Securitatea alimentară și accesibilitatea prețurilor alimentelor
Invadarea nejustificată a Ucrainei de către Rusia a agravat criza alimentară mondială. Țările UE coordonează acțiuni menite să asigure securitatea alimentară la nivel mondial și să ofere ajutor celor mai sărace persoane din lume.
Ce face UE ca răspuns la criza alimentară?
UE și statele sale membre sunt unite împotriva agresiunii militare a Rusiei în Ucraina și se angajează ferm să combată criza alimentară mondială.
Culoarele de solidaritate și acordul privind exportul de cereale prin Marea Neagră
O prioritate majoră pentru țările UE în combaterea insecurității alimentare din ce în ce mai mari este de a ajuta Ucraina să exporte producția sa agroalimentară, care a fost grav compromisă de invazia rusă.
Ucraina este un producător și exportator cheie de produse alimentare de bază, cum ar fi grâul și porumbul. Aproximativ 90% din exporturile sale de grâu au fost direcționate către Africa și Asia între 2016 și 2021, sprijinind securitatea alimentară în unele dintre cele mai dezavantajate regiuni ale lumii.
Odată cu blocada Rusiei asupra porturilor ucrainene de la începutul războiului, aproximativ 20 de milioane de tone de cereale au fost blocate în silozuri de stocare pe țărmurile Mării Negre.
În mai 2022, Comisia Europeană a prezentat un plan de acțiune pentru crearea unor culoare de solidaritate UE-Ucraina. Obiectivul a fost dezvoltarea unor rute terestre alternative pentru a ajuta Ucraina să își exporte produsele agricole, prin:
- furnizarea de material rulant pentru mărfuri, nave și camioane
- utilizarea mai eficientă a capacității existente a rețelelor de transport și a terminalelor de transbordare
- simplificarea și accelerarea operațiunilor vamale și a altor controale
- permiterea stocării mărfurilor pe teritoriul UE
De la începutul operațiunilor în mai 2022, peste 48 de milioane de tone de produse agricole, inclusiv cereale și semințe oleaginoase, au fost exportate prin culoarele de solidaritate.
În iulie 2022, Rusia a acceptat să oprească blocada asupra porturilor ucrainene de la Marea Neagră, în urma unui acord cu Ucraina intermediat de Organizația Națiunilor Unite și Turcia. Inițiativa privind exportul de cereale prin Marea Neagră a fost apoi creată pentru a facilita exportul de cereale și de alte produse alimentare din Ucraina pe rutele maritime.
În iulie 2023, aproape 33 de milioane de tone de produse agricole fuseseră expediate din Ucraina datorită Inițiativei privind exportul de cereale prin Marea Neagră. 65% din grâul transportat prin intermediul inițiativei a ajuns în țările în curs de dezvoltare, inclusiv prin intermediul operațiunilor umanitare ale Programului Alimentar Mondial al Organizației Națiunilor Unite (PAM). Ucraina a fost cel mai mare furnizor de grâu al PAM în 2022, asigurând peste jumătate din achizițiile mondiale de grâu ale programului.
Explicații privind exporturile ucrainene de cereale (Infografic)
Înainte de război, 90% din cerealele ucrainene erau exportate prin Marea Neagră. De la invazia Rusiei, doar jumătate din cereale sunt transportate pe mare, 55% fiind exportate prin culoarele de solidaritate.
Diagrama arată că 55% din alimentele din Ucraina au fost exportate prin intermediul culoarelor de solidaritate și 45% prin intermediul Inițiativei privind exportul de cereale prin Marea Neagră.
La sfârșitul lunii noiembrie 2022, Ucraina a lansat inițiativa „Grain from Ukraine” (Cereale din Ucraina) care contribuie, de asemenea, la securitatea alimentară mondială. Inițiativa permite entităților care participă la proiect să cumpere produse agricole de la producătorii ucraineni și să le transfere în țări în care populația se află în pragul foametei.
În iulie 2023, Rusia a decis să pună capăt Inițiativei privind exportul de cereale prin Marea Neagră. UE a condamnat fără echivoc decizia Rusiei.
