"Utilizăm cookie-uri pentru a vă îmbunătățiți experiența de navigare. Cookie-urile necesare au rolul de a susține funcții esențiale ale site-ului Consiliului. Cookie-urile opționale ne ajută să realizăm rapoarte statistice anonime și agregate pentru a răspunde mai bine nevoilor dvs.
Cu permisiunea dvs., vom folosi cookie-uri pentru a produce date agregate și anonime privind navigarea și comportamentul vizitatorilor pe site-ul nostru. Vom folosi aceste date pentru a vă îmbunătăți experiența de utilizare a site-ului nostru.
Consiliul Justiție și Afaceri Interne (Justiție), 14 iunie 2024
Principalele rezultate
Combaterea traficului de droguri și a criminalității organizate
Președinția a informat miniștrii cu privire la una dintre prioritățile sale politice, combaterea traficului de droguri și a criminalității organizate, precum și cu privire la situația actuală a celor 10 acțiuni prioritare pe care le-a identificat.
Una dintre acțiunile prioritare este instituirea unei rețele judiciare europene în materie de criminalitate organizată. În concluziile Consiliului pe care miniștrii le-au aprobat în cadrul reuniunii, a fost salutată instituirea acestei rețele. Rețeaua va oferi un centru de expertiză specializată care va sprijini autoritățile judiciare în domeniul criminalității organizate. Ea se va reuni pentru prima dată în toamna anului 2024 și va fi instituită de Eurojust, Agenția UE pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală.
O altă direcție de acțiune a acestei președinții a fost îmbunătățirea cooperării judiciare cu țările terțe în lupta împotriva criminalității organizate. Statele membre ale UE se angajează să își coordoneze mai bine acțiunile în ceea ce privește țările terțe în care infractorii căutați se refugiază și din care continuă, în condiții de impunitate totală, să își desfășoare activitatea infracțională. Consiliul a aprobat concluzii cu privire la acest subiect. În aceste concluzii, miniștrii fac apel la punerea laolaltă a eforturilor diplomatice pentru o cooperare mai eficace cu anumite țări terțe în mod prioritar. În discuțiile sale cu aceste țări terțe, UE ar trebui să acorde atenție problemelor legate, de exemplu, de obținerea extrădării.
Președinția a oferit, de asemenea, informații cu privire la cooperarea care a avut loc în cursul ultimelor șase luni cu țări din America Latină pentru combaterea criminalității transnaționale. În cadrul unei reuniuni a înalților funcționari, UE și țările din America Latină au discutat despre consolidarea cooperării judiciare dintre cele două regiuni. În februarie, UE și țările din America Latină și zona Caraibilor au aprobat Declarația de la La Paz, care abordează cooperarea privind combaterea traficului de droguri și a altor infracțiuni conexe, cum ar fi spălarea banilor și contrabanda cu arme de foc.
Pentru a lupta împotriva traficului de droguri și a criminalității organizate trebuie să îmbunătățim cooperarea judiciară. Pe de o parte, este nevoie de o mai bună cooperare judiciară în cadrul UE. Pe de altă parte, este necesar să se asigure faptul că țările terțe cooperează cu noi, de exemplu în ceea ce privește extrădarea sau confiscarea banilor ilegali.
Paul Van Tigchelt, viceprim-ministru și ministrul justiției și Mării Nordului al Belgiei
Consiliul a aprobat concluzii privind consolidarea și protejarea dezbaterilor democratice libere, deschise și în cunoștință de cauză. Concluziile evidențiază importanța libertății de exprimare și de informare și amintesc rolul important pe care îl joacă organizațiile societății civile, jurnaliștii și apărătorii drepturilor omului în protejarea și promovarea libertății de exprimare și de informare.
Concluziile subliniază necesitatea de a înțelege dinamica urii, polarizării și diseminării dezinformării. Acestea se axează, de asemenea, pe importanța educației și a sensibilizării cetățenilor. Un al treilea aspect esențial al concluziilor este necesitatea de a proteja dezbaterea democratică de amenințările unui mediu online care servește drept teren propice pentru discursurile de incitare la ură și dezinformare. În plus, concluziile subliniază importanța existenței unor canale de dialog între grupuri, reale sau percepute, pentru a consolida înțelegerea reciprocă și pentru a pacifica dezbaterea publică.
