Sancțiunile UE împotriva Rusiei: întrebări și răspunsuri
Aflați toate răspunsurile la întrebările dumneavoastră referitoare la sancțiunile adoptate de Uniunea Europeană ca reacție la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.
Ce sancțiuni a adoptat UE până în prezent?
De la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia la 24 februarie 2022, UE a impus sancțiuni masive și fără precedent împotriva Rusiei.
Aceste măsuri se adaugă sancțiunilor impuse deja Rusiei încă din 2014 ca urmare a anexării Crimeei și a nepunerii în aplicare a acordurilor de la Minsk.
Printre acestea se numără sancțiuni economice, sancțiuni individuale, măsuri diplomatice și măsuri în materie de vize.
Măsurile sunt concepute pentru a atinge obiectivul de politică al UE de a pune capăt războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, prin creșterea la maximum a presiunii asupra Rusiei și prin utilizarea tuturor instrumentelor disponibile pentru a diminua capacitatea Rusiei de a-și purta războiul ilegal de agresiune.
Sancțiunile UE sunt atent direcționate, concepute astfel încât să fie proporționale și temporare. Aceasta înseamnă că ele sunt reanalizate periodic și că UE le poate calibra, diminua sau le poate pune capăt dacă sunt îndeplinite obiectivele UE sau se fac pași semnificativi în acest sens.
De asemenea, UE a adoptat sancțiuni împotriva Belarusului, Iranului și Coreei de Nord ca răspuns la sprijinul acordat de aceste state Rusiei în contextul agresiunii militare împotriva Ucrainei.
În plus, UE a impus sancțiuni împotriva unor persoane și entități având în vedere amenințările hibride ale Rusiei și deteriorarea continuă a situației drepturilor omului în Rusia și, în special, în legătură cu moartea lui Alexei Navalnîi.
Cine este sancționat?
Măsurile restrictive ale UE în raport cu acțiunile care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei se aplică unui număr de aproape 3 000 de persoane și entități. Printre persoanele incluse pe listă se numără:
- președintele Rusiei, Vladimir Putin
- ministrul rus al afacerilor externe, Serghei Lavrov
- fostul președinte al Ucrainei, Viktor Ianukovici
- Roman Abramovici
- membri ai Dumei de Stat a Rusiei (camera inferioară a parlamentului)
- membri ai Consiliului Național de Securitate
- membri ai Consiliului Federativ al Federației Ruse
- miniștri, guvernatori și politicieni locali, cum ar fi primarul Moscovei
- funcționari de rang înalt și personal militar
- comandanți ai Grupului Wagner
- oameni de afaceri și oligarhi importanți
- propagandiști pro-Kremlin și anti-ucraineni
Lista include, de asemenea, persoane responsabile de următoarele fapte sau implicate în acestea:
- așa-numitele „referendumuri” din 2022 și „alegeri” din 2023 pe teritoriile Ucrainei
- atrocitățile comise în Bucea și Mariupol
- atacuri cu rachete împotriva civililor și a infrastructurii critice
- deportarea și adopția forțată de copii ucraineni
- reeducarea militară a copiilor ucraineni
- recrutarea de mercenari sirieni pentru a lupta în Ucraina
- fabricarea și furnizarea de drone
- eludarea sancțiunilor
- operarea flotei-fantomă a Rusiei
- jefuirea patrimoniului cultural al Ucrainei
Persoane din Iran, Belarus și Republica Populară Democrată Coreeană sunt, de asemenea, incluse pe listă.
Printre entitățile incluse pe listă se numără:
- partide politice
- forțe armate și grupuri paramilitare, inclusiv Grupul Wagner
- bănci și instituții financiare
- organizații mass-media responsabile de propagandă și dezinformare
- societăți din sectorul apărării și implicate în fabricarea de drone
- societăți din sectorul transporturilor și din cel al energiei
- societăți din sectorul aviației, al construcțiilor navale și al construcțiilor de mașini
- societăți din sectorul informatic, al telecomunicațiilor și al asigurărilor
- societăți implicate în eludarea sancțiunilor
- societăți care au legături cu flota-fantomă a Rusiei
- PJSC Alrosa, cea mai mare companie minieră de diamante din lume
- mișcarea „Frontul Popular Panrus”
- organizații răspunzătoare pentru asimilarea forțată a copiilor ucraineni
Anumite întreprinderi din țări terțe fac, de asemenea, obiectul sancțiunilor având în vedere sprijinul lor pentru războiul Rusiei.
