Reducerea poluării atmosferice provenite de la instalații medii de ardere
Pe scurt
Instalațiile medii de ardere sunt utilizate în scopuri foarte variate, cum ar fi producerea de energie electrică, termoficarea și răcirea în sectorul casnic/rezidențial și furnizarea de căldură/abur pentru procese industriale. Acestea constituie o sursă importantă de emisii de dioxid de sulf, oxizi de azot și particule în suspensie (praf fin). Există aproximativ 142 986 de astfel de instalații medii de ardere în UE.
Emisiile provenite de la aceste instalații medii de ardere nu sunt, în prezent, reglementate prin norme specifice la nivelul UE. Propunerea de directivă ar introduce limite pentru emisiile respective, contribuind în mod semnificativ la realizarea de către statele membre a angajamentelor lor globale de reducere a emisiilor.
În detaliu
Propunerea de directivă privind limitarea emisiilor în atmosferă a anumitor poluanți provenind de la instalații medii de ardere – 2013/0442 (COD)
Propunerea de directivă stabilește limite pentru emisiile de dioxid de sulf, oxizi de azot și particule în suspensie provenite de la instalații medii de ardere. Propunerea include, în special:
- un sistem de înregistrare obligatorie pentru instalațiile medii de ardere
- limite specifice pentru emisiile de dioxid de sulf, oxizi de azot și particule în suspensie pentru instalațiile de ardere noi și existente, precum și termene pentru introducerea acestor limite
- obligația pentru statele membre de a aplica limite de emisii mai stricte pentru instalațiile situate în zone în care calitatea aerului nu este la nivelul necesar
- cerința ca operatorii să monitorizeze emisiile și să raporteze cazurile de neconformitate – inclusiv instituirea la nivelul statelor membre a unui sistem de inspecții de mediu pentru instalațiile medii de ardere sau punerea în aplicare a altor măsuri de verificare a conformității acestora – și să adopte măsurile necesare în caz de nerespectare a normelor
- crearea unui mecanism de raportare
- norme specifice privind sancțiunile aplicabile în cazurile de încălcare a normelor
La 10 noiembrie 2015, Consiliul a adoptat directiva.
La nivelul Consiliului
Comisia și-a prezentat propunerea în cadrul reuniunii Consiliului Mediu din 3 martie 2014. Miniștrii mediului din UE au purtat o primă dezbatere de orientare privind propunerea de directivă la 12 iunie 2014.
Consiliul a ajuns la o abordare generală cu privire la propunere la 17 decembrie 2014. Acest lucru a permis Președinției să înceapă negocierile cu Parlamentul European în mai 2015.
La 23 iunie 2015, Parlamentul European și Consiliul au ajuns la un acord provizoriu privind această propunere. Textul convenit aduce o serie de modificări la propunerea inițială a Comisiei. Modificările includ:
- precizarea că instalațiile medii de ardere pot funcționa numai după înregistrare sau după obținerea unui permis
- introducerea unor regimuri diferite pentru instalațiile medii de ardere existente, în funcție de dimensiunile acestora
- prelungirea termenelor pentru intrarea în conformitate pentru anumite instalații, cum ar fi sistemele de încălzire centralizată, instalațiile în care biomasa este principalul combustibil, instalațiile care fac parte din sisteme izolate mici (de exemplu, în insule) și instalațiile specifice legate la un sistem național de transport al gazelor naturale
- dispoziția conform căreia statele membre trebuie să evalueze necesitatea de a aplica limite mai stricte pentru instalațiile individuale situate în zone în care nu se respectă valorile-limită ale UE privind calitatea aerului
- introducerea de norme pentru monitorizarea emisiilor de monoxid de carbon
Acordul a fost confirmat de Coreper (Comitetul Reprezentanților Permanenți) la 30 iunie 2015. Parlamentul European a convenit asupra poziției sale la 7 octombrie 2015, iar Consiliul a adoptat directiva la 10 noiembrie 2015.