Republica Moldova
Republica Moldova a depus o cerere de aderare la UE în martie 2022 și a primit statutul de țară candidată în iunie 2022. Negocierile de aderare au fost începute oficial în iunie 2024. UE și Republica Moldova cooperează, de asemenea, în contextul Parteneriatului estic.
Extindere
Cererea de aderare la UE
La 3 martie 2022, Republica Moldova și-a depus cererea de aderare la UE.
La 17 iunie 2022, Comisia Europeană și-a emis avizul privind cererea de aderare la UE.
La 23 iunie 2022, Consiliul European a acordat Republicii Moldova statutul de țară candidată. El a invitat Comisia Europeană să transmită Consiliului un raport cu privire la îndeplinirea condițiilor prevăzute în avizul Comisiei privind cererea de aderare.
Negocierile de aderare
În noiembrie 2023, Comisia Europeană a emis o recomandare de începere a negocierilor de aderare cu Republica Moldova. În decembrie 2023, liderii UE au decis să înceapă negocierile de aderare cu Republica Moldova și au invitat Consiliul să adopte cadrul de negociere, după finalizarea etapelor relevante prevăzute în raportul Comisiei din 8 noiembrie 2023.
În conformitate cu metodologia de extindere revizuită, Consiliul a aprobat cadrul de negociere la 21 iunie 2024 și, patru zile mai târziu, UE a organizat prima conferință interguvernamentală cu Republica Moldova pentru a începe negocierile de aderare cu această țară.
- Raportul privind Republica Moldova (Comisia Europeană, 8 noiembrie 2023)
- Concluziile Consiliului European, 14-15 decembrie 2023
- UE deschide negocieri de aderare cu Republica Moldova (comunicat de presă, 25 iunie 2024)
Reuniunile Conferinței de aderare
Negocierile de aderare au loc în cadrul conferințelor interguvernamentale (denumite adesea „conferințe de aderare”) între miniștrii și ambasadorii statelor membre ale UE și ai candidatului. Negocierile acoperă ansamblul de drepturi comune și legislația comună („acquis-ul UE”) și sunt împărțite în diferite capitole sau grupuri tematice de capitole, care cuprind diferite domenii de politică. Conferințele de aderare pot fi organizate fie la nivel ministerial, fie la nivel de adjuncți.
La 25 iunie 2024, UE a organizat prima sa conferință de aderare cu Republica Moldova, începând formal negocierile de aderare.
În cadrul celei de a doua conferințe de aderare UE-Republica Moldova, care a avut loc la 15 iunie 2026, părțile au deschis negocierile privind grupul tematic 1, cel al „elementelor fundamentale”. Acesta acoperă funcționarea instituțiilor democratice, reforma administrației publice și criteriile economice și include următoarele capitole de negociere:
- capitolul 23 – sistemul judiciar și drepturile fundamentale
- capitolul 24 – justiție, libertate și securitate
- capitolul 5 – achiziții publice
- capitolul 18 – statistică
- capitolul 32 – controlul financiar
În cursul conferinței, UE a stabilit criterii de referință intermediare pentru grupul tematic 1 și pentru capitolele 23 și 24, care trebuie îndeplinite înainte ca negocierile privind grupul tematic respectiv să poată avansa. UE a stabilit și criterii de referință pentru închiderea provizorie a capitolelor 5, 18 și 32.
În cadrul reuniunilor Consiliului European care au precedat cea de a doua conferință de aderare, liderii UE au solicitat în mod repetat Consiliului să deschidă fără întârziere grupurile tematice de negociere, începând cu grupul tematic al elementelor fundamentale, în conformitate cu metodologia de extindere și cu abordarea bazată pe merit.
Evaluarea anuală a progreselor
În fiecare an, Consiliul face bilanțul progreselor înregistrate în fiecare dintre țările candidate la UE și partenere ale UE, inclusiv Republica Moldova, pe calea lor europeană.
La 16 decembrie 2025, președinția daneză a Consiliului a emis concluzii care au fost sprijinite politic de 26 dintre statele membre ale UE.