Sancțiunile asupra persoanelor constau în interdicții de călătorie și înghețarea activelor. Sancțiunile asupra entităților constau în înghețarea activelor.
Interdicțiile de călătorie împiedică persoanele incluse pe listă să intre pe teritoriul UE sau să îl tranziteze, pe cale terestră, aeriană sau maritimă. Înghețarea activelor înseamnă că toate conturile aflate în băncile din UE și care aparțin persoanelor și entităților incluse pe listă sunt înghețate. De asemenea, este interzisă punerea la dispoziția acestor persoane și entități, în mod direct sau indirect, a oricăror fonduri sau active.
Cum sunt restricționate schimburile comerciale dintre UE și Rusia?
În cadrul sancțiunilor economice, UE a impus Rusiei o serie de restricții la import și la export. Aceasta înseamnă că entitățile europene nu pot vinde anumite produse Rusiei (ca urmare a restricțiilor la export) și că entităților ruse nu li se permite să vândă anumite produse către UE (ca urmare a restricțiilor la import).
Lista produselor interzise este concepută pentru a maximiza impactul negativ al sancțiunilor asupra economiei ruse, limitând în același timp consecințele pentru întreprinderile și cetățenii UE. Restricțiile la export și import exclud produsele destinate în principal consumului și produsele farmaceutice, alimentare și agricole, precum și cele legate de sănătate, pentru a nu afecta în mod negativ populația rusă.
Potrivit Comisiei Europene, începând din februarie 2022, UE a interzis un total de peste 48 de miliarde de euro reprezentând valoarea unor produse și tehnologii care ar fi fost exportate în Rusia și un total de peste 91,2 miliarde de euro reprezentând valoarea unor produse care ar fi fost importate din Rusia. Aceasta înseamnă că, în comparație cu volumul exporturilor și importurilor din 2021, în prezent sunt supuse embargoului 54% din exporturi și 58% din importuri.
Interdicțiile sunt puse în aplicare de autoritățile vamale ale UE.
UE, în colaborare cu alți parteneri care împărtășesc aceeași viziune, a adoptat o declarație prin care își rezervă dreptul de a înceta să mai trateze Rusia ca națiunea cea mai favorizată în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC). UE a decis să acționeze în acest sens nu printr-o creștere a taxelor la import, ci prin instituirea unui set de măsuri restrictive care includ interdicții privind importul sau exportul anumitor bunuri. De asemenea, UE și partenerii săi au suspendat toate lucrările legate de aderarea Belarusului la OMC.
Începând din decembrie 2023, există o interdicție privind diamantele rusești, ca parte a unui efort al G7 de a elabora o interdicție coordonată la nivel internațional privind diamantele, care urmărește să priveze Rusia de această importantă sursă de venituri.
În plus, Consiliul a introdus o listă a entităților care sprijină în mod direct complexul militar și industrial al Rusiei. Entitățile incluse pe această listă fac obiectul unor restricții mai stricte la export în ceea ce privește produsele și tehnologiile cu dublă utilizare.
Ce mărfuri nu pot fi exportate în Rusia din UE?
Lista produselor supuse embargoului include, printre altele:
- tehnologie de vârf (de exemplu, calculatoare cuantice și semiconductori avansați, componente electronice și produse software)
- produse și tehnologii specifice necesare pentru rafinarea petrolului
- echipamente, tehnologie și servicii pentru industria energetică
- produse și tehnologii din industria aviatică și spațială (de exemplu, aeronave, motoare de aeronave, piese de schimb și toate tipurile de echipamente pentru avioane și elicoptere, precum și combustibil pentru avioane)
- produse de navigație maritimă și tehnologii de radiocomunicații
- o serie de produse cu dublă utilizare (produse care ar putea fi utilizate atât în scopuri civile, cât și militare), de exemplu motoare pentru drone și software pentru drone sau dispozitive de criptare
- produse de lux (de exemplu, mașini de lux, ceasuri de mână și bijuterii)
- arme și materiale conexe de toate tipurile, inclusiv arme de foc pentru uz civil și piese pentru acestea
- substanțe chimice, generatoare și termostate
- componente TI, electronice și optice
- camere de luat vederi, lentile, drone de jucărie, laptopuri și hard diskuri
- alte produse care ar putea consolida capacitățile industriale ale Rusiei
Ce mărfuri nu pot fi importate din Rusia în UE?