Președinția a prezentat, de asemenea, un raport intermediar privind punerea în aplicare a Convenției de la Istanbul la care UE a aderat în 2023.
Consiliul a aprobat concluzii privind detenția la scară mică, punând accentul pe reabilitarea socială și reintegrarea în societate. Concluziile subliniază importanța protejării drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanelor deținute, a asigurării accesului acestora la programe educaționale favorabile incluziunii și a investițiilor în reabilitarea lor socială.
Detenția la scară mică poate îmbunătăți atât condițiile de muncă ale personalului din centrele de detenție, cât și calitatea vieții deținuților. Aceasta poate contribui, de asemenea, la crearea unui climat constructiv pentru reintegrare.
Concluziile invită Comisia să exploreze oportunități de finanțare pentru înființarea, dezvoltarea și extinderea în continuare a detenției la scară mică, inclusiv a caselor de detenție.
Reabilitarea socială și reintegrarea persoanelor deținute reprezintă un obiectiv central al sistemului nostru judiciar. Centrele de detenție la scară mică pot juca un rol în acest sens, deoarece contribuie la reducerea la minimum a efectelor negative ale detenției și a riscului de recidivă.
Paul Van Tigchelt, viceprim-ministru și ministrul justiției și Mării Nordului al Belgiei
Miniștrii au desfășurat o dezbatere de orientare cu privire la o propunere de regulament al Comisiei care urmărește să faciliteze recunoașterea într-un stat membru a filiației unui copil care a fost stabilită într-un alt stat membru. Potrivit datelor furnizate de Comisie, se estimează că 2 milioane de copii se pot confrunta cu o situație în care recunoașterea filiației lor, astfel cum este stabilită într-un stat membru, nu este recunoscută în toate scopurile într-un alt stat membru. Acest lucru poate genera probleme pentru familii atunci când călătoresc sau se mută în altă țară din UE. Schimbul de opinii a abordat în special cazurile de filiație în urma maternității de substituție, pentru a putea avansa în negocierile privind propunerea.
Combaterea abuzului sexual asupra copiilor
O a doua dezbatere a abordat propunerea de actualizare a unei directive din 2011 privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor, a exploatării sexuale a copiilor și a pornografiei infantile. Obiectivul propunerii este de a extinde definițiile acestor infracțiuni și de a introduce sancțiuni mai severe și cerințe mai specifice pentru prevenire și acordarea de asistență victimelor. Miniștrii au oferit orientări pentru lucrările viitoare la nivel de experți cu privire la două aspecte: în primul rând, termenul de prescripție pentru infracțiunile de abuz sexual asupra copiilor și dacă acestea ar trebui să necesite o analiză specifică pentru a se asigura posibilitatea de a fi urmărite penal și după o perioadă relativ lungă de la săvârșirea infracțiunii și, în al doilea rând, modul de combatere a materialelor generate de IA care conțin abuzuri sexuale asupra copiilor.
Majoritatea miniștrilor au împărtășit opinia potrivit căreia acest tip de infracțiuni odioase justifică norme specifice privind termene de prescripție lungi, după ce victima a împlinit vârsta majoratului. În timp ce unele state membre au eliminat termenele de prescripție, alte state membre pledează pentru modificarea perioadelor propuse. Deși există opinii divergente cu privire la metodă, a fost transmis un mesaj clar de incriminare a imaginilor care conțin abuzuri sexuale generate de instrumentele IA, în același mod ca imaginile care înfățișează copii reali.
Combaterea corupției
Consiliul a convenit, de asemenea, asupra unui mandat de negociere (abordare generală) în ceea ce privește o directivă privind combaterea corupției. Propunerea, care modifică și actualizează legislația actuală a UE cu privire la aceste aspecte, se bazează pe trei piloni principali: prevenire, detectare și sancțiuni. Noutatea sa principală constă în faptul că, pentru prima dată la nivelul UE, aceasta reunește într-un singur act juridic norme privind corupția în sectorul public și în cel privat.