Parteneriatul estic
În paralel cu procesul de extindere, UE și Republica Moldova cooperează, de asemenea, pentru a-și consolida relațiile politice și economice, inclusiv prin intermediul Parteneriatului estic.
Acordul de asociere UE-Republica Moldova
La 1 iulie 2016, acordul de asociere UE-Republica Moldova a intrat pe deplin în vigoare, în urma aplicării sale cu titlu provizoriu de la 1 septembrie 2014. Acordul de asociere permite Republicii Moldova să beneficieze de o zonă de liber schimb (acord de liber schimb aprofundat și cuprinzător).
Consiliul de asociere
Consiliul de asociere este un organism oficial instituit în temeiul Acordului de asociere UE-Republica Moldova pentru a monitoriza și a supraveghea punerea în aplicare a acordului.
Cea de a noua reuniune a Consiliului de asociere UE-Republica Moldova, care a avut loc la 4 iunie 2025, s-a axat pe procesul de aderare a Republicii Moldova la UE, pe dialogul politic și pe reforme, pe cooperarea și convergența în domeniul politicii externe și de securitate și pe cooperarea economică și sectorială.
Liberalizarea vizelor
Liberalizarea vizelor a intrat în vigoare la 28 aprilie 2014. Regimul de călătorii fără viză cu Republica Moldova facilitează călătoriile, afacerile și contactele interpersonale. Este un exemplu al progresului care a fost înregistrat în privința îmbunătățirii mobilității cu partenerii din Parteneriatul estic.
Serviciile de roaming
La 1 ianuarie 2026, Republica Moldova a fost inclusă în zona de roaming la prețurile de pe piața națională a UE. Acest lucru înseamnă că cetățenii Republicii Moldova din UE și cetățenii UE din Republica Moldova pot acum să efectueze apeluri, să trimită mesaje și să își utilizeze datele mobile fără taxe suplimentare.
Măsura va contribui la integrarea în continuare a Republicii Moldova în piața unică a UE, unul dintre principalele obiective ale Acordului de asociere UE-Republica Moldova.
Relațiile comerciale UE-Republica Moldova
Relațiile comerciale dintre UE și Republica Moldova sunt stabilite de zona de liber schimb instituită în temeiul acordului de liber schimb aprofundat și cuprinzător (DCFTA), care face parte din acordul de asociere.
Mai precis, DCTFA:
- elimină taxele de import pentru majoritatea bunurilor comercializate între UE și Republica Moldova
- prevede un acces reciproc amplu la comerțul cu servicii pentru ambii parteneri
În plus, atât întreprinderile din UE, cât și cele din Republica Moldova pot crea o filială sau o sucursală în mod nediscriminatoriu. Aceasta înseamnă că ele sunt tratate ca întreprinderi locale pe piața partenerului atunci când înființează o afacere.
Printre principalele bunuri comercializate între UE și Republica Moldova se numără utilajele și aparatele, produsele din industria chimică sau din industriile conexe, echipamentele de transport și produsele minerale.
Date privind comerțul
UE este de departe cel mai mare partener comercial al Republicii Moldova, comerțul cu UE reprezentând peste jumătate din comerțul total cu bunuri al țării în 2025, ceea ce a generat o cifră de afaceri de peste 7 miliarde EUR. Al doilea partener comercial al Republicii Moldova este China, comerțul cu aceasta reprezentând peste 13% din schimburile sale comerciale, urmată de Ucraina (10%).
Proporția comerțului cu bunuri al Republicii Moldova cu Rusia a scăzut semnificativ și reprezintă în prezent doar 2,2% din comerțul total cu bunuri al Republicii Moldova.
- UE: 55,9%
- China: 13,1%
- Ucraina: 10,3%
- Turcia: 7,2%
- Rusia: 2,2%
- Altele: 11,3%
Sprijin financiar pentru Republica Moldova
Asistență macrofinanciară
UE este cel mai mare furnizor de asistență financiară pentru Republica Moldova. Din 2021, au fost mobilizate peste 2,2 miliarde EUR.