Lista produselor supuse embargoului include, printre altele:
- țiței și produse petroliere rafinate
- gaz natural lichefiat (GNL) și gaz petrolier lichefiat (GPL)
- cărbune și alți combustibili fosili solizi
- oțel, fier, fontă brută, aluminiu și alte metale
- sârme, tuburi și folii de cupru și de aluminiu
- ciment, bitum și asfalt
- lemn, hârtie, cauciuc sintetic și materiale plastice
- heliu și alte substanțe chimice
- fructe de mare, băuturi spirtoase, țigări și produse cosmetice
- diamante și aur, inclusiv bijuterii
- alte produse care contribuie la consolidarea capabilităților Rusiei
În ceea ce privește diamantele, interdicția se aplică:
- diamantelor originare din Rusia
- diamantelor exportate din Rusia
- diamantelor care tranzitează Rusia
- diamantelor rusești prelucrate în țări din afara UE
Ce înseamnă în practică interdicția privind petrolul?
În iunie 2022, Consiliul a adoptat un al șaselea pachet de sancțiuni care interzice, printre altele, achiziționarea, importul și transferul de țiței și de anumite produse petroliere pe cale maritimă din Rusia către UE. Restricțiile se aplică de la 5 decembrie 2022 pentru țiței și de la 5 februarie 2023 pentru alte produse petroliere rafinate.
Este prevăzută o derogare temporară pentru importurile de țiței prin conducte în statele membre ale UE care, din cauza situației geografice, sunt în mod specific dependente de aprovizionarea din Rusia și nu au opțiuni alternative viabile. Derogarea privind conductele a încetat să se mai aplice Poloniei și Germaniei la 23 iunie 2023, precum și Cehiei la 1 iulie 2025.
În plus, Croația beneficiază de o derogare temporară privind importul de motorină în vid rusească.
Impactul interdicției privind petrolul este semnificativ, având în vedere că aproximativ jumătate din totalul exporturilor de petrol ale Rusiei sunt direcționate către UE.
Interdicția acoperă 90% din importurile de petrol ale UE din Rusia. Pierderea acestei importante piețe lucrative are un impact structural semnificativ asupra Rusiei, al cărei buget se bazează în mod substanțial pe aceste venituri din petrol.
Cum funcționează plafonarea prețului petrolului?
UE a introdus o derogare de la interzicerea transportului pe mare de petrol și produse petroliere rusești către țări terțe și de la interzicerea furnizării de servicii conexe, care se aplică atunci când aceste produse sunt achiziționate la un preț egal cu plafonul sau inferior acestuia.
Plafoanele prețurilor se aplică țițeiului transportat pe mare, uleiurilor petroliere și uleiurilor obținute din minerale bituminoase care sunt originare sau exportate din Rusia. Plafoanele actuale ale prețurilor sunt stabilite la:
- 47,6 USD pe baril pentru țiței
- 45 USD pe baril pentru produsele petroliere tranzacționate sub valoarea nominală a țițeiului
- 100 USD pe baril pentru produsele petroliere tranzacționate peste valoarea nominală a țițeiului
UE a stabilit nivelul plafoanelor în strânsă cooperare cu Coaliția pentru plafonarea prețurilor. Plafoanele se aplică de la 5 decembrie 2022 pentru țiței și de la 5 februarie 2023 pentru produsele petroliere. În timp ce valoarea inițială a plafonului prețului pentru țiței a fost de 60 USD pe baril, în iulie 2025 UE a decis să îl reducă la 47,6 USD pe baril.
Valorile actuale pot fi modificate în viitor pentru a reflecta evoluțiile pieței și modificările tehnice.
Această decizie limitează creșterile abrupte ale prețurilor determinate de condițiile de piață extraordinare și reduce drastic veniturile pe care Rusia le obține din petrol de la declanșarea războiului ilegal de agresiune împotriva Ucrainei. Aceasta contribuie, de asemenea, la stabilizarea prețurilor energiei la nivel mondial, atenuând în același timp consecințele negative asupra aprovizionării cu energie a altor țări.
De la introducerea de către UE a plafonării prețului petrolului și a altor sancțiuni legate de energie, veniturile din petrol și gaze ale Rusiei au scăzut cu aproape 80% față de perioada anterioară războiului.
Suspendarea ajustării automate
În urma adoptării celui de al 21-lea pachet de sancțiuni la 23 iulie 2026, ajustarea automată a mecanismului de plafonare a prețului petrolului este suspendată până la 15 iulie 2027. Scopul este de a se asigura că profiturile Rusiei din vânzările de petrol rămân limitate, în pofida situației excepționale de pe piață cauzate de închiderea strâmtorii Ormuz. Este prevăzută o reexaminare intermediară a suspendării pentru a se asigura că mecanismul continuă să fie necesar și proporțional.
