"Utilizăm cookie-uri pentru a vă îmbunătățiți experiența de navigare. Cookie-urile necesare au rolul de a susține funcții esențiale ale site-ului Consiliului. Cookie-urile opționale ne ajută să realizăm rapoarte statistice anonime și agregate pentru a răspunde mai bine nevoilor dvs.
Cu permisiunea dvs., vom folosi cookie-uri pentru a produce date agregate și anonime privind navigarea și comportamentul vizitatorilor pe site-ul nostru. Vom folosi aceste date pentru a vă îmbunătăți experiența de utilizare a site-ului nostru.
Consiliul Afaceri Externe a purtat un schimb de opinii cu privire la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.
Înainte de discuția din Consiliu, ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a adresat o scurtă alocuțiune prin videoconferință miniștrilor UE și i-a informat cu privire la cele mai recente evoluții de pe teren și la prioritățile actuale ale Ucrainei.
Miniștrii au vorbit despre cele mai recente evoluții, și mai ales despre atacurile sistematice asupra civililor și folosirea iernii drept armă de către Rusia.
„1,5 milioane de persoane au rămas fără energie electrică doar în Odesa, imediat după atacurile cu drone din partea Rusiei. În Odesa sunt aproximativ 0 grade Celsius.
Este evident că Putin încearcă să se folosească de ger pentru a determina Ucraina să cedeze, privând în mod deliberat milioane de ucraineni de apă, electricitate și încălzire.
Putem vorbi în acest caz de crime împotriva umanității, de crime de război. [...] Poporul ucrainean merită respect, desigur, pentru curajul de care dă dovadă. El are însă nevoie de sprijin, mai mult decât de respect și de aplauze.
Josep Borrell, Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate
Consiliul s-a referit la modul în care ar putea ajuta Ucraina să își repare sistemul energetic și ar putea spori exporturile de energie electrică din UE către Ucraina, precum și la eforturile depuse de UE pentru a asigura tragerea la răspundere pentru crimele comise de Rusia în timpul războiului din Ucraina.
Consiliul a discutat despre lucrările în curs cu privire la cel de al 9-lea pachet de sancțiuni împotriva Kremlinului pentru escaladarea agresiunii sale împotriva Ucrainei.
Iranul
Consiliul Afaceri Externe a purtat un schimb de opinii cu privire la Iran, în lumina celor mai recente evoluții din interiorul și din afara țării.
Consiliul a condamnat reprimarea inacceptabilă a protestelor actuale și înrăutățirea situației drepturilor omului, precum și cooperarea militară a Iranului cu Rusia, inclusiv livrarea de drone utilizate de Rusia în războiul său de agresiune împotriva Ucrainei. Miniștrii s-au axat, de asemenea, pe perspectivele de reînnoire a JCPOA (Planul comun de acțiune cuprinzător) și pe securitatea regională. Consiliul a aprobat concluzii cu privire la aceste chestiuni.
Consiliul a adoptat sancțiuni suplimentare împotriva Iranului pentru încălcările actuale ale drepturilor omului în această țară și pentru ajutorul pe care Iranul l-a acordat Rusiei în agresiunea sa împotriva poporului ucrainean.
În cele din urmă, Înaltul Reprezentant i-a informat pe miniștri cu privire la stadiul în care se află JCPOA.
Veți înțelege că JCPOA se află într-o situație foarte dificilă. Cred, însă, că nu avem nicio opțiune mai bună decât JCPOA pentru a ne asigura că Iranul nu dezvoltă o armă nucleară. Acest lucru rămâne în interesul nostru, așa că sunt încă de părere că trebuie să separăm sancțiunile privind drepturile omului și livrarea de arme către Rusia de programul nuclear. Chiar dacă acordul nuclear rămâne în impas, iar escaladarea programului nuclear al Iranului ne preocupă foarte mult, trebuie să ne implicăm în continuare cât de mult posibil în încercarea de a relansa acest acord.
Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate
Afaceri curente
Consiliul a trecut în revistă capacitatea de monitorizare a UE în Armenia, care își va încheia activitățile la 19 decembrie. Pentru a menține credibilitatea UE ca facilitator al dialogului dintre Armenia și Azerbaidjan, va fi trimisă o echipă în Armenia, începând cu 20 decembrie, pentru a contribui la planificarea unei posibile misiuni civile. În cazul unui acord, misiunea ar urma să fie lansată în 2023.