La 4 aprilie 2022, în urma agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei și a efectelor negative ale acesteia asupra stabilității economice și financiare a Republicii Moldova, Consiliul a decis să desfășoare o nouă operațiune de asistență macrofinanciară în valoare de 150 de milioane EUR sub formă de împrumuturi și granturi în beneficiul Republicii Moldova.
Plata a început în 2022 și constă în trei tranșe care urmează să fie deblocate în perioada 2022-2024.
Planul de creștere
Pentru a sprijini integrarea Republicii Moldova în UE, Comisia a prezentat, la 10 octombrie 2024, un plan de creștere pentru Republica Moldova. Planul urmărește să stimuleze convergența socioeconomică cu UE și să accelereze reformele fundamentale. El se bazează pe trei piloni:
- sprijinirea reformelor socioeconomice și a reformelor fundamentale ale Republicii Moldova
- îmbunătățirea accesului Republicii Moldova la piața unică a UE
- creșterea sprijinului financiar în perioada 2025-2027 prin intermediul unui mecanism specific de reformă și creștere pentru Republica Moldova
La 18 martie 2025, Consiliul și-a dat acordul final privind pilonul financiar al planului, denumit Mecanismul de reformă și creștere. Mecanismul va sprijini Republica Moldova în perioada 2025-2027 și ar urma să ofere granturi în valoare de 385 de milioane EUR și împrumuturi în valoare de 1,5 miliarde EUR.
Acesta este cel mai mare pachet de sprijin financiar al UE de la independența Republicii Moldova și se adaugă altor forme de sprijin substanțial acordat de UE acestei țări.
- Republica Moldova: Consiliul dă undă verde finală pentru sprijinirea reformelor și a creșterii economice cu 1,9 miliarde EUR (comunicat de presă, 18 martie 2025)
- Un pachet de sprijin în valoare de 1,8 miliarde EUR pentru a susține Planul de creștere economică pentru Republica Moldova pe calea acesteia către UE (Comisia Europeană)
Securitate și apărare
Parteneriatul pentru securitate și apărare
UE și Republica Moldova au semnat un parteneriat pentru securitate și apărare la 21 mai 2024, în cadrul celui de al optulea Consiliu de asociere UE-Republica Moldova. Republica Moldova este prima țară care a semnat un astfel de parteneriat cu UE.
Acest parteneriat stimulează dialogul și cooperarea în domenii precum:
- contracararea amenințărilor hibride
- securitatea informatică
- combaterea dezinformării
- formare și consolidarea capacităților
De asemenea, parteneriatul deschide posibilitatea explorării unor noi modalități și domenii de cooperare în domeniul securității și al apărării.
Misiunea de parteneriat a UE în Republica Moldova
UE a lansat misiunea de parteneriat în Republica Moldova (EUPM) în mai 2023.Mandatul misiunii a fost prelungit ultima dată până la 31 mai 2027.
Obiectivul acestei misiuni civile este de a spori reziliența sectorului de securitate al acestei țări în domeniul gestionării crizelor și al amenințărilor hibride, inclusiv în ceea ce privește securitatea cibernetică și contracararea acțiunilor străine de manipulare a informațiilor și a ingerințelor străine (FIMI).
EUPM ajută Republica Moldova și regiunea în ansamblul său să își consolideze stabilitatea și securitatea.
- Republica Moldova: Consiliul prelungește cu doi ani mandatul misiunii civile a UE (comunicat de presă, 21 mai 2025)
- Misiunea de parteneriat a UE în Republica Moldova (site)
Instrumentul european pentru pace
Între 2021 și 2025, UE a alocat fonduri în valoare de 197 de milioane EUR prin intermediul Instrumentului european pentru pace (IEP) pentru a sprijini modernizarea și eficacitatea operațională a forțelor armate ale Republicii Moldova. Astfel, Republica Moldova este al doilea cel mai mare beneficiar al asistenței acordate în cadrul Instrumentului european pentru pace, după Ucraina.