Ce servicii ale UE către Rusia sunt interzise?
Pentru a perturba economia Rusiei, care depinde în mare măsură de importul de servicii de la întreprinderi europene, UE a interzis furnizarea anumitor servicii relevante pentru întreprinderi guvernului rus sau oricăror persoane juridice, cum ar fi societăți și alte entități sau organisme stabilite în Rusia.
Interdicția se referă la următoarele servicii către Rusia sau resortisanți ruși:
- portofele ori conturi de criptoactive sau deținerea de criptoactive în custodie
- contabilitate, audit, evidență contabilă și consultanță fiscală
- servicii de construcții, arhitectură și inginerie
- securitate cibernetică, consultanță în domeniul informatic și consultanță juridică
- publicitate, studii de piață și sondaje de opinie
- asistență tehnică, intermediere și asistență financiară (în legătură cu transportul maritim de petrol rusesc)
- drepturi de proprietate intelectuală și secrete comerciale (legate de bunuri și tehnologii care fac obiectul altor sancțiuni)
- produse software destinate gestionării întreprinderilor
- produse software destinate proiectării și fabricării industriale
- produse software destinate anumitor utilizări în sectorul bancar și financiar
- întreținere pentru navele transportatoare de GNL și spărgătoarele de gheață ale Rusiei
În plus, din octombrie 2025, este obligatorie o autorizare prealabilă pentru toate serviciile furnizate guvernului rus.
Potrivit Comisiei Europene, valoarea totală a restricțiilor la export care privesc serviciile pentru întreprinderi este de 3,28 miliarde de euro (16% din exporturile UE către Rusia înainte de invazie).
Care sunt sancțiunile legate de transport?
Transportul rutier
UE a interzis operatorilor ruși și belaruși de transport rutier, precum și remorcilor și semiremorcilor rusești și belaruse să transporte mărfuri în UE, inclusiv în tranzit.
Această interdicție are scopul de a restricționa capacitatea industriei ruse de a achiziționa bunuri esențiale și de a perturba comerțul rutier atât către, cât și dinspre Rusia. Cu toate acestea, țările UE pot acorda derogări pentru:
- transportul de produse energetice, farmaceutice, medicale, agricole și alimentare
- ajutor umanitar
- transporturi legate de funcționarea reprezentanțelor diplomatice și consulare ale UE și ale statelor sale membre în Rusia sau a organizațiilor internaționale din Rusia care beneficiază de imunitate în conformitate cu dreptul internațional
- transferul sau exportul către Rusia al bunurilor culturale acordate sub formă de împrumut în contextul unei cooperări culturale formale cu Rusia
- autoturisme care au o plăcuță de înmatriculare diplomatică pentru a intra în UE sau care sunt utilizate în scopuri umanitare
- autoturisme care aparțin cetățenilor UE care își au reședința în Rusia și care călătoresc în UE
Interdicția nu afectează serviciile poștale și bunurile aflate în tranzit între regiunea Kaliningrad și Rusia.
Sectorul aviației
UE a interzis accesul la aeroporturile din UE și survolarea spațiului aerian al UE de către transportatorii ruși de toate tipurile. Aceasta înseamnă că avioanele care sunt fie înmatriculate în Rusia, fie înmatriculate în altă parte și date în leasing sau în chirie unui cetățean sau unei entități din Rusia nu pot ateriza pe niciun aeroport din UE și nu pot survola spațiul aerian al țărilor UE. Aeronavele private, de exemplu avioanele de afaceri private, sunt incluse în interdicție.
În plus, UE a interzis exportul către Rusia de produse și tehnologii din industria aviatică și industria spațială. Astfel, companiile aeriene rusești nu pot cumpăra aeronave, piese de schimb sau echipamente pentru flota lor și nu pot efectua reparațiile sau inspecțiile tehnice necesare.
Serviciile de asigurare, serviciile de întreținere și asistența tehnică legate de aceste produse și tehnologii sunt, de asemenea, interzise.
Întrucât trei sferturi din flota aeriană comercială actuală a Rusiei a fost produsă în UE, SUA sau Canada, este probabil ca interdicția să aibă ca efect în timp reținerea la sol a unei părți semnificative a flotei ruse de aviație civilă, chiar și pentru zborurile interne.
Transportul maritim
UE și-a închis porturile pentru întreaga flotă comercială a Rusiei, care are peste 2 800 de nave. Cu toate acestea, măsura nu afectează navele care transportă produse energetice, farmaceutice, medicale, agricole și alimentare, ajutor umanitar, cărbune, combustibil nuclear și alte bunuri necesare pentru funcționarea capabilităților nucleare civile.
