"Utilizăm cookie-uri pentru a vă îmbunătățiți experiența de navigare. Cookie-urile necesare au rolul de a susține funcții esențiale ale site-ului Consiliului. Cookie-urile opționale ne ajută să realizăm rapoarte statistice anonime și agregate pentru a răspunde mai bine nevoilor dvs.
Cu permisiunea dvs., vom folosi cookie-uri pentru a produce date agregate și anonime privind navigarea și comportamentul vizitatorilor pe site-ul nostru. Vom folosi aceste date pentru a vă îmbunătăți experiența de utilizare a site-ului nostru.
Consiliul Afaceri Externe a discutat despre agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Discuția a început cu o intervenție prin videoconferință a ministrului ucrainean al afacerilor externe, Andrii Sîbiha, care a oferit o imagine de ansamblu a situației de pe teren, a celor mai urgente priorități ale Ucrainei și a evoluțiilor diplomatice recente.
Discuția ulterioară din cadrul UE27 s-a axat în primul rând pe atacurile masive ale Rusiei asupra infrastructurii energetice a Ucrainei și pe necesitatea de a oferi Ucrainei sprijin energetic.
A ataca infrastructura civilă, cum ar fi infrastructura energetică, spitalele, școlile, clădirile de locuințe, constituie o crimă de război. Rusia nu reușește să avanseze pe front, prin urmare, încearcă să se folosească de iarnă ca armă de luptă. Acum energia a devenit frontul principal. Răspunsul UE este de a trimite cel mai mare pachet de ajutoare pentru iarnă de până acum.
Kaja Kallas, Înalta Reprezentantă pentru afaceri externe și politica de securitate și președinta Consiliului Afaceri Externe
Consiliul a discutat apoi despre cum se poate crește presiunea asupra Rusiei, abordând decizia de a adăuga Rusia pe lista țărilor expuse riscului de spălare de bani, precum și despre lucrările în curs privind împrumutul de 90 de miliarde EUR și cel de al 20-lea pachet de sancțiuni.
Miniștrii au menționat lucrările în curs pentru finalizarea contribuțiilor UE la garanțiile de securitate pentru Ucraina și pentru extinderea instruirii militare pe teritoriul Ucrainei și a sprijinului pentru industria ucraineană de apărare.
Înalta Reprezentantă a subliniat că rămâne esențial să fie trase la răspundere persoanele responsabile. Prin urmare, săptămâna trecută, UE a alocat primele 10 milioane EUR pentru a contribui la înființarea unui tribunal special pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei.
În cele din urmă, Consiliul a impus măsuri restrictive care vizează 6 persoane, având în vedere activitățile hibride continue ale Rusiei, inclusiv acțiunile străine de manipulare a informațiilor și ingerințele străine (FIMI) împotriva UE, a statelor sale membre și a partenerilor săi.
Consiliul Afaceri Externe a desfășurat un schimb de opinii cu privire la situația din Orientul Mijlociu, începând cu cea din Iran, având în vedere recentul val de reprimare violentă a disidenței și de detenție arbitrară a demonstranților de către regimul iranian.
Consiliul a adoptat măsuri restrictive împotriva a 15 persoane și șase entități implicate în utilizarea violenței, a detenției arbitrare și a tacticilor de intimidare împotriva civililor iranieni. În plus, Consiliul a adoptat măsuri restrictive în cadrul regimului de sancțiuni în legătură cu dronele și rachetele, având în vedere faptul că Iranul sprijină războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.
În Iran, reprimarea îngrozitoare a protestatarilor s-a soldat cu multe pierderi de vieți omenești. UE a instituit deja sancțiuni ample. Astăzi, miniștrii au convenit să desemneze Corpul Gardienilor Revoluției Iraniene drept organizație teroristă. Astfel, acesta va intra în aceeași categorie cu Daesh, Hamas, Hezbollah, Al-Qaida. [...] Represiunea nu poate rămâne fără consecințe.
