Epurarea apelor uzate

O cauză majoră a poluării apei

Dacă nu sunt epurate în mod adecvat, apele uzate pot reprezenta o cauză majoră a poluării apei, care afectează sănătatea umană și mediul.

Calitatea apei în UE s-a îmbunătățit enorm în ultimii 30 de ani, nu în ultimul rând datorită legislației UE privind epurarea apelor uzate urbane, însă există încă prea multă poluare, apărând permanent noi poluanți. Această poluare trebuie combătută pentru a proteja sănătatea umană și mediul.

Obiectivul UE este un mediu natural complet neafectat de poluare până în 2050. În acest scop, Consiliul a adoptat o actualizare a normelor privindepurarea apelor uzate urbane, care datau din 1991.

Principalii poluanți

Provenite din gospodării sau din industrie, apele uzate conțin o serie de substanțe organice și anorganice, uleiuri și alte particule. Unii dintre cei mai importanți poluanți sunt azotul, fosforul, materiile organice și micropoluanții.

Azotul și fosforul

Când mâncați, puteți cauza poluare cu azot.

Azotul și fosforul sunt utilizate ca îngrășăminte în producția de alimente, precum și în alte sectoare, de exemplu ca aditivi sau în industria farmaceutică.

Materiale organice

Când utilizați toaleta, puteți cauza un consum biologic de oxigen mai mare.

Oxigenul este necesar pentru descompunerea materiei organice. Cu cât este mai multă materie organică în apă, cu atât este mai mare consumul de oxigen – ceea ce înseamnă că nu rămâne suficient oxigen pentru animale, cum ar fi peștii.

Micropoluanții și microparticulele de plastic

Dacă utilizați produse cosmetice sau medicamente, puteți crea micropoluanți.

92% din micropoluanții toxici găsiți în apele uzate din UE provin din produse farmaceutice, cum ar fi antibioticele și produsele cosmetice.

Azotul și fosforul sunt principalii nutrienți din apele uzate. Nivelurile excesive ale acestor substanțe chimice în râuri, lacuri sau mări favorizează creșterea rapidă a algelor și a plantelor acvatice, care pot epuiza nivelurile de oxigen atunci când mor și se descompun. Această epuizare a oxigenului dăunează peștilor și altor organisme acvatice, procesul fiind numit eutrofizare.

Impactul pozitiv al normelor UE privind epurarea apelor uzate

Legislația UE privind apele uzate timp de 30 de ani și-a dovedit eficacitatea. De-a lungul anilor, aplicarea normelor UE a contribuit în mare măsură la curățarea râurilor, a lacurilor, a apelor subterane și a mărilor.

Potrivit evaluării legislației UE efectuate de Comisie în 2019, rata de colectare și epurare a apelor uzate în UE este de aproape 100%, iar peste 90% din acestea sunt epurate în conformitate cu standardele înalte prevăzute în normele UE.

Ca urmare, nivelul poluanților din apele uzate epurate a scăzut enorm.

Scăderea principalilor poluanți din apele uzate epurate

De asemenea, se pot observa tendințe descendente clare în ceea ce privește nivelul poluanților din râurile și apele subterane din UE.

Un nivel mai scăzut de poluanți în râuri și în apele subterane

Noi norme privind epurarea apelor uzate urbane

Au trecut trei decenii de când au fost prima dată adoptate normele privind epurarea apelor uzate. În prezent există noi poluanți și au apărut noi oportunități pentru ca epurarea apei să devină eficientă din punct de vedere energetic și pentru ca datele să fie mai bine utilizate.

În octombrie 2022, Comisia Europeană a prezentat o propunere de actualizare a Directivei privind tratarea apelor urbane reziduale (Directiva 91/271/CEE a Consiliului, modificată ulterior în 1998 ca Directiva 98/15/CE a Comisiei). Propunerea s-a bazat pe o evaluare a normelor, încheiată în 2019, care a evidențiat rezultatele concrete la care a contribuit directiva, precum și provocările rămase.

• Directiva privind tratarea apelor urbane reziduale (1998)

Cele 27 de state membre au convenit asupra poziției lor în cadrul Consiliului („abordarea generală”) în octombrie 2023. Parlamentul European și-a adoptat poziția în aceeași lună. În ianuarie 2024, negociatorii Consiliului și cei ai Parlamentului European au ajuns la un acord politic provizoriu cu privire la propunere. Consiliul a adoptat normele în noiembrie 2024.