De asemenea, măsura nu afectează navele care au nevoie de asistență și care caută un loc de refugiu sau navele care efectuează o escală de urgență în port din motive de siguranță maritimă sau pentru a salva vieți omenești pe mare.
Totodată, interdicția se aplică navelor:
- care încearcă să se sustragă sancțiunilor prin schimbarea pavilionului rusesc sau prin înmatricularea sub pavilionul unui alt stat
- din flota-fantomă a Rusiei
- care s-au făcut răspunzătoare pentru transportul de echipamente militare pentru Rusia sau de cereale ucrainene furate
- care efectuează transferuri de la o navă la alta și care sunt suspectate de încălcarea sancțiunilor
- care sunt suspectate că interferează în mod ilegal cu sistemul lor de identificare automată a navei sau că îl dezactivează atunci când transportă petrol rusesc
Autoritățile portuare pot identifica o încercare de schimbare a pavilionului sau de modificare a înmatriculării prin verificarea numărului OMI al unei nave (numărul unic de identificare atribuit în numele Organizației Maritime Internaționale).
UE a interzis transportul maritim de țiței rusesc (de la 5 decembrie 2022) și de produse petroliere rusești (de la 5 februarie 2023) către țări din afara UE. De asemenea, a interzis furnizarea de asistență financiară, de servicii de brokeraj și de asistență tehnică conexă.
Această interdicție nu se aplică în cazul în care țițeiul sau produsele petroliere sunt achiziționate la un preț egal cu plafonul prețului petrolului sau inferior acestuia.
Sunt interzise tranzacțiile cu băncile ruse?
De la începutul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, a fost instituită o interdicție totală a tranzacțiilor cu Banca Centrală a Rusiei, Banca Rusă de Dezvoltare Regională și Banca Centrală a Belarusului.
Între 2022 și 2025, UE a impus, de asemenea, o interdicție privind accesul la SWIFT altor câteva bănci ruse și belaruse. SWIFT este un serviciu de mesagerie care facilitează în mod substanțial schimbul de informații dintre bănci și alte instituții financiare. Ca urmare a interdicției, băncile afectate nu pot obține valută străină și nu pot transfera active în străinătate.
În iulie 2025, UE a decis să extindă interdicția existentă privind SWIFT la o interdicție totală de tranzacționare. Aceasta înseamnă că niciun operator din UE nu poate realiza nicio tranzacție cu băncile incluse pe listă, în mod direct sau indirect. Ulterior, UE a extins interdicția de tranzacționare la operatorii financiari din țări terțe, inclusiv la furnizorii de criptoactive care contribuie la eludarea sancțiunilor, sprijină războiul Rusiei sau sunt conectați la serviciul de mesagerie financiară al Rusiei.
Această interdicție se aplică în prezent unui număr de peste 100 de bănci ruse, precum și anumitor bănci din Belarus și din alte țări din afara UE.
Sistemul de transfer de mesaje financiare
Din iunie 2024, UE a interzis utilizarea „Sistemului de transfer de mesaje financiare” (SPFS), care este un serviciu specializat de mesagerie financiară dezvoltat de Banca Centrală a Rusiei pentru a neutraliza efectul sancțiunilor existente ale UE.
Aceasta înseamnă că entităților UE care își desfășoară activitatea în afara Rusiei li se interzice conectarea la SPFS sau la servicii de mesagerie financiară specializate echivalente. În plus, UE a instituit o interdicție asupra instituțiilor de credit sau financiare stabilite în afara Rusiei care utilizează SPFS.
Cum sunt utilizate activele rusești blocate?
În februarie 2022, ca parte a celui de al treilea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, Uniunea Europeană a interzis toate tranzacțiile legate de gestionarea rezervelor și a activelor Băncii Centrale a Rusiei.
Prin urmare, activele și rezervele Băncii Centrale a Rusiei care sunt deținute de bănci centrale și instituții financiare din UE au fost blocate.
La 21 mai 2024, Consiliul a adaptat cadrul juridic pentru a se asigura că veniturile extraordinare generate de blocarea activelor Băncii Centrale a Rusiei pot fi utilizate pentru a sprijini Ucraina și redresarea și reconstrucția acesteia, precum și legitima sa apărare împotriva agresiunii Rusiei.