În temeiul acordului, statele membre vor trebui să se asigure că infracțiunile care vor deveni ilegale în temeiul acestei directive vor fi pasibile de o pedeapsă maximă cu închisoarea de cel puțin doi până la patru ani. De asemenea, întreprinderilor vor trebui să li se aplice sancțiuni care vor varia de la amenzi de cel puțin 3% până la 5% din cifra de afaceri totală la nivel mondial sau, alternativ, sume de cel puțin 24 sau 40 de milioane EUR.
Președinția belgiană a prezentat situația actuală a lucrărilor Consiliului cu privire la o propunere de directivă care ar armoniza anumite aspecte ale legislației în materie de insolvență. Propunerea a fost publicată de Comisie în decembrie 2022 și este una dintre inițiativele Planului de acțiune privind uniunea piețelor de capital (UPC). Propunerea este în curs de examinare de către Grupul de lucru al Consiliului pentru chestiuni de drept civil, iar în octombrie 2023 a fost organizată o dezbatere de orientare în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne. Cu ocazia summitului zonei euro din martie 2024 și a Consiliului European din aprilie 2024, șefii de stat sau de guvern au solicitat finalizarea rapidă a planului de acțiune privind uniunea piețelor de capital. Lucrările tehnice în vederea ajungerii la o poziție comună a statelor membre vor continua în lunile următoare.
Mandatul de negociere al Consiliului (abordare generală) cu privire la revizuirea Directivei din 2012 privind drepturile victimelor a fost adoptat ca punct de pe ordinea de zi fără dezbatere. Propunerea urmărește să răspundă deficiențelor demonstrate de evaluarea instrumentului actual. Această actualizare va stabili și va consolida normele minime pentru a se asigura faptul că victimele infracțiunilor beneficiază în continuare de protecție, sprijin și acces la informații și că pot solicita mai ușor justiție.
Miniștrii au convenit, de asemenea, asupra unui mandat de negociere cu privire la un regulament de stabilire a unor norme procedurale suplimentare față de Regulamentul general privind protecția datelor (RGPD). Obiectivul propunerii este de a raționaliza cooperarea dintre autoritățile de protecție a datelor în ceea ce privește asigurarea respectării RGPD în cazurile transfrontaliere. Noua propunere nu va modifica RGPD. Abordarea generală armonizează etapele procedurale și drepturile părților și ale reclamantului la nivelul UE, ținând seama de autonomia procedurală a statelor membre. Principalele noutăți ale abordării Consiliului constau în introducerea unei noi proceduri de soluționare timpurie a plângerilor și a unei proceduri mai ușoare pentru cazurile mai simple, pentru a evita sarcina administrativă și pentru a accelera procesul decizional în cazurile transfrontaliere.
Această resursă este disponibilă momentan doar în următoarele limbi:
Consiliul a aprobat, de asemenea, concluzii privind viitorul dreptului penal al UE. Miniștrii au subliniat necesitatea unei legislații de înaltă calitate care să respecte principii fundamentale precum legalitatea, subsidiaritatea și proporționalitatea. Consiliul solicită adoptarea unor modele modernizate și a unei reflecții structurate care să implice diverse părți interesate, pentru a asigura coerența și eficacitatea dreptului penal al UE.
Comisia a informat miniștrii cu privire la negocierile dintre UE și SUA în vederea încheierii unui acord privind probele electronice. De asemenea, a prezentat tabloul de bord al UE privind justiția pentru 2024, care analizează eficacitatea sistemelor judiciare ale statelor membre ale UE pe baza criteriilor de eficiență, calitate și independență.
Președinția a informat miniștrii cu privire la recomandările Grupului la nivel înalt privind accesul la date pentru asigurarea eficace a respectării legii (care a fost un punct de pe ordinea de zi în cadrul reuniunii miniștrilor de interne) și la reuniunea ministerială UE-SUA privind justiția și afacerile interne (20-21 iunie).
În final, viitoarea președinție ungară și-a prezentat prioritățile.
Acreditarea de presă pentru summiturile internaționale desfășurate în afara Uniunii Europene va fi gestionată de autoritățile guvernamentale din țara-gazdă.
