Sănătatea mintală
Sănătatea mintală este fundamentală pentru o viață împlinită și productivă. Cu toate acestea, mulți europeni se confruntă cu probleme de sănătate mintală. Țările UE depun eforturi pentru a îmbunătăți promovarea sănătății mintale.
Activitatea Consiliului în ceea ce privește sănătatea mintală
Sănătatea mintală este o stare de bine în care oamenii pot să se realizeze, să facă față stresului, să muncească și să contribuie la viața comunității. Cu toate acestea, în UE, problemele de sănătate mintală reprezintă o povară foarte mare.
Pentru UE și statele sale membre, îmbunătățirea sănătății mintale este o necesitate socială și economică, care a devenit mai evidentă după pandemia de COVID-19.
Potrivit OMS, în primul an al pandemiei, incidența anxietății și depresiei a crescut cu 25% la nivel mondial.
Comisia Europeană a raportat, de asemenea, o percepție sporită a singurătății în UE.
Consiliul lucrează la patru seturi de concluzii cu scopul de a acorda prioritate sănătății mintale și stării de bine, punând un accent deosebit pe chestiunile cele mai urgente și pe grupurile cele mai vulnerabile:
- persoanele care desfășoară muncă precară
- tinerii
- persoanele care suferă atât de tulburări asociate consumului de droguri, cât și de probleme de sănătate mintală
La 30 noiembrie 2023, Consiliul a adoptat concluzii privind sănătatea mintală. Concluziile subliniază importanța abordării sănătății mintale și a stării de bine în diferite contexte pe parcursul vieții, întrucât acest lucru aduce beneficii atât la nivel individual, cât și la nivelul întregii societăți. Statele membre sunt invitate să elaboreze planuri de acțiune sau strategii în cadrul unei abordări transsectoriale a sănătății mintale.
Țările UE au convenit asupra unui număr de obiective pentru a atenua flagelul sănătății mintale precare:
îngrijiri de sănătate mintală de mai bună calitate, care să fie totodată mai accesibile pentru persoanele cu afecțiuni mintale
combaterea stigmatizării și a discriminării
prevenirea, detectarea precoce și tratarea cazurilor de comportament suicidar
combaterea singurătății în grupurile vulnerabile
promovarea sănătății mintale la locul de muncă și în educație
o abordare holistică pentru prevenirea și tratarea tulburărilor mintale
îmbunătățirea monitorizării și a colectării datelor cu privire la sănătatea mintală în UE
schimb de experiență și de bune practici
Persoanele care desfășoară muncă precară
Stresul și riscurile psihosociale la locul de muncă pot afecta sănătatea mintală a angajaților. Persoanele care desfășoară muncă precară sunt expuse în special riscului de a dezvolta un stres negativ care poate conduce la anxietate și depresie.
Acest lucru se întâmplă deoarece aceste locuri de muncă sunt adesea:
- prost plătite
- nesigure
- nu oferă protecție adecvată lucrătorilor
Creșterea nivelului de digitalizare, de robotizare și de utilizare a inteligenței artificiale la locul de muncă poate avea, de asemenea, un impact negativ asupra condițiilor de muncă și, prin urmare, poate afecta sănătatea mintală a lucrătorilor.
La 9 octombrie 2023, Consiliul a adoptat concluzii privind sănătatea mintală și munca precară. Acesta este primul set de concluzii de până acum care abordează legătura dintre sănătatea mintală și ocuparea forței de muncă.
Statele membre ale UE sunt de acord că sănătatea mintală și munca se află într-o legătură strânsă. Sănătatea mintală joacă un rol important pentru capacitatea de muncă și productivitate, iar riscurile psihosociale întâlnite la locul de muncă pot afecta, la rândul lor, sănătatea mintală. Îndeosebi, munca precară, inclusiv locurile de muncă prost plătite și care nu oferă nicio protecție, pot cauza tulburări precum anxietatea și depresia.
În concluzii, Consiliul invită statele membre să îmbunătățească sănătatea mintală la locul de muncă prin măsuri precum:
combaterea locurilor de muncă precare
consolidarea sistemelor publice care protejează sănătatea mintală la locul de muncă
sprijinirea cercetării legate de impactul condițiilor de muncă asupra sănătății mintale
asigurarea supravegherii sănătății mintale a lucrătorilor
susținerea recrutării sau reintegrării lucrătorilor cu probleme de sănătate mintală
Tinerii
Potrivit unor estimări, peste 14 milioane de tineri cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani au avut o problemă de sănătate mintală în 2019. Pandemia de COVID-19 a afectat sănătatea mintală a tinerilor din întreaga Europă. Datele compilate de OCDE pentru raportul „Health at a glance” (Sănătatea pe scurt) arată că, în mai multe state membre, numărul tinerilor cu simptome de anxietate și de depresie a crescut de peste două ori în comparație cu perioada anterioară pandemiei.
Într-un raport recent, UNICEF afirmă că sinuciderea este a doua cauză de deces în rândul tinerilor din Europa, după accidentele rutiere.
Însă, aproape jumătate dintre tinerii din UE (49%) au declarat nevoi nesatisfăcute în materie de îngrijiri de sănătate mintală, comparativ cu 23% din populația adultă.
Având în vedere aceste cifre, protejarea sănătății mintale a tinerilor reprezintă o prioritate pentru UE și statele sale membre.
