Libertatea mass-mediei în UE

O parte esențială a democrației

Libertatea și pluralismul mass-mediei sunt o parte vitală a democrației și a drepturilor fundamentale ale cetățenilor din UE. Adevărata democrație nu poate exista fără o mass-media liberă care să îi țină sub observație pe cei aflați la putere.

Mass-media este un pilon esențial al sistemului de control și echilibru care stă la baza regimului democratic. Din acest motiv, trecerea către un regim autoritar începe adesea cu vizarea mass-mediei independente. În ultimele câteva decenii, mai multe state de pe glob au urmat această cale, recurgând la coerciție și, deseori, la violență pentru a persecuta instituțiile de presă și jurnaliștii.

Jurnaliștii lucrează în continuare în condiții dificile, caracterizate prin presiuni politice și financiare tot mai mari, supraveghere, pedepse cu închisoarea arbitrare sau violențe atunci când își exercită profesia. Deși sunt participanți esențiali la democrație, cel puțin 129 de jurnaliști și de lucrători în mass-media au fost uciși în 2025, 1 922 au fost uciși din 1993 până în prezent, iar mult mai mulți au fost arestați, hărțuiți sau amenințați în întreaga lume, potrivit datelor Observatorului UNESCO.

Chiar și în UE este nevoie să se apere libertatea și pluralismul mass-mediei. Ele constituie unul dintre cei patru piloni vizați în raportul Comisiei Europene privind statul de drept, care se axează pe mai multe domenii importante, ca de exemplu:

• independența autorităților de reglementare a mass-mediei
• transparența cu privire la proprietatea asupra mass-mediei
• transparența și echitatea în alocarea publicității de stat
• siguranța jurnaliștilor și accesul la informații

• Raportul Comisiei Europene privind statul de drept (Comisia Europeană)

În acest scop, două noi propuneri ale Comisiei privind libertatea mass-mediei sunt menite să completeze legislația existentă:

• Directiva împotriva acțiunilor strategice în justiție împotriva mobilizării publice
• Legea europeană privind libertatea mass-mediei

Directiva împotriva acțiunilor strategice în justiție împotriva mobilizării publice

În aprilie 2022, Comisia Europeană a propus o directivă împotriva acțiunilor strategice în justiție împotriva mobilizării publice, cunoscute sub prescurtarea SLAPP. Acestea sunt proceduri judiciare nefondate sau abuzive. Sunt folosite împotriva jurnaliștilor, apărătorilor drepturilor omului și altor persoane pentru a împiedica, a restricționa sau a sancționa implicarea acestora în probleme de interes public.

Directiva propusă conține garanții pentru persoanele vizate de proceduri judiciare vădit nefondate sau abuzive. Garanțiile propuse se vor aplica în materie civilă și comercială cu implicații transfrontaliere. Printre acestea se numără:

• acordarea posibilității instanțelor de a respinge acțiunile vădit nefondate printr-o procedură accelerată, pentru a reduce la minimum consecințele acestora (asupra victimelor)
• posibilitatea de a impune despăgubiri pecuniare pentru a compensa persoanele vizate de SLAPP pentru prejudiciul suferit
• protecția împotriva hotărârilor judecătorești pronunțate în țări terțe, astfel încât garanțiile prevăzute în propunerea de directivă să nu fie subminate de recurgerea la proceduri judiciare în alte jurisdicții

• Propunere de directivă privind acțiunile strategice în justiție împotriva mobilizării publice (SLAPP)

Consiliul a început examinarea propunerii în decembrie 2022. Ea a fost dezbătută în cadrul Grupului de lucru pentru chestiuni de drept civil.

• Grupul de lucru pentru chestiuni de drept civil

La 9 iunie 2023, Consiliul și-a stabilit poziția cu privire la acest act legislativ care va proteja jurnaliștii și apărătorii drepturilor omului împotriva cererilor vădit nefondate sau a procedurilor judiciare abuzive.

Împotriva unor astfel de cereri, proiectul de directivă va institui garanții procedurale precum:

• respingerea rapidă a cererilor nefondate
• suportarea cheltuielilor de judecată de către reclamant
• sancțiuni impuse reclamantului
• protecție împotriva hotărârilor pronunțate în țări terțe

Ca pas următor, Consiliul va începe discuțiile cu Parlamentul European.

• Consolidarea libertății presei și protejarea libertății de exprimare: Consiliul convine asupra unei poziții privind legea anti-SLAPP (comunicat de presă, 9 iunie 2023)

La 30 noiembrie 2023, Consiliul și Parlamentul European au ajuns la un acord provizoriu cu privire la o lege a UE pentru protejarea jurnaliștilor și a apărătorilor drepturilor omului.

• Consiliul și Parlamentul European ajung la un acord provizoriu cu privire la o lege a UE pentru protejarea jurnaliștilor și a apărătorilor drepturilor omului (comunicat de presă, 30 noiembrie 2023)

La 19 martie 2024, Consiliul a adoptat un act legislativ pentru a proteja persoanele care se exprimă deschis în legătură cu chestiuni de interes public împotriva acțiunilor în justiție abuzive menite să le reducă la tăcere.

