Consiliul Afaceri Externe, 13 noiembrie 2023

Principalele rezultate

Situația din Israel, din Fâșia Gaza și din regiune

Consiliul Afaceri Externe a purtat o discuție cu privire la situația din Israel, din Fâșia Gaza și din regiune, pe baza declarației convenite în unanimitate de Consiliu cu o zi înainte, solicitând, printre altele, pauze umanitare imediate în ostilitățile din Gaza și crearea unor coridoare umanitare.

Miniștrii și-au concentrat atenția în special asupra situației umanitare din Gaza și au fost informați de comisarul Lenarčič cu privire la această chestiune. Consiliul a subliniat că deschiderea punctului de trecere Rafah reprezintă o evoluție pozitivă, dar insuficientă pentru a atenua situația umanitară.

Miniștrii au subliniat necesitatea creșterii capacității de tranzit, fie prin deschiderea mai multor puncte de trecere rutiere, fie prin crearea unei rute maritime specifice, și au solicitat încă o dată eliberarea imediată și necondiționată a tuturor ostaticilor, precum și accesul Crucii Roșii la aceștia.

Consiliul a discutat apoi despre necesitatea de a se evita escaladarea conflictului și propagarea acestuia în regiune. În acest scop, UE face apel la toți actorii relevanți din regiune, acordând o atenție deosebită situației legate de Hezbollah la granița de nord a Israelului cu Libanul.

În final, Consiliul și-a concentrat atenția asupra necesității de a lucra la o soluție pe termen mai lung, un scenariu post-conflict care să poată garanta stabilitatea și o pace durabilă pentru Palestina, Israel și întreaga regiune.

Această criză dramatică prin care trecem are un cost incredibil de ridicat în vieți omenești – viețile israelienilor și ale palestinienilor – și face dovada unui eșec din punct de vedere politic și moral al comunității internaționale. Nu am reușit să găsim o soluție la această situație. Aceste circumstanțe trebuie să constituie un prilej pentru ca oamenii să înțeleagă că o soluție este absolut indispensabilă și că viitorul trebuie să implice coexistența celor două state. Nu este vorba doar despre reconstrucția Gazei. Am făcut acest lucru de mai multe ori în trecut. Trebuie să construim un stat pentru palestinieni.

Josep Borrell, Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate

Înaltul Reprezentant a propus miniștrilor un set de condiții pentru a desfășura lucrări în vederea găsirii unei soluții, în strânsă cooperare cu Statele Unite și cu statele arabe.

Nu putem accepta o strămutare forțată a poporului palestinian în afara Gazei. Nu putem accepta o expulzare a palestinienilor în speranța că vor fi găzduiți în altă parte. [...] Nu putem accepta nicio modificare sau reducere teritorială a teritoriului Gazei. Nu putem accepta reocuparea de către forțele de apărare israeliene într-un context permanent. Nu putem accepta nici întoarcerea Hamasului în Gaza. Josep Borrell, Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate

Privind în perspectivă, Înaltul Reprezentant a subliniat că situația din Gaza nu poate fi disociată de problema palestiniană generală, ci trebuie să facă parte din soluția cuprinzătoare și durabilă la care se va ajunge. Diferiții actori trebuie să se angajeze să găsească soluții în jurul unei Autorități Palestiniene în Gaza, ale cărei mandat și legitimitate trebuie să fie concepute și convenite cu atenție de către Consiliul de Securitate al ONU.

Înaltul Reprezentant a subliniat, de asemenea, importanța unei implicări mai puternice a țărilor arabe, precum și a unei implicări mai mari a Uniunii Europene în regiune.

• Declarația Înaltului Reprezentant, în numele Uniunii Europene, cu privire la pauzele umanitare în Gaza, 12 noiembrie 2023

Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei

Miniștrii afacerilor externe din UE au discutat despre agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, după ce ministrul de externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, s-a adresat miniștrilor UE prin videoconferință și i-a informat cu privire la cele mai recente evoluții de pe teren și la prioritățile și nevoile militare ale Ucrainei.

Consiliul și-a reafirmat angajamentul ferm de a sprijini Ucraina și de a o ajuta să se apere împotriva războiului lui Putin. Miniștrii au discutat în continuare despre sprijinul militar al UE și despre viitoarele angajamente în materie de securitate, ca urmare a sarcinilor încredințate de liderii europeni în octombrie 2023.