Sprijinul în urma agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei
Ajutor umanitar și protecție civilă
De la începutul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, peste 1,8 milioane de persoane care fug din calea războiului au intrat în Republica Moldova, care găzduiește încă peste 127 000 de refugiați ucraineni. Între 2022 și 2025, UE a alocat Republicii Moldova 84 de milioane EUR sub formă de asistență umanitară.
Republica Moldova a activat mecanismul de protecție civilă al UE pentru a sprijini cetățenii ucraineni care sosesc în Republica Moldova. Statele membre ale UE au oferit diverse tipuri de asistență Republicii Moldova, inclusiv adăposturi, truse de produse de igienă și generatoare de energie electrică.
Gestionarea frontierelor
UE a semnat un acord privind statutul cu Republica Moldova referitor la activitățile operaționale desfășurate de Frontex. Acordul permite Frontexului să trimită echipe pentru a sprijini autoritățile din Republica Moldova în ceea ce privește sarcinile de gestionare a frontierelor, cum ar fi înregistrările și verificările la frontieră.
Liberalizarea temporară a comerțului
În 2022, Consiliul a adoptat un regulament de liberalizare temporară a comerțului în privința celor șapte produse agricole din Republica Moldova care nu sunt încă complet liberalizate: roșiile, usturoiul, strugurii de masă, merele, cireșele, prunele și sucul de struguri. Această măsură a fost prelungită ultima dată până la 24 iunie 2024 și a însemnat că Republica Moldova ar putea cel puțin să își dubleze exporturile de astfel de produse către UE fără taxe vamale.
La 18 septembrie 2025, Consiliul a decis să sporească accesul pe piață pentru aceste șapte produse. Scopul este de a trece de la un regim temporar la un acord pe termen lung care să asigure stabilitatea economică și să stimuleze fluxurile comerciale, protejând în același timp sectoarele agricole sensibile din UE.
Acest acord va include garanții solide împotriva denaturării pieței. Accesul pe piață este condiționat și se va baza pe alinierea treptată a Republicii Moldova la standardele agroalimentare specifice ale UE până în 2027.
- Republica Moldova: UE ia măsuri în vederea eliminării taxelor vamale pentru șapte produse agricole (comunicat de presă, 18 septembrie 2025)
- Ucraina și Republica Moldova: Consiliul aprobă reînnoirea măsurilor comerciale autonome ale UE (comunicat de presă, 13 mai 2024)
Energie
Rețelele electrice ale Ucrainei și Republicii Moldova au fost sincronizate cu succes cu rețeaua continentală europeană, la 16 martie 2022.
Sancțiuni ca răspuns la acțiunile de destabilizare a Republicii Moldova
La 28 aprilie 2023, Consiliul a adoptat un nou cadru juridic de măsuri restrictive specifice, care permite UE să impună sancțiuni împotriva persoanelor răspunzătoare pentru sprijinirea sau punerea în aplicare a unor acțiuni care subminează sau amenință:
- suveranitatea și independența Republicii Moldova
- democrația, statul de drept, stabilitatea sau securitatea țării
Acest cadru juridic pentru măsuri restrictive specifice a fost adoptat la cererea Republicii Moldova.
În temeiul acestui regim de sancțiuni, UE poate, de exemplu, să vizeze persoanele care obstrucționează sau subminează procesul politic democratic (cum ar fi organizarea de alegeri) sau care încearcă să răstoarne ordinea constituțională, inclusiv prin acte de violență. Viitoarele măsuri restrictive ar putea viza, de asemenea, persoanele care se angajează în abateri financiare grave în ceea ce privește fondurile publice și exportul neautorizat de capital.
Regimul de sancțiuni se aplică unui număr de 29 de persoane și cinci entități și a fost prelungit ultima dată până la 29 aprilie 2027.
Sancțiunile constau într-o înghețare a activelor, o interdicție de a pune fonduri la dispoziția persoanelor și entităților sancționate și o interdicție de călătorie în UE pentru persoanele fizice sancționate.
Eforturile de destabilizare a Republicii Moldova au crescut considerabil de la începutul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și reprezintă o amenințare directă la adresa stabilității și securității frontierelor externe ale UE.
Documente și publicații conexe
Ultima revizuire: 15 iunie 2026