Declarația președintelui Donald Tusk în urma reuniunii informale a celor 27 de șefi de stat sau de guvern din 23 februarie 2018

Astăzi am discutat prioritățile politice ale UE pe care dorim să le reflectăm în bugetul multianual post-2020. Negocierile bugetare sunt mereu dificile. De data aceasta însă dezbaterea are loc într-un context geopolitic diferit în Europa, având în vedere și Brexitul. Și sunt încântat să afirm că toți liderii au abordat acest subiect cu deschidere, și nu trasând limite. Am convenit că UE va mări cheltuielile pentru oprirea migrației ilegale, pentru apărare și securitate, precum și pentru programul Erasmus+. Numeroși lideri au subliniat importanța pe care continuă să o aibă politica de coeziune, politica agricolă comună, investițiile în cercetare și inovare și infrastructura paneuropeană. Prioritățile sunt în mod clar legate de mărimea bugetului și, în acest context, trebuie să abordăm deficitul de venituri cauzat de Brexit.

În ciuda diferențelor obișnuite, toți liderii sunt pregătiți să desfășoare lucrări pentru modernizarea bugetului UE și a politicilor acesteia. Și mulți sunt gata să contribuie mai mult la bugetul post-2020.

În ceea ce privește calendarul negocierilor noastre, am convenit să urmărim accelerarea lucrărilor, în comparație cu negocierile anterioare. Dar obținerea unui acord în cadrul Consiliului European anul acesta pare foarte dificil de realizat. Vom fi în măsură să evaluăm mai bine situația după ce vom primi propunerea Comisiei.

A doua dezbatere a fost despre instituțiile UE, un subiect de foarte mare interes pentru Bruxelles.

Am vorbit despre noua alcătuire a Parlamentului European după 2019. Liderii au susținut în mare ideea că mai puține state membre ar trebui să însemne mai puține locuri, ceea ce înseamnă reducerea numărului de deputați în Parlamentul European de la 751 la 705.

În ceea ce privește capii de listă – așa-numiții Spitzenkandidaten sau Spitzenkandidatinnen – s-a convenit că Consiliul European nu este în măsură să garanteze în prealabil că va propune pe unul dintre aceștia pentru funcția de președinte al Comisiei Europene. Sistemul nu este unul automat. Tratatul prevede foarte clar că Consiliul European are competența autonomă de a desemna un candidat, ținând seama și de rezultatele alegerilor europene, după desfășurarea unor consultări adecvate.

În ceea ce privește listele transnaționale, liderii vor reveni asupra acestei chestiuni în viitor.

Jean-Claude a avansat și ipoteza unei fuziuni între cele două posturi ale noastre, dar nu a existat interes pentru analizarea acestei posibilități. Mai presus de toate, deoarece ar reduce substanțial rolul statelor membre în UE.

De asemenea, astăzi am informat liderii că la summitul din martie voi prezenta proiectul de orientări privind viitoarea relație dintre UE și Regatul Unit. Intenția noastră este de a adopta aceste orientări, indiferent dacă Regatul Unit are o viziune clară cu privire la relațiile noastre viitoare sau nu. Desigur, ar fi mult mai bine dacă ar avea. Dar nu putem sta și aștepta. Sper că săptămâna viitoare, când mă voi întâlni cu premierul May la Londra, voi avea o imagine mai clară despre planurile Regatului Unit.

În această seară, președintele Anastasiades și prim-ministrul Țipras ne-au informat cu privire la cele mai recente evoluții în ceea ce privește încălcările comise ilegal de Turcia în Mediterana de Est și în Marea Egee. În numele tuturor liderilor UE, doresc să ne exprimăm solidaritatea față de Cipru și Grecia și cerem cu fermitate Turciei să înceteze aceste încălcări. Ne reafirmăm sprijinul pentru dreptul suveran al Republicii Cipru de a explora și exploata propriile resurse naturale, în conformitate cu dreptul UE și cu dreptul internațional, inclusiv Convenția ONU asupra dreptului mării.

Aceste acțiuni contravin angajamentului Turciei de a avea bune relații de vecinătate și de a normaliza relațiile cu toate statele membre. Suntem gata să cooperăm cu Turcia, iar la Consiliul European din martie vom vedea dacă sunt îndeplinite condițiile pentru a organiza cu Turcia reuniunea liderilor de la Varna din 26 martie.

În cele din urmă – și cred eu – cel mai important subiect: Siria. Regimul Assad atacă cu brutalitate bărbați, femei și copii nevinovați. Susținătorii săi, Rusia și Iranul, permit ca acest lucru să se întâmple. Le cerem cu insistență să înceteze aceste violențe. UE solicită încetarea imediată a focului și acordarea accesului umanitar de urgență la civili, precum și protejarea acestora.

Transcrierea sesiunii de întrebări și răspunsuri:

Nu va avea loc o selecție automată a următorului președinte al Comisiei Europene, dar sunteți de acord cu afirmația susținătorilor sistemului capilor de listă („Spitzenkandidaten”) că acesta este mai democratic? Este sistemul prevăzut în prezent în tratat mai puțin democratic?