Ca urmare a blocării activelor și rezervelor Băncii Centrale a Rusiei, în bilanțurile depozitarilor centrali de titluri de valoare (CSD) se acumulează solduri de numerar extraordinare, ceea ce creează venituri extraordinare. Aceste venituri nu trebuie să fie puse la dispoziția Băncii Centrale a Rusiei în temeiul normelor aplicabile, nici măcar după încetarea blocării.
Normele UE prevăd că numai CSD care dețin rezerve și active ale Băncii Centrale a Rusiei cu o valoare totală de peste 1 milion de euro sunt supuse obligației de a rezerva sumele respective.
La 26 iulie 2024, UE a primit prima plată în valoare de 1,5 miliarde de euro, care a fost alocată pentru furnizarea de sprijin militar forțelor armate ucrainene prin intermediul Instrumentului european pentru pace (90%) și pentru Mecanismul pentru Ucraina (10%). A doua plată, în valoare de 2,1 miliarde de euro, a fost efectuată în aprilie 2025.
Normele UE adoptate la 25 octombrie 2024 prevăd că 95% din veniturile extraordinare provenite din blocarea activelor Băncii Centrale a Rusiei vor fi alocate bugetului UE și canalizate prin intermediul Mecanismului de cooperare în materie de împrumuturi pentru Ucraina, un instrument creat de UE pentru a ajuta Ucraina să ramburseze împrumuturi UE-G7 în valoare de aproximativ 45 de miliarde de euro. Restul de 5% va fi alocat Instrumentului european pentru pace.
La 12 decembrie 2025, Consiliul a decis să interzică, cu titlu temporar, orice transfer de active ale Băncii Centrale a Rusiei blocate în UE înapoi către Rusia.
De ce a interzis UE unele canale mass-media?
Federația Rusă s-a angajat într-o campanie internațională sistematică de dezinformare, de manipulare a informațiilor și de denaturare a faptelor pentru a-și consolida strategia de destabilizare atât a țărilor învecinate, cât și a UE și a statelor membre ale acesteia.
Pentru a contracara acest lucru, UE a suspendat activitățile de difuzare și licențele de emisie ale 27 de canale de dezinformare sprijinite de Kremlin:
- EADaily/Eurasia Daily
- Fondsk
- Izvestia
- Katehon
- Krasnaya Zvezda/Tvzvezda
- Lenta
- New Eastern Outlook
- NewsFront
- NTV/NTV Mir
- Oriental Review
- Pervîi Kanal
- REN TV
- RIA Novosti
- RuBaltic
- Russia Today și filialele sale
- Rossiya RTR/RTR Planeta
- Rossiya 24/Russia 24
- Rossiya 1
- Rossiiskaia Gazeta
- SouthFront
- Canalul TV Spas
- Sputnik și filialele sale
- Strategic Culture Foundation
- Canalul TV Tsargrad
- TV Centre International
- Voice of Europe
Rusia utilizează toate aceste canale mass-media pentru a răspândi în mod intenționat mesaje de propagandă și a desfășura campanii de dezinformare, inclusiv cu privire la agresiunea sa militară împotriva Ucrainei.
Această interdicție acoperă toate mijloacele de transmisie și de distribuție aflate în statele membre ale UE sau direcționate către acestea, inclusiv prin cablu, satelit, televiziune prin protocol internet, platforme, site-uri web și aplicații.
În conformitate cu Carta UE a drepturilor fundamentale, aceste măsuri nu vor împiedica respectivele canale mass-media și personalul acestora să desfășoare în UE activități care nu implică activități de radiodifuziune, de exemplu cercetare și interviuri.
De asemenea, UE a impus sancțiuni organizațiilor mass-media și persoanelor responsabile de propagandă și dezinformare.
Ce face UE pentru a răspunde încercărilor de eludare a sancțiunilor?
Confruntate cu amploarea sancțiunilor UE, țintele rusești au utilizat diverse tehnici pentru a le eluda, cum ar fi utilizarea unor scheme financiare complexe, falsificarea naturii sau a originii produselor comercializate sau recurgerea la jurisdicțiile țărilor din afara UE.
