"Utilizăm cookie-uri pentru a vă îmbunătățiți experiența de navigare. Cookie-urile necesare au rolul de a susține funcții esențiale ale site-ului Consiliului. Cookie-urile opționale ne ajută să realizăm rapoarte statistice anonime și agregate pentru a răspunde mai bine nevoilor dvs.
Miniștrii au desfășurat un prim schimb de opinii cu privire la Consiliul European din 16-17 decembrie, când liderii vor reveni asupra coordonării răspunsului la pandemia de COVID-19 și vor trece în revistă activitatea desfășurată în cadrul Consiliului cu privire la consolidarea, la nivel colectiv, a pregătirii noastre, a capacității noastre de răspuns și a rezilienței noastre pentru viitoare situații de criză.
De asemenea, Consiliul European va analiza din nou evoluțiile prețurilor energiei, după cum s-a convenit în octombrie.
În urma dineului informal de la Brdo și a reuniunii Consiliului Afaceri Externe, liderii vor oferi orientări cu privire la proiectul de Busolă strategică și la cooperarea UE-NATO.
Aceștia vor pregăti summitul UE-UA în conformitate cu Agenda liderilor.
Situația migrației, precum și evoluțiile de la frontiera cu Belarusul vor fi examinate îndeaproape, iar liderii vor reveni asupra acestei chestiuni la nivelul Consiliului European, după caz.
Concluzii privind reziliența și răspunsul în situații de criză
Miniștrii au aprobat concluzii privind consolidarea pregătirii, a capacității de răspuns și a rezilienței la viitoare situații de criză.
Am început să lucrăm la consolidarea pregătirii UE pentru situațiile de criză încă din prima zi a președinției noastre. Concluziile de astăzi convenite de statele membre reprezintă un important pas înainte pe calea noastră comună către reconstruirea împreună a unei Europe mai reziliente.
Gašper Dovžan, secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe al Sloveniei
În iunie, Consiliul European a invitat președinția să continue lucrările în cadrul Consiliului cu scopul de a se consolida, la nivel colectiv, pregătirea, capacitatea de răspuns și reziliența UE pentru viitoare situații de criză și de a se proteja funcționarea pieței interne.
În cadrul reuniunii informale de la Brdo pri Kranju din 23 iulie, miniștrii afacerilor europene au purtat o discuție privind consolidarea rezilienței Uniunii și au sprijinit eforturile președinției slovene în direcția unui răspuns mai cuprinzător la crize.
Președinția a concluzionat că va pregăti concluzii pentru Consiliul Afaceri Generale din perspectiva dezbaterii miniștrilor.
Un grup de lucru ad-hoc a fost creat special pentru a pregăti un proiect de concluzii ale Consiliului.
Extindere și procesul de stabilizare și de asociere
Miniștrii au trecut în revistă situația actuală și au desfășurat un schimb de opinii cu privire la extindere și la procesul de stabilizare și de asociere. Președinția a subliniat importanța continuării extinderii și a realizării de progrese în cadrul procesului de stabilizare și de asociere.
Președinția noastră are ca prioritate încercarea de a obține progrese în ceea ce privește extinderea și procesul de stabilizare și de asociere. Politica de extindere a UE este principala politică cu putere transformatoare în regiunea Balcanilor de Vest. Din acest motiv, trebuie găsite modalități de a avansa pe calea către UE.
Gašper Dovžan, secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe al Sloveniei
Schimbul de opinii dintre miniștri a avut loc în urma summitului Balcanilor de Vest, a publicării de către Comisie a pachetului privind extinderea și a discuțiilor din cadrul Consiliului Afaceri Externe cu privire la Balcanii de Vest.
Miniștrii au reflectat asupra celor mai bune modalități de a continua procesul de extindere.
Consiliul a ajuns la un acord în semestrul trecut cu privire la aplicarea metodologiei de extindere consolidate Muntenegrului și Serbiei, făcând posibilă organizarea primelor conferințe interguvernamentale „politice” cu cele două țări în luna iunie.
De asemenea, în septembrie Consiliul a dat undă verde finală pentru alocarea unei sume de aproape 14,2 miliarde de euro reprezentând asistență financiară de preaderare pentru perioada 2021-2027 în favoarea partenerilor din Balcanii de Vest și a Turciei.