Statele membre ale UE discută în prezent în cadrul Consiliului despre modul în care ar putea preveni mai bine problemele de sănătate mintală în rândul tinerilor, ținând seama de nevoile lor specifice.
La 23 noiembrie 2023, cele 27 de state membre ale UE din cadrul Consiliului au adoptat concluzii privind tinerii și sănătatea mintală. Concluziile oferă orientări cu privire la modul de abordare a acestei probleme, cu accent pe modul în care se poate răspunde mai bine nevoilor specifice ale tinerilor, prin acțiuni precum:
îmbunătățirea condițiilor de viață și de muncă
facilitarea accesului tinerilor la îngrijiri de sănătate mintală
încurajarea cercetării privind impactul sănătății mintale asupra tinerilor
combaterea stigmatizării
schimbul de bune practici între țările UE
promovarea unui spațiu digital mai sigur și mai sănătos, inclusiv combaterea urii, a violenței și a abuzurilor în mass-media și pe platformele de comunicare socială
Tulburările asociate consumului de droguri și problemele de sănătate mintală
Persoanele care suferă atât de o tulburare asociată consumului de droguri, cât și de o problemă de sănătate mintală sunt mai expuse riscului de a dezvolta o psihopatologie gravă, de a fi spitalizate, de a lua o supradoză, de a se sinucide sau de a muri prematur, comparativ cu persoanele afectate doar de o tulburare mintală.
De asemenea, este mai probabil ca aceste persoane să se confrunte cu șomajul și lipsa de adăpost și să adopte comportamente cu risc ridicat care se corelează cu infecții, cum ar fi virusul HIV și virusul hepatitic C.
Potrivit Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie (EMCDDA), până la 80% dintre pacienții din anumite grupuri de tratament pentru consumul de droguri prezintă probleme de sănătate mintală. Cele mai frecvente comorbidități psihiatrice în rândul persoanelor cu tulburări legate de consumul de substanțe sunt depresia, anxietatea, stresul posttraumatic și tulburările de personalitate (în principal antisociale și borderline).
În cadrul Consiliului, statele membre ale UE își unesc eforturile pentru a sprijini mai bine persoanele care suferă de afecțiuni mintale și de tulburări asociate consumului de droguri. La 5 decembrie 2023, Consiliul a aprobat concluzii privind abuzul de droguri și tulburările psihice. Consiliul invită statele membre să ia în considerare tulburările legate de consumul de droguri care se manifestă concomitent cu alte tulburări psihice. Statele membre, Comisia și alți actori relevanți ar trebui să urmărească dezvoltarea unor intervenții personalizate adaptate la nevoile speciale ale persoanelor cu astfel de tulburări.
Sănătatea mintală – situația în UE
Înainte de pandemia de COVID-19, cel puțin 84 de milioane de persoane din întreaga UE sufereau de afecțiuni mintale potrivit OCDE. Aceasta înseamnă că mai mult de o persoană din șase din UE (17,3%) suferea de afecțiuni mintale.
Anxietatea și depresia erau cele mai frecvente probleme de sănătate mintală din UE înainte de pandemia de COVID-19, urmate de tulburările legate de consumul de alcool și de droguri, de tulburarea bipolară și de schizofrenie.
Tulburările anxioase au afectat aproximativ 25 de milioane de persoane (5,4% din populația totală a UE), fiind urmate de tulburările depresive (21 de milioane de persoane, 4,5%) și de tulburările legate de consumul de droguri și de alcool (11 milioane de persoane, 2,4%).
Potrivit OMS, sănătatea mintală s-a înrăutățit la nivel mondial după pandemie. Un sondaj Eurobarometru realizat în iunie 2023 a arătat că aproape 1 din 2 persoane (46% din populația UE) s-a confruntat cu probleme emoționale sau psihosociale, cum ar fi sentimentul de deprimare sau de anxietate, în ultimele 12 luni.
Impactul economic al sănătății mintale precare
Pe lângă suferința personală a persoanelor afectate și suferința celor din jurul lor – familie, prieteni, îngrijitori – sănătatea mintală precară are, de asemenea, consecințe economice pentru societate. Potrivit raportului OCDE intitulat „Health at a glance” (2018), se estimează că, anual, costurile sănătății mintale pentru cele 27 de state membre ale UE și Regatul Unit sunt de cel puțin 600 de miliarde EUR sau de peste 4% din PIB:
- cheltuieli directe cu asistența medicală (consultații, produse farmaceutice, spitalizări): 190 de miliarde EUR sau 1,3% din PIB
- programe de securitate socială (concediu medical, concediu de invaliditate, indemnizații de șomaj): 170 de miliarde EUR sau 1,2% din PIB
- costuri indirecte pe piața forței de muncă (venituri pierdute din cauza mortalității, scăderea ocupării forței de muncă, absenteismul și scăderea productivității): 240 de miliarde EUR sau 1,6% din PIB
Beneficiile sănătății mintale
Sănătatea mintală este parte integrantă a sănătății umane și este esențială pentru o societate rezilientă și pentru o economie productivă.
Beneficiile sănătății mintale în diferite etape ale vieții
Copilărie și adolescență
rezultate în materie de educație mai bune și oportunități de angajare sporite
Viața adultă
o muncă mai productivă și șanse mai mari de angajare
Vârsta a treia
o mai bună integrare și un rol mai activ în comunitate
Ultima revizuire: 20 iunie 2025