• Măsuri de protecție împotriva SLAPP: undă verde definitivă pentru actul legislativ al UE privind protecția jurnaliștilor și a apărătorilor drepturilor omului (comunicat de presă, 19 martie 2024)

Recomandare pentru statele membre

Directiva este însoțită de o recomandare complementară, adoptată imediat. Recomandarea încurajează statele membre să aplice garanțiile prevăzute în propunerea de directivă în cauzele interne și în toate domeniile, nu doar în materie civilă și comercială. De asemenea, invită statele membre să ia și alte măsuri, cum ar fi:

• formarea judiciară
• sensibilizarea
• culegerea de date agregate la nivel național

• Propunere de directivă și recomandare privind acțiunile strategice în justiție împotriva mobilizării publice (SLAPP)

Legea europeană privind libertatea mass-mediei

Un alt pas în direcția apărării libertății mass-mediei în UE a fost făcut în martie 2024, când Consiliul a adoptat Legea europeană privind libertatea mass-mediei. Legea a intrat în vigoare la 7 mai 2024. Majoritatea dispozițiilor sale au intrat în vigoare la 8 august 2025.

Legea europeană privind libertatea mass-mediei stabilește un cadru comun pentru serviciile mass-media pe piața internă a UE și introduce măsuri menite să protejeze jurnaliștii și furnizorii de servicii mass-media de ingerințele politice, facilitându-le în același timp activitatea dincolo de frontierele interne ale UE.

Noile norme garantează dreptul cetățenilor de a avea acces la informații libere și pluraliste și vor prevedea responsabilitatea statelor membre de a oferi condițiile și cadrul adecvate pentru protejarea acestui drept.

Legea privind libertatea mass-mediei se bazează pe Directiva revizuită a serviciilor mass-media audiovizuale (DSMAV) și extinde domeniul de aplicare al acesteia pentru a include radioul și presa.

Este propus un nou set de norme și mecanisme care promovează pluralismul și independența mass-mediei în întreaga UE.

Regulamentul răspunde preocupărilor tot mai mari din UE legate de politizarea mass-mediei și de lipsa de transparență în ceea ce privește proprietatea asupra mass-mediei și alocarea de fonduri pentru publicitatea de stat furnizorilor de servicii mass-media.

Acesta are scopul de a introduce garanții pentru a combate ingerința politică în deciziile editoriale pentru furnizorii de servicii mass-media atât private, cât și publice, pentru a proteja jurnaliștii și sursele lor și pentru a garanta libertatea și pluralismul mass-mediei.

Principalele elemente ale regulamentului includ:

• o mass-media în serviciul public independentă cu o sursă stabilă de finanțare
• transparența cu privire la proprietatea asupra mass-mediei
• protejarea independenței editoriale
• garanții pentru asigurarea pluralismului mass-mediei și împiedicarea concentrării mass-mediei
• Comitetul european pentru servicii mass-media, un nou organism de supraveghere a libertății mass-mediei

Regulamentul instituie totodată mecanisme consolidate de cooperare între autoritățile și organismele naționale de reglementare ale statelor membre. Obiectivul urmărit este de a facilita punerea în aplicare eficace și consecventă atât a Legii privind libertatea mass-mediei, cât și a Directivei serviciilor mass-media audiovizuale.

Statele membre vor putea adopta norme mai stricte sau mai detaliate decât cele prevăzute în părțile relevante ale regulamentului.

• Legea europeană privind libertatea mass-mediei: Consiliul adoptă noi norme pentru a proteja jurnaliștii și furnizorii de servicii mass-media (comunicat de presă, 26 martie 2024)
• Legea europeană privind libertatea mass-mediei – propunere de regulament și recomandare (Comisia Europeană)
• Revizuirea Directivei serviciilor mass-media audiovizuale (informații generale)
• Consiliul și Parlamentul ajung la un acord cu privire la noi norme de protejare a libertății mass-mediei, a pluralismului mass-mediei și a independenței editoriale în UE (comunicat de presă, 15 decembrie 2023)

Garanții interne pentru independența editorială și transparența cu privire la proprietate

Propunerea legislativă privind libertatea mass-mediei a fost însoțită de o recomandare adoptată imediat de Comisie, adresată furnizorilor de servicii mass-media stabiliți în UE și statelor membre. Recomandarea propune un catalog de măsuri voluntare adresate furnizorilor de servicii mass-media, pentru ca aceștia să își garanteze propria independență editorială. De asemenea, încurajează furnizorii de servicii mass-media și statele membre să ia măsuri pentru a promova transparența în ceea ce privește proprietatea asupra mass-mediei pe piața internă.

• Recomandare privind garanțiile interne pentru independența editorială și transparența în ceea ce privește proprietatea în sectorul mass-media

Sprijinul UE pentru libertatea mass-mediei

Sprijinul existent pentru libertatea mass-mediei în UE se bazează pe inițiative precum pachetul privind serviciile digitale, Planul de acțiune pentru mass-media și audiovizual, Planul de acțiune pentru democrația europeană și Concluziile Consiliului privind protecția și siguranța jurnaliștilor și a altor profesioniști din domeniul mass-mediei.

Printre măsurile-cheie care fac parte din acest sprijin se numără:

• introducerea unui sistem de monitorizare a proprietății asupra mass-mediei, pentru a institui o bază de date națională cu informații referitoare la proprietatea asupra mass-mediei
• acordarea de granturi pentru a sprijini inovarea în mass-media locală și regională și pentru a stimula pluralismul
• instituirea unui mecanism de reacție rapidă pentru a oferi ajutor practic jurnaliștilor amenințați
• furnizarea unui fond de sprijin de urgență pentru jurnaliștii de investigație și organizațiile mass-media
• implementarea unui instrument de monitorizare a pluralismului mass-mediei pentru a identifica riscurile potențiale pentru pluralismul mass-mediei

• Concluziile Consiliului privind protecția și siguranța jurnaliștilor și a altor profesioniști din domeniul mass-mediei (comunicat de presă, 21 iunie 2022)
• Regulamentul privind serviciile digitale