Politica UE în domeniul sănătății
UE contribuie la îmbunătățirea sănătății publice prin finanțare și prin acte legislative privind combaterea amenințărilor transfrontaliere pentru sănătate, medicamentele, drepturile pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere, prevenirea bolilor și promovarea unei stări bune de sănătate.
Rolul UE în politica în domeniul sănătății
Statele membre ale UE sunt responsabile de organizarea și furnizarea serviciilor de sănătate și a asistenței medicale. Prin urmare, rolul UE în politica în domeniul sănătății vine în completarea politicilor naționale.
Politicile și acțiunile UE în materie de sănătate publică urmăresc:
- să protejeze și să îmbunătățească sănătatea cetățenilor UE
- să sprijine modernizarea infrastructurii de sănătate
- să îmbunătățească eficacitatea sistemelor de sănătate din Europa
- să consolideze măsurile de pregătire și de răspuns la amenințările transfrontaliere pentru sănătate
În domeniul sănătății, UE adoptă acte legislative și recomandări pentru a proteja cetățenii. Acestea se referă, printre altele, la produsele medicale și drepturile pacienților.
Coordonarea în ceea ce privește chestiunile de sănătate publică este o consecință necesară a liberei circulații a persoanelor și a mărfurilor în cadrul pieței interne. Cooperarea la nivelul UE în chestiuni de sănătate publică contribuie la găsirea de soluții pentru provocările comune în materie de sănătate pe care le reprezintă, de exemplu, rezistența la antimicrobiene, bolile cronice care pot fi preîntâmpinate și îmbătrânirea populației.
În toate politicile și acțiunile Uniunii se asigură un nivel ridicat de protecție a sănătății umane. Articolul 168 din TFUE (temeiul juridic pentru politica UE în domeniul sănătății)
Principalele măsuri din cadrul politicii UE în domeniul sănătății
Printre domeniile în care UE a adoptat acte legislative se numără:
- drepturile pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere
- medicamentele și dispozitivele medicale
- amenințările transfrontaliere grave la adresa sănătății
- cancerul, tutunul și promovarea unei stări bune de sănătate
- organele, sângele, țesuturile și celulele
Drepturile pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere
În temeiul legislației UE, cetățenii UE au dreptul de a avea acces la asistență medicală în orice stat membru al UE și de a beneficia, din partea țării lor de origine, de rambursare pentru îngrijirea în străinătate. Cardul european de asigurări sociale de sănătate (CEASS) asigură faptul că asistența medicală necesară este acordată în aceleași condiții și la același preț ca în cazul persoanelor asigurate în țara respectivă.
În plus, o directivă UE privind drepturile pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere stabilește condițiile în care un pacient poate călători într-o altă țară a UE pentru a primi asistență medicală și poate beneficia de rambursare.
Spațiul european al datelor privind sănătatea
La 21 ianuarie 2025, Consiliul a adoptat o nouă lege care facilitează schimbul de date privind sănătatea și accesul la acestea la nivelul UE.
Regulamentul referitor la spațiul european al datelor privind sănătatea (EHDS) urmărește să îmbunătățească accesul persoanelor fizice la datele lor electronice cu caracter personal privind sănătatea, precum și controlul deținut de aceste persoane asupra datelor menționate, permițând în același timp reutilizarea anumitor date în scopuri de cercetare și inovare, în beneficiul pacienților europeni.Regulamentul prevede un mediu de date specific sănătății care va asigura accesul transfrontalier la servicii și produse digitale în materie de sănătate în interiorul UE.
Facilitarea accesului persoanelor la datele privind sănătatea
În temeiul noilor norme, persoanele vor avea un acces mai rapid și mai ușor la datele electronice privind sănătatea, indiferent dacă se află în țara lor de origine sau în alt stat membru. Ele vor avea, de asemenea, mai mult control asupra modului în care sunt utilizate datele respective. Țările UE vor trebui să înființeze o autoritate privind sănătatea digitală pentru a pune în aplicare noile dispoziții.