Miniștrii au purtat o dezbatere pe țări în cadrul dialogului anual privind statul de drept, cu accent pe situația din Croația, Italia, Cipru, Letonia și Lituania. Aceasta a fost cea de a treia rundă de dezbateri pe țări, după cele din noiembrie 2020 și aprilie 2021.
Statul de drept este piatra de temelie și garantul drepturilor și libertăților noastre. Această discuție ne-a permis să abordăm provocările înainte ca acestea să devină o problemă. Ne-am menținut angajamentul de a consolida dialogul privind statul de drept și de a-l structura mai bine, respectând pe deplin principiile obiectivității, nediscriminării și egalității de tratament pentru toate statele membre. Această discuție pe țări ne oferă tuturor ocazia de a face schimb de bune practici.
Gašper Dovžan, secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe al Sloveniei
Miniștrii au dedicat aproximativ o jumătate de oră fiecăruia dintre cele cinci state membre, începând cu o scurtă introducere din partea Comisiei pe baza rezumatelor și a principalelor constatări din capitolul dedicat fiecărei țări inclus în raportul său din 2021 privind statul de drept. Apoi, fiecare dintre cele cinci delegații a prezentat principalele evoluții și aspectele specifice ale cadrului său național privind statul de drept. A urmat o rundă de observații în cadrul căreia alte delegații și-au împărtășit experiențele și bunele practici în ceea ce privește evoluțiile menționate.
Miniștrii afacerilor europene au purtat o discuție cu privire la relațiile dintre UE și Regatul Unit. Aceștia s-au axat în special pe discuțiile în curs cu Regatul Unit referitoare la găsirea de soluții practice, în cadrul Protocolului privind Irlanda/Irlanda de Nord, pentru a aborda dificultățile întâmpinate de populația Irlandei de Nord.
Vicepreședintele Comisiei Europene, Maroš Šefčovič, a furnizat miniștrilor informații actualizate cu privire la cele mai recente evoluții, inclusiv cu privire la întâlnirea sa cu David Frost din 19 noiembrie, iar miniștrii au reiterat sprijinul lor față de abordarea Comisiei Europene.
UE subliniază necesitatea de a se trece la o abordare orientată spre rezultate și de a se găsi soluții la problemele ridicate de părțile interesate din Irlanda de Nord. Este esențial ca recenta schimbare de ton să conducă la soluții comune tangibile în cadrul protocolului. Președinția a subliniat, de asemenea, că unitatea dintre statele membre rămâne o piatră de temelie a relațiilor și negocierilor UE cu Regatul Unit.
Comisia și-a prezentat programul de lucru pentru 2022. Informațiile prezentate vor contribui la elaborarea declarației comune privind prioritățile legislative pentru 2022, care va fi convenită de cele trei instituții în cursul acestui an.
În 2016, Consiliul, Parlamentul European și Comisia au convenit să consolideze programarea anuală și multianuală a Uniunii prin intermediul Acordului interinstituțional privind o mai bună legiferare.
Potrivit acestui acord, Comisia ar trebui să inițieze un dialog cu Consiliul și cu Parlamentul, atât înainte, cât și după adoptarea programului său anual de lucru.
Consiliul a adoptat bugetul UE pentru 2022 în urma unui acord la care a ajuns cu Parlamentul European la 16 noiembrie 2021. Bugetul pentru anul viitor stabilește angajamentele totale la 169,5 miliarde EUR, iar plățile la 170,6 miliarde EUR. Bugetul pentru anul viitor reflectă în mod clar principalele priorități ale UE: redresarea economică, combaterea schimbărilor climatice, precum și tranziția verde și cea digitală. De asemenea, acesta prevede resurse suficiente în cadrul plafoanelor de cheltuieli din cadrul financiar multianual 2021-2027 pentru a permite UE să reacționeze în cazul apariției unor nevoi neprevăzute.
Acreditarea de presă pentru summiturile internaționale desfășurate în afara Uniunii Europene va fi gestionată de autoritățile guvernamentale din țara-gazdă.
Am început să lucrăm la consolidarea pregătirii UE pentru situațiile de criză încă din prima zi a președinției noastre. Concluziile de astăzi convenite de statele membre reprezintă un important pas înainte pe calea noastră comună către reconstruirea împreună a unei Europe mai reziliente.
