"Utilizăm cookie-uri pentru a vă îmbunătățiți experiența de navigare. Cookie-urile necesare au rolul de a susține funcții esențiale ale site-ului Consiliului. Cookie-urile opționale ne ajută să realizăm rapoarte statistice anonime și agregate pentru a răspunde mai bine nevoilor dvs.
Consiliul Transporturi, Telecomunicații și Energie
Videoconferința miniștrilor transporturilor, 8 decembrie 2020
Principalele rezultate
Taxarea rutieră (Eurovigneta)
Miniștrii și-au început videoconferința informală printr-o dezbatere de orientare referitoare la o propunere de revizuire a normelor UE privind taxarea rutieră (Directiva Eurovigneta). Propunerea are scopul de a aborda aspecte importante, precum emisiile de gaze cu efect de seră și alte efecte asupra mediului, congestionarea și finanțarea infrastructurii rutiere.
În nota sa de informare, președinția i-a invitat pe miniștri să își împărtășească opiniile cu privire la două aspecte:
o posibilă opțiune ca statele membre să scutească vehiculele cu o masă maximă tehnic admisibilă a vehiculului încărcat între 3,5 tone și 7,5 tone de obligația de a plăti taxe de trecere sau taxe de utilizare în anumite condiții;
dacă posibilitatea ca statele membre să aplice un supliment la taxa de utilizare a infrastructurii percepută pe anumite sectoare rutiere din zone cu un grad ridicat de congestionare ar trebui să necesite acordul tuturor statelor membre afectate (al celor care fac parte din coridorul respectiv și al celor învecinate cu sectorul de coridor căruia i se aplică suplimentul).
La sfârșitul dezbaterii, președinția a concluzionat că, în urma discuției, s-a dovedit că abordarea sa privind ambele aspecte este corectă și că va proceda în consecință, în vederea pregătirii unui proiect de mandat de negociere pentru reuniunea Comitetului Reprezentanților Permanenți al Consiliului din 18 decembrie.
Normele actualizate privind taxarea rutieră vor juca un rol important în eforturile UE de a spori caracterul ecologic și durabil al transportului și de a atinge obiectivele de reducere a emisiilor de CO₂ pentru 2030 în sectorul transportului rutier. Progresele referitoare la acest dosar au reprezentat o prioritate majoră pentru președinția germană și sunt încrezător că vom reuși să convenim asupra unei poziții a Consiliului până la sfârșitul mandatului nostru.
Andreas Scheuer, ministrul federal german al transporturilor și infrastructurii digitale, președintele reuniunii
Miniștrii au participat la o dezbatere de orientare informală referitoare la propunerile Comisiei privind cerul unic european (SES), prezentate în septembrie 2020. Obiectivul propunerilor este de a îmbunătăți sistemul de management al spațiului aerian european și de servicii de navigație aeriană, în vederea sporirii capacității, a îmbunătățirii eficienței din punctul de vedere al costurilor și a sporirii posibilităților sistemului de a se adapta la variațiile din trafic, încercându-se totodată reducerea amprentei de CO₂ a aviației. Pentru a orienta dezbaterea, președinția pregătise anterior un document de dezbatere cu întrebări pentru miniștri.
În cursul discuției, statele membre și-au exprimat sprijinul pentru obiectivele generale ale cerului unic european, în special în ceea ce privește obiectivele Agendei digitale și ale Pactului verde european, și au salutat, în linii mari, obiectivul de simplificare și îmbunătățire a cadrului juridic existent. Cu toate acestea, mulți miniștri consideră că există riscul ca unele dintre dispozițiile propuse să genereze sarcini administrative și costuri suplimentare.
Unele state membre sunt de părere că propunerile nu respectă pe deplin suveranitatea și responsabilitatea statelor membre referitoare la spațiul lor aerian în conformitate cu Convenția de la Chicago și caracterul suveran al serviciilor de trafic aerian. Acestea au subliniat necesitatea ca normele să reflecte pe deplin principiile subsidiarității și proporționalității, precum și dimensiunea militară, de securitate și de apărare.