Rusia continuă să se folosească de alimente ca de o armă. Prin rezilierea acordurilor, Rusia este singura responsabilă pentru perturbarea livrărilor de cereale la nivel mondial și pentru alimentarea inflației prețurilor la alimente la nivel mondial. Josep Borrell, Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate
Hrană pentru întreaga lume
Tragedia care se desfășoară în Ucraina are un impact în întreaga lume, întrucât invazia neprovocată și nejustificată a Rusiei intensifică o criză alimentară mondială.
Țările UE acționează împreună pentru a ajuta oamenii să facă față creșterii abrupte a prețurilor alimentelor și pentru a oferi ajutor celor mai sărace persoane din lume.
Un răspuns coordonat la criza alimentară
Acțiunile coordonate ale țărilor UE pentru a combate criza alimentară mondială se axează pe patru direcții de acțiune, în urma concluziilor Consiliului convenite în iunie 2022:
- solidaritate
- producție durabilă
- comerț
- multilateralism
Cum abordează țările UE criza alimentară mondială (Infografic)
Solidaritate
Țările UE oferă ajutor de urgență celor care au cea mai mare nevoie în întreaga lume.
UE și statele sale membre reprezintă cel mai mare furnizor de ajutor pentru dezvoltare la nivel global. UE depune eforturi semnificative pentru a corela sprijinul său cu nevoile tot mai mari și urgente. În iunie 2022, țările UE au sprijinit un angajament în valoare de 8 miliarde EUR pentru perioada 2020-2024 destinat securității alimentare.
În 2022, finanțarea ajutorului umanitar din partea UE a crescut cu 32% față de 2021, ajungând la 770 de milioane EUR. Aceste fonduri au fost utilizate pentru a asigura accesul la alimente pentru persoanele cele mai vulnerabile și pentru a sprijini producția locală de alimente prin intermediul asistenței în numerar și al altor mijloace. UE și statele sale membre sunt, de asemenea, donatori majori ai Programului Alimentar Mondial (PAM).
În plus, 225 de milioane EUR au fost furnizate de Mecanismul pentru alimente și reziliență partenerilor din vecinătatea sudică din regiunea Orientului Mijlociu și a Africii de Nord.
Țările UE aduc, de asemenea, o contribuție semnificativă la securitatea alimentară mondială, exportând o mare parte din producția lor agricolă către țările în curs de dezvoltare. Peste jumătate din exporturile de grâu ale UE se îndreaptă către Africa (Algeria, Maroc, Egipt, Nigeria) și Asia (Pakistan).
Producție durabilă
Satisfacerea nevoilor alimentare mondiale nu ar trebui să fie în detrimentul mediului și ar trebui să urmeze un model de sistem alimentar durabil.
În iunie 2022, liderii UE au convenit:
- să sprijine țările în curs de dezvoltare să își reorienteze, acolo unde este necesar, lanțurile de aprovizionare
- să accelereze lucrările privind inițiativele UE menite să sprijine capacitățile de producție agroalimentară durabilă ale Africii
- să sprijine dezvoltarea capacității de producție de factori de producție în țările în curs de dezvoltare, în special îngrășăminte durabile
Eforturile în direcția unor sisteme alimentare durabile la nivel mondial vor avea un impact pozitiv asupra rezilienței țărilor în fața crizelor precum cea actuală.
Comerț
Țările UE colaborează cu partenerii lor internaționali pentru a promova un mediu comercial deschis și previzibil pentru produsele agricole.
În cadrul reuniunii extraordinare a Consiliului European din mai 2022, liderii UE și-au reiterat angajamentul de a menține comerțul mondial cu produse alimentare fără bariere comerciale nejustificate.
Sancțiunile UE împotriva Rusiei nu afectează sectorul agricol și cel alimentar. Sancțiunile nu interzic importul și transportul produselor agricole rusești.
Multilateralism
O coordonare internațională eficace este esențială pentru a asigura un răspuns mondial cuprinzător la criza mondială.
Țările UE cooperează cu partenerii lor internaționali pentru a oferi un răspuns mondial la criza alimentară, inclusiv prin inițiative precum Alianța mondială pentru securitate alimentară a G7 (GAFS) și Misiunea de reziliență alimentară și agricolă la nivel internațional (inițiativa FARM).