Kaja Kallas, Înalta Reprezentantă pentru afaceri externe și politica de securitate și președinta Consiliului Afaceri Externe
În ceea ce privește Siria, miniștrii afacerilor externe din UE au desfășurat un schimb de opinii cu privire la ultimele evoluții din țară, inclusiv recenta izbucnire a violenței în nord-est. Miniștrii au analizat activitatea desfășurată la nivelul UE în ceea ce privește prezența diplomatică și sprijinul umanitar, dar s-au axat și pe amenințările la adresa stabilității țării. În general, miniștrii au subliniat că o tranziție politică favorabilă incluziunii și un proces de reconciliere națională sunt esențiale pentru a evita ca situația din Siria să devină din nou instabilă.
În plus, miniștrii au discutat despre contribuția UE la punerea în aplicare a Planului cuprinzător pentru a pune capăt conflictului din Gaza, în urma anunțului SUA din 14 ianuarie privind lansarea celei de a doua faze a planului, punând accentul pe securitate, guvernanță și reconstrucție.
În acest context, miniștrii s-au axat pe chestiunea creșterii implicării în cadrul PSAC, inclusiv prin adaptarea mandatelor pentru misiunile civile ale UE EUBAM Rafah și EUPOL COPPS, în vederea formării poliției civile palestiniene.
În cele din urmă, securitatea Fâșiei Gaza trebuie să fie în mâinile palestinienilor.
Kaja Kallas, Înalta Reprezentantă pentru afaceri externe și politica de securitate și președinta Consiliului Afaceri Externe
În ceea ce privește guvernanța, miniștrii afacerilor externe din UE au desfășurat un schimb de opinii cu privire la posibilul rol al UE în cadrul „Consiliului pentru pace”, ca urmare a reuniunii informale a membrilor Consiliului European din 22 ianuarie 2026. Miniștrii au declarat că sunt pregătiți să colaboreze cu SUA pentru a pune în aplicare planul cuprinzător de pace pentru Gaza, Consiliul de pace desfășurându-și misiunea de administrație de tranziție, în conformitate cu Rezoluția 2803 a Consiliului de Securitate al ONU.
Consiliul Afaceri Externe a discutat și despre situația umanitară și accesul umanitar în Gaza, inclusiv despre problema înregistrării ONG-urilor, despre deteriorarea situației din Cisiordania, cu intensificarea activității de colonizare și a violenței, precum și despre sprijinul UE pentru Autoritatea Palestiniană și programul său de reformă.
Consiliul Afaceri Externe a desfășurat un schimb de opinii cu privire la situația din regiunea Marilor Lacuri, având în vedere recenta escaladare a violenței în estul Republicii Democratice Congo (RDC).
În urma discuțiilor din cadrul Consiliului Afaceri Externe din decembrie, miniștrii UE au analizat cum poate sprijini UE eforturile de pace bazate pe acordurile de la Washington și pe Declarația de la Doha, precum și eforturile de mediere ale Uniunii Africane. Miniștrii afacerilor externe din UE s-au axat, de asemenea, pe cum poate fi abordată deteriorarea continuă a situației umanitare și pe cum poate UE să își intensifice acțiunea diplomatică pe teren și să sprijine eforturile de stabilizare regională.
Consiliul a purtat o discuție informală în format restrâns cu privire la perspectivele strategice de politică externă pentru 2026, având în vedere evoluția actuală a situației politice.
În cursul unui prânz de lucru, miniștrii afacerilor externe din UE au desfășurat un schimb informal de opinii cu înaltul comisar al ONU pentru drepturile omului, Volker Türk, în cadrul căruia au discutat despre drepturile omului în situații de conflict și de criză, punând accentul pe Ucraina, Orientul Mijlociu și regiunea Marilor Lacuri.
Consiliul a aprobat și concluzii privind prioritățile Uniunii Europene pentru 2026 în cadrul forurilor Organizației Națiunilor Unite însărcinate cu apărarea drepturilor omului.
Consiliul a adoptat sancțiuni suplimentare împotriva a 7 persoane responsabile de violențe și încălcări ale drepturilor omului în Sudan.
Consiliul a adoptat o a doua măsură de asistență bilaterală în sprijinul Armeniei, în valoare de 20 de milioane EUR, în cadrul Instrumentului european pentru pace.
Acreditarea de presă pentru summiturile internaționale desfășurate în afara Uniunii Europene va fi gestionată de autoritățile guvernamentale din țara-gazdă.