• Apele uzate urbane: Consiliul adoptă noi norme pentru o epurare mai eficientă (comunicat de presă, 5 noiembrie 2024)

Directiva revizuită:

• va extinde normele la orașele mai mici
• va ameliora operațiunile de epurare
• va reduce consumul de energie și emisiile de gaze cu efect de seră din acest sector
• îi va determina pe poluatori să plătească
• va contribui la monitorizarea și prevenirea pandemiilor
• va ameliora salubritatea, în special pentru persoanele cele mai vulnerabile

Aplicarea noilor norme va necesita investiții în acest sector. Cu toate acestea, nu se preconizează că serviciile de alimentare cu apă vor deveni mai costisitoare pentru gospodării, iar beneficiile pe termen lung pentru sănătatea umană și mediu vor depăși cu mult costurile pe care operatorii le vor suporta.

Includerea orașelor mai mici

43% din totalul aglomerărilor urbane din UE au mai puțin de 2 000 de locuitori echivalenți („locuitorii echivalenți” sunt o măsură utilizată pentru calcularea poluării apelor uzate urbane). În conformitate cu normele UE din 1991, aceste orașe mai mici nu au obligația să își colecteze și să își epureze apele uzate, însă provoacă o poluare semnificativă a corpurilor de apă.

Conform noilor norme, toate orașele cu o populație de cel puțin 1 000 de locuitori vor trebui să respecte normele privind epurarea apelor uzate până în 2035. Acestea includ:

• crearea de sisteme de colectare a apelor uzate urbane
• epurarea apelor uzate pentru eliminarea materiei organice biodegradabile înainte de evacuarea acestora în mediu

Anumite derogări se aplică aglomerărilor mai mici și celor din statele membre care au aderat cel mai recent la UE.

Eliminarea azotului și a fosforului

Noile norme vor impune statelor membre să elimine azotul și fosforul până în 2039, prin epurarea suplimentară a apelor uzate în stații pentru un număr de locuitori echivalenți egal cu 150000 sau mai mare. Până în 2045, țările UE vor trebui, de asemenea, să elimine micropoluanții.

În plus, țările UE vor trebui să gestioneze mai bine apa pluvială (doar în orașele mai mari) pentru a reduce emisiile de materie organică și de alți poluanți. Acest lucru va contribui la o gestionare mai eficace a ploilor abundente, care au devenit mai frecvente din cauza schimbărilor climatice.

Contribuția la obiectivele climatice și la economia circulară

În conformitate cu noile norme, sectorul apelor uzate va trebui să își reducă emisiile de gaze cu efect de seră, care reprezintă în prezent aproximativ 0,85% din totalul emisiilor UE.

Sectorul ar trebui să realizeze neutralitatea energetică, ceea ce înseamnă că, până în 2045, stațiile de epurare a apelor uzate urbane vor trebui să producă energia pe care o consumă. Această energie poate fi produsă în interiorul sau în afara amplasamentului, până la 35% din energie putând fi achiziționată din surse externe.

Noile norme vor contribui, de asemenea, la evitarea pierderii resurselor și la favorizarea reutilizării acestora într-un model circular. De exemplu, fosforul din nămol va fi recuperat și reutilizat pentru a fabrica îngrășăminte pentru producția vegetală.

A face industria să plătească

Peste 90% din micropoluanții găsiți în apele uzate sunt cauzate de produsele farmaceutice și de cosmetice.

Procesele de epurare pentru eliminarea substanțelor toxice în aceste sectoare sunt disponibile și eficiente. Noile norme vor impune producătorilor și importatorilor să aplice astfel de procese de epurare prin introducerea răspunderii extinse a producătorilor, pe baza principiului „poluatorul plătește”.

Monitorizarea pandemiilor

Virusurile și pandemiile ar putea fi prevenite mai bine prin monitorizarea apelor uzate.

Apele uzate urbane pot fi analizate pentru a urmări prezența agenților patogeni responsabili de bolile umane și de pandemii. Experiența pandemiei de COVID-19 a arătat că monitorizarea apelor uzate poate fi un mijloc foarte eficace de anticipare a răspândirii viitoare a unui virus.

Noua directivă impune statelor membre obligația de a monitoriza anumiți parametri de sănătate ai apelor uzate urbane. Printre acestea se numără virusul SARS-CoV-2, virusul poliomielitic, virusurile gripei și alți agenți patogeni.

Îmbunătățirea salubrității

Potrivit Eurostat, aproximativ 10 milioane de persoane din UE nu au acces la instalații sanitare de bază.

Noile norme vor impune statelor membre să asigure servicii de salubrizare, în special pentru persoanele cele mai marginalizate și mai vulnerabile din UE. De asemenea, va trebui îmbunătățit accesul tuturor la toalete publice.