Aceste inițiative sunt complementare și se axează pe trei domenii de acțiune:
- acțiuni de solidaritate pe termen scurt pentru a stimula aprovizionarea cu alimente la nivel mondial și pentru a asigura accesul țărilor vulnerabile
- acțiuni legate de comerț pentru a asigura funcționarea eficientă a piețelor mondiale
- acțiuni de consolidare a investițiilor responsabile pe termen lung pentru a crea o producție alimentară durabilă și rezilientă în țările vulnerabile
De asemenea, UE își coordonează îndeaproape răspunsul cu Uniunea Africană pentru a se asigura că acțiunile și inițiativele sunt integrate efectiv în parteneriatul strategic mai amplu UE-UA.
În septembrie 2022, președintele Consiliului European, Charles Michel, a coprezidat un summit privind securitatea alimentară mondială, în marja săptămânii Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite. Liderii au emis o scurtă declarație prin care se angajează să consolideze cooperarea internațională și inițiativele de parteneriat.
Sprijinirea producției agroalimentare a UE
Politica agricolă comună (PAC) a UE a asigurat suficientă hrană pentru europeni de-a lungul generațiilor și pe parcursul diferitelor crize din ultimii 60 de ani.
Datorită acestei politici comune, în prezent cetățenii UE nu sunt expuși riscului de penurie de alimente. PAC sprijină fermierii pentru a asigura continuitatea producției.
În martie 2022, UE a oferit sprijin în valoare de 500 de milioane EUR fermierilor cei mai afectați de creșterea costurilor de producție cauzate de criza energetică. În plus, fermierii ar putea beneficia de:
- plăți în avans pentru abordarea provocărilor legate de fluxul de numerar
- derogări temporare de la unele cerințe ale PAC, de exemplu în legătură cu terenurile retrase din circuitul agricol
- un cadru pentru situații de criză pentru a beneficia de sprijin suplimentar
Pentru a face față creșterii prețurilor la alimente, statele membre ale UE au luat, de asemenea, măsuri naționale, inclusiv:
- reducerea cotelor de TVA
- încurajarea comercianților cu amănuntul să mențină prețurile la un nivel scăzut
- utilizarea de fonduri specifice ale UE pentru a ajuta persoanele cele mai defavorizate
În primăvara anului 2023, pentru a face față perturbărilor pieței locale legate de importul de produse agricole din Ucraina, Comisia Europeană a oferit sprijin financiar statelor membre afectate. Sprijinul a venit ca răspuns la o solicitare din partea unor țări și a fost preluat din rezerva pentru situații de criză a PAC.
Politica agricolă comună explicată
Hrană pentru Europa: 60 de ani de politică agricolă comună
La șase decenii de la lansarea sa în 1962, politica agricolă comună a UE sprijină o piață unică deschisă pentru produsele agroalimentare din UE. Aflați mai multe despre PAC de la fermierii europeni și beneficiarii acestei politici.
Care sunt cauzele crizei alimentare?
Insecuritatea alimentară s-a accentuat la nivel mondial din 2016 încoace. În contextul creșterii prețurilor materiilor prime la nivel mondial, războiul Rusiei împotriva Ucrainei și utilizarea alimentelor ca armă de război au avut un impact puternic asupra piețelor alimentare.
Folosind alimentele ca armă în războiul împotriva Ucrainei, Rusia este singura responsabilă de criza mondială a securității alimentare pe care a provocat-o. Concluziile Consiliului European, 23 iunie 2022
Cum a fost agravată și mai mult criza alimentară mondială de invadarea Ucrainei de către Rusia (Infografic)
Agresiunea militară a Rusiei a cauzat:
- o penurie de alimente
- creșteri record ale prețurilor la alimente și îngrășăminte
Prețurile produselor agricole de bază la nivel mondial au crescut în mod constant de la jumătatea anului 2020, în contextul impactului perturbator al pandemiei de COVID-19, al creșterii puternice a prețurilor îngrășămintelor și energiei și al deteriorării condițiilor macroeconomice la nivel mondial.
Agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei a exacerbat situația pieței, ducând la o creștere și mai mare a prețurilor produselor de bază și reducând disponibilitatea alimentelor la nivel mondial.