Un potențial de cercetare mai mare
EHDS va oferi de asemenea cercetătorilor și factorilor de decizie acces la anumite tipuri de date, anonimizate și sigure, privind sănătatea, fapt care le va permite să valorifice vastul potențial oferit de datele privind sănătatea ale UE pentru a contribui la cercetarea științifică, pentru a dezvolta tratamente mai bune și pentru a îmbunătăți îngrijirea pacienților.
Asigurarea interoperabilității
În prezent, nivelul de digitalizare a datelor privind sănătatea în UE variază de la un stat membru la altul, ceea ce îngreunează schimbul de date între acestea. Regulamentul impune ca toate sistemele de dosare electronice de sănătate (DES) să respecte specificațiile formatului european pentru schimbul de dosare electronice de sănătate, garantând interoperabilitatea acestora la nivelul UE.
Medicamentele și dispozitivele medicale
UE reglementează autorizarea medicamentelor la nivelul UE prin intermediul Agenției Europene pentru Medicamente sau la nivel național de către autoritățile competente din țările UE. Există norme speciale pentru autorizarea:
- medicamentelor de uz pediatric
- medicamentelor orfane (utilizate pentru tratarea, diagnosticarea sau prevenirea bolilor rare care afectează cel mult 5 persoane din 10 000 în UE)
- medicamentelor tradiționale din plante
- vaccinurilor
UE reglementează, de asemenea, studiile clinice care furnizează datele utilizate pentru autorizare. Obiectivul este de a se garanta siguranța, eficacitatea și calitatea medicamentelor. Odată introdus pe piață, siguranța unui medicament continuă să fie monitorizată pe întreaga sa durată de viață prin intermediul sistemului UE de farmacovigilență.
Agenția Europeană pentru Medicamente a fost înființată în 1995 și este integrată într-o rețea europeană formată din peste 40 de autorități naționale de reglementare. Acest lucru asigură un schimb și un flux constant de informații privind evaluarea științifică a medicamentelor în UE.
Există, de asemenea, un cadru de reglementare european pentru dispozitivele medicale. Acesta asigură siguranța și eficacitatea dispozitivelor medicale și facilitează accesul pacienților la dispozitive pe piața europeană.
La 30 mai 2024, Consiliul a adoptat noi norme de actualizare a legislației privind dispozitivele medicale pentru a contribui la prevenirea deficitelor și la facilitarea tranziției către o mai mare transparență și un mai bun acces la informații. Aceste norme au modificat legislația privind dispozitivele medicale, inclusiv dispozitivele medicale pentru diagnostic in vitro (DIV), prin:
- prelungirea suplimentară a perioadei de tranziție pentru anumite DIV
- facilitarea introducerii treptate a Eudamed, noua bază de date electronică
- obligarea producătorilor de a semnala potențialele deficite de dispozitive medicale esențiale și de DIV
Amenințări transfrontaliere la adresa sănătății
UE și statele sale membre se coordonează și cooperează în domeniul securității sanitare. Gestionarea riscurilor și a crizelor este responsabilitatea statelor membre. Cu toate acestea, UE are competența de a sprijini, coordona și completa acțiunile naționale.
Monitorizarea, alerta precoce, măsurile de pregătire și de răspuns pentru a combate amenințările transfrontaliere grave la adresa sănătății sunt elemente esențiale pentru a se asigura un nivel ridicat de protecție a sănătății în Uniunea Europeană.
Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) le oferă statelor membre ale UE consultanță științifică independentă, asistență și cunoștințe de specialitate cu privire la amenințările la adresa sănătății publice, cum ar fi bolile transmisibile.
O etapă esențială în crearea unui cadru UE mai solid de securitate sanitară a fost decizia din 2013 privind îmbunătățirea pregătirii și sporirea capacității de reacție coordonată la urgențele din domeniul sănătății. Decizia sporește, de asemenea, rolul Comitetului pentru securitate sanitară, un organism format din reprezentanți ai statelor membre, în ceea ce privește abordarea amenințărilor transfrontaliere grave la adresa sănătății.
Experiența legată de pandemia de COVID-19 a determinat țările UE să îmbunătățească reziliența UE în ceea ce privește răspunsul la viitoarele pandemii.