Consiliul a discutat apoi despre deteriorarea situației dintre Kosovo* și Serbia. Ultimele incidente confirmă spirala descendentă îngrijorătoare a relațiilor bilaterale, iar Consiliul a căzut de acord asupra unor posibile măsuri pentru a încerca să dezamorseze tensiunile din nordul Kosovoului.
Din luna august, ne confruntăm cu un cerc vicios al confruntărilor, provocărilor și reacțiilor care s-au intensificat în ultimele zile, ducând la incidente grave de securitate, inclusiv la un atac împotriva misiunii noastre EULEX și a poliției din Kosovo. Baricadele care blochează drumurile și persoanele înarmate care circulă pe străzi nu sunt aspecte pe care suntem dispuși să le acceptăm din partea unor parteneri care aspiră la un viitor european.
Această situație trebuie să înceteze. Trebuie îndepărtate baricadele și restabilită liniștea.
Consiliul a cerut în mod clar ambelor părți să se abțină de la violență și de la acțiuni provocatoare.
Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate
Înaltul Reprezentant le-a propus miniștrilor să trimită întăriri suplimentare misiunii EULEX și i-a solicitat reprezentantului special al UE pentru dialogul Belgrad-Priștina și alte chestiuni regionale din Balcanii de Vest, Miroslav Lajčák, să se deplaseze în regiune înainte de Consiliul European pentru a evalua situația și a-i informa pe liderii UE.
*Această denumire nu aduce atingere pozițiilor privind statutul și este conformă cu RCSONU 1244/1999, precum și cu Avizul CIJ privind Declarația de independență a Kosovoului.
De asemenea, Consiliul a purtat un schimb de opinii cu privire la Republica Moldova, vecinătatea sudică, drepturile omului, Tunisia și Global Gateway.
Concluzii și decizii ale Consiliului
Consiliul a aprobat concluziile privind Iranul, Yemenul și Pactul privind PSAC civilă.
Consiliul a convenit să majoreze plafonul financiar al Instrumentului european pentru pace cu 2 miliarde EUR în 2023. De asemenea, a convenit că, la nevoie, plafonul poate fi majorat cu încă 3,5 miliarde EUR până în 2027.
Consiliul a instituit o misiune de parteneriat militar pentru Niger, ca răspuns la solicitarea guvernului nigerian, pentru a sublinia angajamentul UE față de stabilitatea regiunii Sahel.
Consiliul a impus măsuri restrictive Republicii Populare Democrate Coreene având în vedere dezvoltarea continuă a rachetelor balistice, fapt ce încalcă rezoluțiile relevante ale Consiliului de Securitate al ONU.
Consiliul a prelungit mandatele EUCAP Somalia, misiunea civilă a UE de consolidare a capacităților, EUTM Somalia, misiunea militară a UE de instruire, și operației ATALANTA a forțelor navale ale UE, una dintre operațiile maritime militare executive ale UE, până pe 31 decembrie 2024.
– Măsuri restrictive având în vedere situația din Mali
Măsurile restrictive ale UE împotriva persoanelor și a entităților responsabile de amenințarea păcii, a securității sau a stabilității în Mali sau de obstrucționarea ori subminarea încheierii cu succes a tranziției politice a Mali au fost reînnoite până la 14 decembrie 2023.
Alte puncte „A”
De asemenea, Consiliul a adoptat fără dezbatere punctele cuprinse în lista punctelor „A” fără caracter legislativ.
Acreditarea de presă pentru summiturile internaționale desfășurate în afara Uniunii Europene va fi gestionată de autoritățile guvernamentale din țara-gazdă.
„1,5 milioane de persoane au rămas fără energie electrică doar în Odesa, imediat după atacurile cu drone din partea Rusiei. În Odesa sunt aproximativ 0 grade Celsius. Este evident că Putin încearcă să se folosească de ger pentru a determina Ucraina să cedeze, privând în mod deliberat milioane de ucraineni de apă, electricitate și încălzire. Putem vorbi în acest caz de crime împotriva umanității, de crime de război. [...] Poporul ucrainean merită respect, desigur, pentru curajul de care dă dovadă. El are însă nevoie de sprijin, mai mult decât de respect și de aplauze.