UE a luat mai multe măsuri pentru a combate eludarea, printre care se numără:
- sancțiuni împotriva persoanelor și entităților implicate în eludarea sancțiunilor
- o interdicție a accesului în porturile UE și restricții privind furnizarea unei game largi de servicii maritime pentru navele din afara UE suspectate de încălcarea sancțiunilor UE, inclusiv de eludarea plafonului impus asupra prețului petrolului (flota-fantomă a Rusiei)
- restricții la export referitoare la produsele cu dublă utilizare și produsele tehnologice avansate pentru sute de entități, inclusiv pentru numeroase entități care sunt situate în afara Rusiei și care sprijină în mod direct războiul Rusiei
- o interdicție de tranzit pentru produsele și tehnologiile cu dublă utilizare și produsele utilizate pe câmpul de luptă care sunt exportate din UE către țări din afara UE tranzitând teritoriul Rusiei
- o cerință ca societățile-mamă din UE să se asigure că filialele lor din afara UE nu participă la nicio activitate care să conducă la un rezultat pe care sancțiunile urmăresc să îl împiedice
- o cerință ca operatorii din UE să pună în aplicare mecanisme de diligență necesară pentru vânzarea de produse utilizate pe câmpul de luptă către țări din afara UE
- extinderea interdicției de tranzacționare la operatorii din afara UE cu sediul în afara Rusiei care facilitează eludarea restricțiilor legate de petrol
Pentru a limita eludarea interdicției referitoare la furnizarea de portofele, conturi sau servicii de custodie pentru criptoactive resortisanților ruși și persoanelor care își au reședința în Rusia, UE a impus o interdicție resortisanților ruși sau persoanelor fizice care își au reședința în Rusia de a deține sau controla persoanele juridice, entitățile sau organismele care furnizează astfel de servicii sau de a ocupa orice funcție în organele de conducere ale acestor persoane juridice, entități sau organisme. UE a adoptat, de asemenea, sancțiuni care îi vizează pe furnizorii de criptoactive.
În plus, în prezent sunt necesare notificări pentru transferurile de fonduri care depășesc 100 000 de euro în afara UE de către orice entitate stabilită în UE care este deținută sau controlată de Rusia.
În decembrie 2022, Comisia Europeană l-a numit pe David O’Sullivan în funcția de trimis special pentru punerea în aplicare a sancțiunilor UE. Misiunea trimisului special este de a asigura o comunicare și discuții continue la nivel înalt cu țările din afara UE pentru a evita eludarea sancțiunilor impuse Rusiei și pentru a asigura faptul că produsele sensibile, utilizate pe câmpul de luptă, de origine europeană nu ajung în Rusia.
Ce este clauza „fără Rusia”?
Clauza „fără Rusia” este o cerință contractuală care obligă exportatorii din UE de produse sensibile (cum ar fi tehnologia avansată, piesele de aviație, armele și produsele cu dublă utilizare) să le interzică cumpărătorilor lor din țări terțe să reexporte aceste produse către Rusia sau în scopul utilizării lor în Rusia.
Introdusă în cadrul măsurilor de combatere a eludării, clauza „fără Rusia” îi obligă pe vânzători să includă clauze cuprinzând sancțiuni în cazul încălcărilor și mecanisme de monitorizare, cu scopul de a împiedica anumite produse care alimentează războiul purtat de Rusia să îi parvină acesteia în mod indirect.
Cum combate UE flota-fantomă a Rusiei?
Flota-fantomă a Rusiei este o rețea vastă și clandestină de petroliere învechite care transportă țiței rusesc sau produse fabricate din țiței rusesc cu eludarea sancțiunilor și a plafonului impus asupra prețului petrolului. Activitatea lor îi permite Rusiei să continue să obțină venituri care au un rol esențial pentru economia sa de război.
Aceste nave utilizează tactici de evitare cum ar fi dezactivarea sistemelor de urmărire, utilizarea pavilioanelor „false” și a altor structuri de proprietate complexe pentru a-și ascunde identitatea, originea și încărcătura. Pe lângă faptul că eludează plafonul impus asupra prețului petrolului, flota-fantomă a Rusiei poate transporta și alte produse, cum ar fi echipamente militare supuse sancțiunilor sau cereale ucrainene furate.
Consiliul a adoptat prima oară măsuri pentru a răspunde riscurilor de eludare prezentate de flota-fantomă a lui Putin în cadrul celui de al 11-lea și al celui de al 12-lea pachet de sancțiuni.
În cadrul celui de al 14-lea pachet de sancțiuni, adoptat în iunie 2024, UE a impus o interdicție privind accesul în porturile UE și furnizarea de servicii legate de transportul maritim pentru navele care fac parte din flota-fantomă a Rusiei. La 23 iulie 2026, UE inclusese peste 670 de nave pe această listă.
În plus, UE a introdus o interdicție privind tranzacțiile cu porturile, ecluzele și aeroporturile rusești care sunt utilizate pentru eludarea plafonului impus asupra prețului petrolului și a altor sancțiuni ale UE și a impus sancțiuni (înghețarea activelor și interdicții de călătorie) entităților și persoanelor răspunzătoare de exploatarea flotei-fantomă a Rusiei sau implicate în aceasta.