În 2022, UE a adoptat o serie de regulamente (așa-numitul pachet privind Uniunea Europeană a sănătății) pentru a consolida și mai mult cadrul de securitate sanitară al UE și pentru a spori rolul principalelor agenții ale UE în ceea ce privește pregătirea pentru crize și reacția la acestea.
Promovarea sănătății și combaterea bolilor
Cancerul
Cancerul este a doua cauză a mortalității și unul dintre principalii factori care contribuie la decesele premature în UE. În 2020, aproximativ 2,7 milioane de persoane din Uniune au fost diagnosticate cu cancer. De asemenea, 52% din decesele profesionale din UE în fiecare an sunt cauzate de cancer (Sursă: Comisia Europeană).
Pe lângă impactul direct pe care îl are asupra sănătății și a stării de bine a persoanelor în cauză, cancerul afectează și sistemele de sănătate și sociale, bugetele publice și productivitatea și creșterea economică, inclusiv forța de muncă sănătoasă.
În 2003, Consiliul a aprobat o recomandare privind screeningul pentru depistarea cancerului, care încurajează țările din UE să introducă programe de screening de calitate, axate pe populație. În urma raportului privind punerea în aplicare a recomandării și a celor mai recente date științifice, Consiliul a revizuit recomandarea din 2003 pentru a se asigura că și mai multe persoane pot fi incluse în screeningul pentru depistarea cancerului.
Dacă recomandarea anterioară din 2003 privind screeningul pentru cancer se limita la cancerul de sân, de col uterin și colorectal, statele membre au căzut de acord, în 2022, să extindă screeningul la cancerul pulmonar, de prostată și gastric.
În iunie, 2024, Consiliul a adoptat o recomandare care vizează combaterea la nivelul UE a cancerelor care pot fi prevenite prin vaccinare; în acest sens, se urmărește creșterea ratei de vaccinare împotriva papilomavirusurilor umane (HPV) și a virusului hepatitei B (VHB).
Recomandarea urmărește să sprijine statele membre în eforturile lor de creștere a ratelor de vaccinare și de îmbunătățire a monitorizării acoperirii vaccinale.
De asemenea, UE are mai multe acte legislative pentru a proteja lucrătorii de pericole și de substanțe chimice periculoase, inclusiv de substanțe cancerigene și mutagene și de plumb.
Lupta UE împotriva cancerului
Combaterea cancerului este una dintre prioritățile UE în domeniul sănătății.
Planul european de luptă împotriva cancerului abordează fiecare etapă a bolii, de la prevenire la calitatea vieții pacienților și supraviețuitorilor cancerului, și se axează pe acțiuni care acoperă mai multe domenii de politică. Planul urmărește să inverseze tendința de creștere a numărului de cazuri de cancer în întreaga UE și să construiască un viitor mai sănătos, mai echitabil și mai durabil pentru toți.
În decembrie 2021, miniștrii UE au discutat despre uniunea europeană a sănătății și au solicitat consolidarea în continuare a promovării sănătății, precum și a prevenirii, a depistării timpurii și a tratamentului cancerului.
- Concluzii privind consolidarea uniunii europene a sănătății, 7 decembrie 2021
- Consiliul Ocuparea Forței de Muncă, Politică Socială, Sănătate și Consumatori, 6-7 decembrie 2021
Planul european de combatere a cancerului va fi sprijinit prin acțiuni care acoperă domenii de politică ce se întind de la ocuparea forței de muncă, educație, politică socială și egalitate până la marketing, agricultură, energie, mediu și climă, transport, politica de coeziune și impozitare. Aflați mai multe despre planul european de combatere a cancerului.
Tutunul
Consumul de tutun reprezintă cel mai mare risc pentru sănătate care poate fi evitat și cea mai importantă cauză de deces prematur în UE, provocând moartea a aproape 700 000 de persoane în fiecare an. Aproximativ 50% dintre fumători mor prematur (în medie, cu 14 ani mai devreme decât nefumătorii).