Printre acțiunile Rusiei care au cauzat o scădere bruscă a exporturilor și producției de alimente din Ucraina și care au avut un efect perturbator asupra piețelor se numără:
- blocada porturilor ucrainene de la Marea Neagră
- atacuri asupra infrastructurii Ucrainei de prelucrare și export de alimente
- bombardarea și ocuparea terenurilor arabile din Ucraina
- reducerea deliberată a exporturilor proprii de alimente și îngrășăminte
În martie 2022, Rusia a anunțat o interdicție temporară a exporturilor de cereale și îngrășăminte, ceea ce a provocat destabilizarea pieței. Rusia este un producător și exportator important de îngrășăminte, cum ar fi îngrășămintele pe bază de azot – care sunt esențiale pentru asigurarea producției agroalimentare.
UE nu a împiedicat niciodată exporturile de alimente, îngrășăminte și alte produse agricole din Rusia. Astfel de produse nu fac obiectul sancțiunilor UE.
Potrivit Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură, prețurile alimentelor au atins nivelul maxim în martie 2022 – cu o creștere de peste 60% în comparație cu aceeași lună în 2020. Prețurile continuă să rămână volatile.
De ce sunt culturile Ucrainei esențiale pentru securitatea alimentară mondială?
Ucraina, considerată grânarul Europei, este unul dintre principalii producători și exportatori de produse agroalimentare la nivel mondial. Ea este al cincilea cel mai mare exportator de grâu și al patrulea cel mai mare exportator de porumb la nivel mondial.
Împreună cu Rusia, un alt mare exportator, Ucraina produce aproximativ 30% din oferta mondială de porumb și grâu și peste jumătate din oferta mondială de ulei de floarea-soarelui.
Africa și Asia sunt principalii beneficiari ai producției agricole a Ucrainei. Între 2016 și 2021, mai mult de jumătate (58%) din totalul exporturilor de grâu s-au îndreptat către Asia, iar 34% către Africa. Ucraina joacă un rol esențial în asigurarea securității alimentare în unele dintre cele mai sărace țări din lume.
Atacurile Rusiei asupra infrastructurii de transport a Ucrainei și blocada de facto a porturilor sale de la Marea Neagră, porturi din care erau exportate în mod normal 90% din produsele agricole ale Ucrainei, au generat o scădere drastică a exporturilor.
Daunele cauzate de forțele ruse culturilor, depozitelor alimentare și utilajelor agricole din Ucraina au afectat puternic capacitatea de producție și de export a Ucrainei.
Care sunt regiunile cele mai afectate de insecuritatea alimentară și de creșterea prețurilor?
Penuria de alimente este o preocupare din ce în ce mai mare pentru milioane de persoane, în special în Africa și Asia și, în mod deosebit, în țările afectate deja de foamete, cum ar fi Somalia, Yemenul și Afganistanul.
Prețurile ridicate ale alimentelor afectează capacitatea persoanelor de a cumpăra alimente și intensifică presiunea asupra gospodăriilor cu venituri mici, inclusiv în UE.
Este probabil ca impactul crizei să continue pe termen lung, în special în țările în curs de dezvoltare.
Potrivit PAM, în 2022 nevoile au atins niveluri fără precedent. Un număr record de 349 de milioane de persoane în lume s-au confruntat cu foamete acută (analiza anuală a PAM 2022).
În special copiii din țările în curs de dezvoltare sunt expuși unui risc ridicat din cauza nivelurilor crescute de malnutriție acută ca urmare a penuriei de alimente și a creșterii prețurilor.
Fără penurie de alimente în UE
Țările UE nu sunt expuse riscului de penurie de alimente.
UE este unul dintre principalii producători de produse agroalimentare – a fost cel mai mare comerciant din lume în 2022 – și, deși războiul purtat de Rusia în Ucraina și schimbările climatice au un impact asupra producției, sistemul alimentar al UE rămâne solid și fiabil.
Cu toate acestea, inflația și creșterea prețurilor la alimente afectează cetățenii din țările UE. Accesibilitatea prețurilor este o preocupare majoră pentru liderii UE, în special în ceea ce privește grupurile cu venituri mici și vulnerabile, care sunt cele mai afectate.
Potrivit instrumentului Eurostat de monitorizare a prețurilor la alimente, prețurile la alimente în UE au fost cu 19% mai mari în martie 2023 decât în aceeași lună din 2022.