Înaltul Reprezentant a confirmat că prima prioritate este asigurarea unui sprijin militar suplimentar prin pachetul dedicat propus în cadrul IEP– Fondul de asistență pentru Ucraina, începând din 2024.

În plus, UE va continua să instruiască soldații ucraineni prin intermediul misiunii UE de consiliere în Ucraina, care a instruit deja peste 30 000 de soldați în mai puțin de un an, și va instrui încă 10 000 de soldați în perioada următoare.

În cele din urmă, UE va insista asupra unei alte priorități-cheie, Formula de pace ucraineană, care este considerată de Consiliu ca fiind singura propunere pentru o pace justă și durabilă, urmând să fie discutată la nivel internațional.

Armenia/Azerbaidjan

Consiliul Afaceri Externe a purtat o discuție cu privire la Armenia/Azerbaidjan, având în vedere operația militară a Azerbaidjanului în Nagorno-Karabah în perioada 19-20 septembrie 2023, strămutarea în masă ulterioară a peste 100 000 de armeni din Karabah și eforturile de normalizare a relațiilor, care sunt în curs de desfășurare.

Consiliul European din octombrie 2023 a discutat despre modalitățile de consolidare în continuare a cooperării UE cu Armenia și de sprijinire a autorităților alese în mod democratic în Armenia, precum și a rezilienței, a securității și a continuării reformelor în această țară.

Pe această bază, Consiliul a convenit să analizeze posibilitatea de a oferi sprijin neletal Armeniei în cadrul Instrumentului european pentru pace și de a consolida misiunea UE în Armenia, pentru a permite mai mulți observatori și mai multe patrule, inclusiv în zonele sensibile. Miniștrii au discutat, de asemenea, opțiunea de a permite liberalizarea vizelor pentru Armenia.

Trebuie să fim foarte vigilenți în legătură cu orice tentativă de destabilizare a Armeniei, atât pe plan intern, cât și pe plan extern. Mesajul nostru către Azerbaidjan este clar: orice încălcare a integrității teritoriale a Armeniei este inacceptabilă și va avea consecințe grave asupra calității relațiilor noastre. Solicităm reluarea negocierilor dintre Armenia și Azerbaidjan pe baza lucrărilor desfășurate de președintele Consiliului European. Avem nevoie de încheierea tratatului de pace și suntem hotărâți să ne asumăm în continuare rolul de mediere. Am decis să îl invităm pe ministrul de externe armean să ni se alăture în marja uneia dintre viitoarele reuniuni ale Consiliului Afaceri Externe. Josep Borrell, Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate

Alte decizii

De asemenea, Consiliul a adoptat, fără dezbatere, punctele de pe lista punctelor „A” cu și fără caracter legislativ.

Diplomația în domeniul climei

Miniștrilor afacerilor externe din UE li s-a alăturat președintele desemnat al COP28, Sultan Al Jaber, pentru un schimb de opinii privind diplomația în domeniul climei. Discuția a confirmat hotărârea UE de a se asigura că, în pofida tulburărilor geopolitice actuale, Conferința ONU privind schimbările climatice rămâne axată pe lupta existențială împotriva încălzirii globale și a schimbărilor climatice, prin decizii și angajamente ambițioase.

Reuniunea ministerială UE-Balcanii de Vest

După încheierea reuniunii formale a Consiliului Afaceri Externe, miniștrii UE au participat la reuniunea ministerială UE-Balcanii de Vest împreună cu cei șase miniștri de externe ai partenerilor din Balcanii de Vest: Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo*, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia.

Scopul reuniunii ministeriale a fost de a intensifica și mai mult angajamentul UE față de Balcanii de Vest, cu accent pe provocările comune în materie de securitate, cum ar fi ingerințele străine și manipularea informațiilor, amenințările cibernetice și repercusiunile agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, precum și pe cooperarea în cadrul forurilor internaționale.

* Această denumire nu aduce atingere pozițiilor privind statutul și este conformă cu RCSONU 1244/1999, precum și cu Avizul CIJ privind Declarația de independență a Kosovoului.

• Reuniunea ministerială UE-Balcanii de Vest (comunicat de presă, 13 noiembrie 2023)