Directiva privind produsele din tutun stabilește normele care reglementează fabricarea, prezentarea și vânzarea produselor din tutun și a produselor conexe, pentru a-i proteja pe consumatorii din UE. O altă directivă, privind structura și ratele accizelor aplicate tutunului prelucrat, a introdus taxe ridicate pe produsele din tutun, care vizează reducerea consumului de tutun, în special în rândul tinerilor.
Recomandarea Consiliului din 2009 privind mediile fără fum de tutun invită statele membre ale UE să protejeze persoanele împotriva expunerii la fumul de tutun în locurile publice și la locul de muncă.
Rezistența la antimicrobiene
Rezistența la antimicrobiene (RAM) apare atunci când microbi precum bacteriile dezvoltă rezistență la unul sau mai multe medicamente. Rezistența la antimicrobiene este în creștere, din cauza utilizării excesive a antibioticelor și a eliminării necorespunzătoare a medicamentelor. Aceasta cauzează aproximativ 35 000 de decese pe an în UE (date din 2020). Această situație este agravată și mai mult de lipsa dezvoltării de noi medicamente antimicrobiene.
Pe 13 iunie 2023, Consiliul a adoptat o recomandare care își propune să intensifice acțiunile UE de combatere a rezistenței la antimicrobiene (RAM) în domeniul sănătății umane, al sănătății animalelor și al mediului.
Cinci motive pentru a acorda importanță rezistenței la antimicrobiene (RAM) (Infografic)
Vaccinarea
Politica de vaccinare este o competență a statelor membre. UE oferă asistență statelor membre în ceea ce privește coordonarea politicilor și a programelor lor.
În decembrie 2018, Consiliul a adoptat o recomandare în vederea consolidării cooperării la nivelul UE în ceea ce privește bolile care pot fi prevenite prin vaccinare. Această inițiativă stabilește orientări privind combaterea reticenței față de vaccinare, îmbunătățirea acoperirii vaccinale, promovarea coordonării achizițiilor publice de vaccinuri și sprijinirea cercetării și a inovației. De asemenea, inițiativa încurajează statele membre să elaboreze și să pună în aplicare planuri naționale de vaccinare.
În decembrie 2022, miniștrii sănătății din UE au aprobat un set de Concluzii ale Consiliului privind vaccinarea ca unul dintre cele mai eficiente instrumente de prevenire a bolilor și de îmbunătățire a sănătății publice. Acestea subliniază că statele membre ar putea beneficia de pe urma unei abordări și mai coordonate la nivelul UE pentru prevenirea și limitarea răspândirii epidemiilor și a bolilor care pot fi prevenite prin vaccinare. Concluziile se concentrează asupra a două domenii de acțiune: combaterea reticenței față de vaccinare și pregătirea pentru provocările viitoare prin cooperarea UE.
Siguranța substanțelor de origine umană
Numeroase tratamente ale unor afecțiuni grave se bazează pe disponibilitatea sângelui, a țesuturilor și a celulelor.
În 2002 și 2004, UE a adoptat măsuri legislative menite să protejeze pacienții care primesc sânge, țesuturi și celule și să stabilească cerințe minime privind calitatea și siguranța pentru toate etapele, de la donare până la tratament și monitorizare. Aceste măsuri legislative ale UE au asigurat siguranța a milioane de pacienți care beneficiază de transfuzii de sânge și de transplanturi.
La 27 mai 2024, Consiliul a adoptat noi norme menite să îmbunătățească siguranța și calitatea sângelui, țesuturilor și celulelor utilizate în asistența medicală și să faciliteze circulația transfrontalieră a acestor substanțe în UE.
Noile norme consolidează cadrul juridic existent, introducând în același timp o flexibilitate mai mare pentru a ține pasul cu evoluțiile științifice și tehnice. Acordul privind noile norme extinde domeniul de aplicare pentru ca, pe lângă sânge, țesuturi și celule, să se includă de asemenea laptele matern uman și microbiota intestinală.
Sănătatea mintală
Sănătatea mintală este o stare de bine în care oamenii pot să se realizeze, să facă față stresului, să muncească și să contribuie la viața comunității. Cu toate acestea, în UE, problemele de sănătate mintală reprezintă o povară foarte mare.
