura aplicabilă deficitelor excesive bazată pe datorie
În temeiul noilor norme, toate statele membre trebuie să pregătească planuri bugetar-structurale naționale pe termen mediu. Acestea trebuie să conțină o traiectorie a cheltuielilor nete.
Atât timp cât țările puternic îndatorate își urmează traiectoria cheltuielilor nete stabilită de Consiliu, aducându-și datoria pe o traiectorie descendentă plauzibilă și apropiindu-se de valoarea de referință din tratat într-un ritm satisfăcător, acestea nu vor face obiectul unei proceduri aplicabile deficitelor excesive. Respectarea traiectoriei respective va fi evaluată periodic.
Tendințe bugetare
Toate statele membre ale UE trebuie să respecte disciplina bugetară, pe baza criteriilor și a valorilor de referință stabilite în tratatele UE. Mai precis, deficitul lor public nu ar trebui să depășească 3% din produsul intern brut (PIB), iar datoria lor publică ar trebui să rămână sub 60% din PIB.
Graficele de mai jos ilustrează performanța statelor membre în raport cu aceste două praguri.
Evoluția deficitului pentru fiecare stat membru (2013-2024)
Graficul de mai jos prezintă modul în care deficitul public al fiecărui stat membru al UE a evoluat de-a lungul timpului în raport cu valoarea de referință de 3%.
State membre care se situează în prezent sub nivelul de referință: Danemarca și Suedia.
Statele membre care se situau sub nivelul de referință la un moment dat și care, între timp, au depășit acest nivel: Belgia, Spania, Franța, Italia, Ungaria, Malta, Austria, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia și Finlanda.
Statele membre care se situau peste nivelul de referință la un moment dat și care, între timp, au coborât sub acest nivel: Bulgaria, Cehia, Germania, Estonia, Irlanda, Grecia, Croația, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg și Țările de Jos.
Evoluția datoriei pentru fiecare stat membru (2013-2024)
Graficul de mai jos urmărește evoluția nivelurilor datoriei publice în fiecare stat membru al UE în raport cu valoarea de referință de 60%.
Statele membre care au rămas sub nivelul de referință pe parcursul întregii perioade: Bulgaria, Cehia, Danemarca, Estonia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Polonia, România și Suedia.
Statele membre care au rămas peste nivelul de referință pe parcursul întregii perioade: Belgia, Germania, Grecia, Spania, Franța, Italia, Cipru, Ungaria, Austria, Portugalia, Slovenia și Finlanda.
Statele membre care au coborât sub nivelul de referință în timpul acestei perioade: Irlanda, Croația, Malta, Țările de Jos și Slovacia.
Ultima revizuire: 12 iunie 2026