Trimisul special pentru punerea în aplicare a sancțiunilor UE, numit în decembrie 2022, desfășoară contacte cu statele de pavilion care sunt țări terțe, solicitându-le să aplice sancțiuni și să împiedice petrolierele incluse pe listă să navigheze sub pavilionul lor ca mijloc de eludare a sancțiunilor UE.
Flota-fantomă prezintă riscuri grave, inclusiv potențiale daune aduse mediului, precum și riscuri pentru siguranța și securitatea maritimă, integritatea comerțului maritim internațional, infrastructura submarină critică și respectarea normelor și standardelor maritime internaționale. Consiliul a adoptat o declarație în acest sens în luna decembrie 2025.
Afectează sancțiunile UE comerțul mondial cu produse alimentare și agricole?
Nu, sancțiunile UE împotriva Rusiei nu au avut niciodată ca țintă comerțul internațional cu produse alimentare și agricole. Ele nu au ca țintă și nu restricționează exporturile de produse agricole sau alimentare între Rusia și restul lumii și acoperă numai comerțul bilateral dintre UE și Rusia.
Rusia este singura responsabilă pentru perturbările securității alimentare la nivel mondial. Înainte de agresiunea Rusiei, 90% din exporturile agricole ale Ucrainei către lume treceau prin porturile Ucrainei de la Marea Neagră. Atunci când și-a lansat războiul, Rusia a instituit o blocadă asupra exporturilor Ucrainei.
Securitatea alimentară și accesibilitatea prețurilor alimentelor reprezintă o prioritate-cheie pentru UE și statele sale membre. UE a sprijinit constant eforturile de consolidare a securității alimentare la nivel mondial, de exemplu prin intermediul culoarelor de solidaritate UE-Ucraina și al Inițiativei ONU privind exportul de cereale prin Marea Neagră.
În iulie 2023, Rusia a decis unilateral să întrerupă punerea în aplicare a Inițiativei privind exportul de cereale prin Marea Neagră, care fusese instituită în iulie 2022.
Își coordonează UE sancțiunile cu alți parteneri?
Sancțiunile sunt mai eficace dacă este implicată o gamă largă de parteneri internaționali. În ultimii ani, UE a colaborat îndeaproape cu parteneri care împărtășesc aceeași viziune, în vederea coordonării sancțiunilor.
UE colaborează cu Grupul Băncii Mondiale, cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), cu Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și cu alți parteneri internaționali pentru a împiedica Rusia să obțină finanțare de la aceste instituții.
În vederea coordonării acestui efort internațional, Grupul operativ privind elitele, reprezentanții și oligarhii ruși facilitează cooperarea UE cu țările G7 (Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit și Statele Unite), precum și cu Australia pentru a asigura punerea în aplicare a sancțiunilor.
Deși UE colaborează îndeaproape cu numeroși parteneri, fiecare dintre aceste țări terțe decide în mod unilateral ce sancțiuni va impune.
Sancțiunile UE sunt conforme cu dreptul internațional?
Da. Toate sancțiunile UE respectă pe deplin obligațiile care decurg din dreptul internațional, inclusiv drepturile omului și libertățile fundamentale.
Odată ce se ajunge la un acord politic între statele membre ale UE, actele juridice necesare sunt pregătite de Serviciul European de Acțiune Externă și/sau de Comisia Europeană și sunt transmise Consiliului spre adoptare.
Regulamentele și deciziile Consiliului, ca acte juridice cu aplicabilitate generală, sunt obligatorii pentru orice persoană sau entitate aflată sub jurisdicția UE. Aceasta înseamnă orice persoană sau entitate de pe teritoriul UE, orice cetățean al UE, indiferent de locul unde se află, precum și toate societățile și organizațiile constituite în temeiul legislației unui stat membru al UE.
A se vedea, de asemenea
Russia's war against Ukraine: EU sanctions
Abuzuri împotriva drepturilor omului în Rusia: sancțiuni ale UE
Activitățile hibride ale Rusiei: sancțiuni ale UE
- Sancțiuni adoptate ca urmare a agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei (Comisia Europeană)
- Măsuri restrictive ale UE având în vedere războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei (Jurnalul Oficial al UE)
- Sancțiunile UE împotriva Belarusului
- Sancțiuni ale UE împotriva Iranului
- Sancțiunile UE împotriva Coreei de Nord
- De ce adoptă UE sancțiuni
- Solidaritatea UE cu Ucraina
Ultima revizuire: 23 iulie 2026