Pentru UE și statele sale membre, îmbunătățirea sănătății mintale este o necesitate socială și economică, care a devenit mai evidentă după pandemia de COVID-19.
În 2023, în timpul președinției spaniole, Consiliul a adoptat concluzii pentru a acorda prioritate sănătății mintale și stării de bine, cu un accent deosebit pe chestiunile cele mai urgente și pe grupurile cele mai vulnerabile, cum ar fi persoanele cu locuri de muncă precare și tinerii.
E-sănătatea
Comisia Europeană a inclus e-sănătatea printre sectoarele esențiale ale agendei sale pentru transformarea digitală. E-sănătatea se referă la instrumentele și la serviciile care utilizează tehnologia informației și comunicațiilor (TIC) pentru a îmbunătăți prevenirea, diagnosticarea, tratarea, monitorizarea și gestionarea bolilor.
Criza provocată de pandemia de COVID-19 a demonstrat importanța transformării digitale în sectorul sănătății și în cel al îngrijirii. Digitalizarea poate spori reziliența sistemelor de sănătate, eficiența acestora și răspunsul lor general la pandemie.
Către o Europă digitală (Infografic)
Răspunsul UE la pandemia de COVID-19
De la începutul pandemiei, UE a colaborat cu statele membre pentru a consolida sistemele de sănătate naționale și a limita răspândirea virusului. UE a coordonat acțiuni la nivelul său pe baza celor mai bune cunoștințe științifice disponibile și a oferit recomandări țărilor membre ale UE cu privire la măsurile de sănătate publică.
- creșterea capacității de producție a unui vaccin sigur și eficace, prin intermediul Strategiei UE privind vaccinurile
- asigurarea aprovizionării cu materiale medicale și echipamente individuale de protecție prin:
- menținerea liberei circulații a mărfurilor în cadrul pieței interne
- efectuarea de achiziții comune și crearea unui stoc european comun în cadrul RescEU
- sprijinirea cercetării și a inovării în ceea ce privește tratamentele și vaccinurile
Răspunsul de urgență al UE la pandemia de COVID-19 (Infografic)
Finanțare: programul „UE pentru sănătate”
„UE pentru sănătate” este noul program al UE în domeniul sănătății pentru perioada 2021-2027. Pandemia de COVID-19 are un impact major asupra pacienților, a personalului medical și medico-sanitar și a sistemelor de sănătate din Europa. Acest program reprezintă un răspuns puternic la pandemia de COVID-19, continuând însă totodată să pună accentul pe acțiunile pe termen lung ale UE în domeniul sănătății. Scopul său este de a îmbunătăți sănătatea publică în UE și de a permite Uniunii să fie mai bine pregătită pentru a face față viitoarelor crize în domeniul sănătății.
Programul investește 5,3 miliarde EUR, oferind finanțare entităților, organizațiilor din domeniul sănătății și ONG-urilor eligibile din țările UE sau din țările terțe asociate la program.
Obiectivele programului sunt următoarele:
- îmbunătățirea și promovarea sănătății în UE
- protejarea cetățenilor împotriva amenințărilor transfrontaliere grave pentru sănătate
- asigurarea disponibilității și a accesibilității ca preț a medicamentelor
- consolidarea sistemelor de sănătate, a rezilienței lor și a utilizării eficiente a resurselor lor
Rolul Consiliului în politica UE în domeniul sănătății
La fel ca și în alte domenii de politică, Consiliul European definește orientarea și prioritățile politice generale ale UE, inclusiv în ceea ce privește politica în domeniul sănătății.
În domeniul sănătății, Consiliul Uniunii Europene negociază și adoptă legislația UE și coordonează politicile statelor membre. În ceea ce privește legislația, Consiliul acționează în majoritatea cazurilor împreună cu Parlamentul European. De asemenea, Consiliul poate adresa statelor membre ale UE recomandări cu privire la sănătatea publică.
Aspectele legate de sănătate sunt discutate în cadrul formațiunii Ocuparea Forței de Muncă, Politică Socială, Sănătate și Consumatori (EPSCO) a Consiliului.
Ultima revizuire: 14 aprilie 2026