Deși statele membre și-au exprimat sprijinul ferm pentru consolidarea perspectivei rețelei și a rolului Eurocontrolului, unii miniștri au subliniat necesitatea unor clarificări suplimentare pentru funcțiile și sarcinile administratorului de rețea.
Reforma ar trebui să țină seama, de asemenea, de toate particularitățile diferitelor state membre. În acest sens, numeroși miniștri și-au exprimat îngrijorarea cu privire la oportunitatea unor obiective la nivelul Uniunii pentru serviciile de terminal și la rolul limitat al statelor membre în planificarea performanței și în stabilirea ratelor unitare.
Statele membre consideră, de asemenea, că este necesar să se clarifice beneficiile propunerii de a înființa o autoritate europeană de reglementare independentă, Organismul de evaluare a performanței (PRB), în cadrul Agenției Europene de Siguranță a Aviației (AESA).
Miniștrii au recunoscut eficiența pe care digitalizarea și o abordare bazată pe piață ar putea să o aducă furnizării de servicii de date de suport. Cu toate acestea, ar trebui să existe în continuare posibilitatea ca statele să mențină un management integrat al traficului aerian pentru aviația civilă și militară.
Mai mulți miniștri au subliniat că noile norme ar trebui să țină seama de nevoile tuturor părților interesate și să urmărească obiectivele fără a crea sarcini administrative și costuri inutile. În această privință, câțiva miniștri și-au exprimat regretul că propunerea nu ia în considerare impactul dramatic al pandemiei de COVID-19 asupra industriei și introduce schimbări structurale cu potențialul de a crea o fragmentare și o complexitate sporite într-un moment în care industria are nevoie de stabilitate pentru a se redresa.
Statele membre au apreciat că este necesar ca industria aviatică să își reducă emisiile de CO₂. Cu toate acestea, mai multe delegații au menționat că anumite măsuri, cum ar fi modularea obligatorie a taxelor la nivel european sau o rată unitară comună, ar necesita o analiză cost-beneficiu suplimentară.
Dezbaterea de orientare de astăzi va oferi îndrumări importante pentru lucrările viitoare referitoare la propunerile legislative privind cerul unic european.
Președinția i-a informat pe miniștri cu privire la discuțiile privind o nouă abordare a mobilității care va completa Strategia pentru o mobilitate sustenabilă și inteligentă, care urmează să fie prezentată de Comisia Europeană la 9 decembrie. De asemenea, președinția i-a informat pe miniștri cu privire la situația propunerilor actuale privind transportul feroviar și la impactul pandemiei de COVID-19 asupra drepturilor pasagerilor aerieni.
Delegația luxemburgheză și-a reiterat solicitarea de realizare a unor investiții concertate în extinderea rețelei feroviare europene, iar delegația finlandeză i-a informat pe miniștri cu privire la o reuniune la nivel înalt privind conducerea conectată și automatizată. Delegația austriacă a prezentat o declarație comună, înaintată împreună cu Belgia, Danemarca, Franța, Luxemburg, Țările de Jos și Portugalia, prin care solicită Comisiei și tuturor părților interesate să depună eforturi în vederea unei redresări responsabile din punct de vedere social a industriei aviatice. Delegația poloneză a informat miniștrii cu privire la o declarație comună a Grupului de la Vișegrad privind viitoarea revizuire a rețelelor transeuropene de transport (TEN-T).
Comisia i-a informat pe miniștri cu privire la criza schimbărilor de echipaj în sectorul transportului maritim în contextul pandemiei de COVID-19. De asemenea, aceasta a furnizat informații actualizate cu privire la platforma de schimburi pentru formularele de localizare a pasagerilor aerieni, care ajută statele membre să efectueze evaluări ale riscurilor aferente sosirilor pe teritoriul lor și permit urmărirea contactelor în contextul pandemiei de COVID-19, și a îndemnat statele membre să participe la proiectul-pilot derulat de AESA.
Viitoarea președinție portugheză și-a prezentat programul de lucru pentru prima jumătate a anului 2021.
Toate punctele de pe ordinea de zi a acestei videoconferințe au fost dezbătute în sesiune publică.
Acreditarea de presă pentru summiturile internaționale desfășurate în afara Uniunii Europene va fi gestionată de autoritățile guvernamentale din țara-gazdă.