În ceea ce privește sistemul capilor de listă, ideea că acesta este cumva mai democratic este greșită. Tratatul spune că președintele Comisiei Europene ar trebui să fie propus de către liderii aleși în mod democratic ai statelor membre și că ar trebui să fie ales de către membrii aleși în mod democratic ai Parlamentului European. Aceasta este dubla legitimitate democratică a președintelui Comisiei. Eliminarea oricăreia dintre cele două surse de legitimitate democratică i-ar diminua caracterul democratic, nu l-ar spori. Desigur, dacă cineva este „Spitzenkandidat” nu înseamnă că nu poate deveni viitorul președinte al Comisiei Europene. Sunt absolut sigur că, dimpotrivă, șansele sale ar crește, evident, însă nu este și nici nu poate fi vorba despre automatism.

Cu privire la condiționalitate, au avut declarațiile de ieri ale cancelarului Merkel vreun impact asupra dezbaterii de astăzi? Au existat reacții legate de condiționarea plăților din următorul CFM de primirea refugiaților?

Am auzit numai reacții pozitive la această opinie. Am fost plăcut surprins, pentru că condiționalitatea nu a fost criticată. De exemplu, prim-ministrul polonez Morawiecki a afirmat că și Polonia este pregătită să sprijine condiționalitatea, dar că aceasta ar trebui să se întemeieze pe criterii obiective, însă, în opinia noastră, nu este o opinie controversată. Discuția de azi a fost foarte generală, dar deocamdată eventuala condiționalitate este mai puțin controversată decât ne așteptam.

Săptămâna viitoare vă veți afla la Londra. Cabinetul pare să fi convenit asupra unui lucru ambițios, „gestionarea divergențelor”. Aceasta este claritatea pe care o căutați? Care sunt implicațiile pentru orientările din martie privind viitoarea relație pe care le veți adopta?

Mă bucur că guvernul britanic pare să se îndrepte spre o poziție mai detaliată. Cu toate acestea, dacă relatările din presă sunt corecte, mi-e teamă că poziția de azi a Regatului Unit se bazează pe simplă iluzie. Se pare că nu s-a renunțat la încercarea de a alege doar elementele convenabile. UE27 a aplicat de la bun început principiul de bază că nu se poate alege numai ceea ce e convenabil și că nu există piață unică „à la carte”. Acesta este și va continua să fie un principiu de bază, fără nicio îndoială. Săptămâna viitoare voi avea o întâlnire cu prim-ministrul May la Londra pentru a discuta poziția Regatului Unit, iar în martie UE27 va adopta noi orientări în ceea ce privește viitoarea relație. Sunt absolut convins că noi, cei 27, vom fi extrem de realiști în ceea ce privește evaluarea noilor propuneri posibile.

Aș dori să întreb despre recentele relații dintre Polonia și Israel. În opinia dumneavoastră, sunt aceste tensiuni rezultatul unei neînțelegeri, sau eventual al unei greșeli, ori poate al relei-voinţe a uneia dintre părţi?

Am avut ocazia să vorbesc cu prim-ministrul Morawiecki astăzi, în marja reuniunii Consiliului European. I-am împărtăşit felul în care văd eu situația în care a ajuns Polonia, precum și concluziile în urma întâlnirilor pe care le-am avut cu lideri europeni, în cursul cărora am adus în discuție şi această chestiune, şi am încercat să protejez buna reputație a țării noastre în timpul acestor discuţii, ceea ce în acest moment nu reprezintă o sarcină simplă – prim-ministrul Morawiecki înțelege acest lucru, astfel cum a reieșit în urma conversației noastre. Și doresc să subliniez, i-am spus acest lucru și dlui Morawiecki, că situația este deosebit de gravă și vizează în mod direct: interesele Poloniei, reputația Poloniei și locul Poloniei pe scena mondială. Singurul sfat e că trebuie oprite două valuri; trebuie să facem tot posibilul pentru a opri două valuri. În primul rând, valul de opinii negative despre Polonia, iar acest val a luat de fapt proporțiile unui tsunami. Iar al doilea val, valul de declarații antisemite, excese nesăbuite şi nepotrivite, care se fac în Polonia. Guvernul polonez are toate mijloacele pentru a opri ambele aceste valuri, cu condiţia să vrea cu adevărat acest lucru. Cu toții am depus eforturi foarte mari în Polonia în ultimii 30 de ani, inclusiv eu, pentru a ne asigura că Polonia are relații bune cu lumea exterioară, inclusiv cu Israelul și comunitatea evreiască. Nu putem permite nimănui să distrugă toată această muncă în doar câteva săptămâni. Încă nu este prea târziu pentru măsuri concrete, aşa cum nu este prea târziu pentru bună-cuviinţă din partea tuturor.

Înregistrări video