Mecanismul unic de supraveghere

Obiective-cheie:

• să asigure supravegherea îmbunătățită a sectorului bancar al Europei, în conformitate cu un set unic de standarde și cerințe de înalt nivel
• să asigure soliditatea sectorului bancar european
• să contribuie la stabilitatea financiară și la integrarea financiară a zonei euro și a pieței unice în ansamblul ei

Mecanismul unic de supraveghere (MUS) – un pilon esențial al uniunii bancare – este un sistem de supraveghere prudențială la nivelul UE al instituțiilor de creditare din zona euro și din statele membre ale UE din afara zonei euro care aleg să se alăture mecanismului.

Scopul acestuia este de a asigura supravegherea îmbunătățită a sectorului bancar al Europei.

Supravegherea se realizează prin intermediul unei arhitecturi integrate care combină o autoritate supranațională – Banca Centrală Europeană – și autoritățile naționale de supraveghere, în colaborare strânsă în conformitate cu un set unic de standarde și cerințe de înalt nivel.

Activitățile mecanismului unic de supraveghere se sprijină pe un alt pilon esențial al uniunii bancare – mecanismul unic de rezoluție, care este alcătuit dintr-o autoritate unică de rezoluție (Comitetul) și un fond unic de rezoluție, pentru a contribui la rezoluția băncilor aflate în curs de a intra în dificultate.

Principalele sarcini 

• să supravegheze respectarea de către instituțiile de creditare a cerințelor prudențiale
• să detecteze slăbiciunile în stadiu timpuriu
• să se asigure că se întreprind acțiuni de corectare a acestor slăbiciuni, pentru a se preveni transformarea situației într-o amenințare la adresa stabilității financiare generale

Structură

Mecanismul unic de supraveghere este alcătuit din Banca Centrală Europeană (BCE) și din autoritățile naționale de supraveghere ale statelor membre ale UE participante.

Acte juridice

Textele fondatoare ale MUS sunt un regulament care conferă BCE sarcini de supraveghere și un regulament modificat privind instituirea Autorității Bancare Europene.

• Regulamentul Consiliului de conferire a unor atribuții specifice Băncii Centrale Europene în ceea ce privește supravegherea prudențială a instituțiilor de credit
• Regulamentul de modificare a Regulamentului nr. 1093/2010 de instituire a Autorității bancare europene (ABE)
• Declarația Consiliului privind modalitățile de vot în cadrul ABE

Acorduri de cooperare

Acordurile practice de cooperare dintre Banca Centrală Europeană și autoritățile naționale de supraveghere sunt instituite prin regulamentul BCE, cunoscut drept „Regulamentul-cadru privind MUS”.

• SSM framework regulation (EUR-Lex)

S-au încheiat acorduri de cooperare similare între Consiliul UE și BCE, precum și între Parlamentul European și BCE.

• Memorandumul de înțelegere între Consiliul UE și BCE privind cooperarea în domeniul procedurilor referitoare la mecanismul unic de supraveghere (MUS)
• Acordul interinstituțional dintre Parlamentul European și BCE privind mecanismul de supraveghere unic (MUS)

Ce responsabilități revin părților participante la mecanismul unic de supraveghere?

 

Banca Centrală Europeană

BCE răspunde de funcționarea generală a mecanismului unic de supraveghere.

Aceasta supraveghează direct toate băncile „semnificative” din zona euro (în special băncile mari, sistemice) în strânsă cooperare cu autoritățile naționale de supraveghere.

Băncile care fac obiectul supravegherii directe sunt cele care dețin active de peste 30 de miliarde € sau care echivalează cu cel puțin 20 % din PIB-ul țării lor de origine. În prezent, există aproximativ 120 de astfel de bănci în zona euro, reprezentând aproape 85 % din activele bancare totale ale acesteia.

• Lista băncilor supravegheate de BCE

Supravegherea înseamnă realizarea de verificări periodice pentru a se asigura de capacitatea de funcționare a băncilor. Aceasta include o examinare a modului în care băncile creditează, împrumută și investesc sau, mai general, a modului în care acestea respectă cadrul de reglementare unic.

BCE și-a asumat pe deplin sarcinile de supraveghere în noiembrie 2014.

În faza pregătitoare, soliditatea băncilor se verifica sub forma unei „evaluări detaliate”, incluzând analize ale bilanțurilor băncilor, mai ales ale calității activelor, precum și „testele de rezistență”, care sunt destinate să testeze dacă băncile sunt capitalizate într-o măsură suficientă și pregătite să facă față crizelor.

BCE realizează aceste analize în cooperare cu Autoritatea Bancară Europeană, după caz. 

• Ghidul BCE de supraveghere bancară

BCE are, de asemenea, competența de a acorda sau de a retrage licențe bancare, în cooperare cu autoritățile naționale de supraveghere, precum și pe cea de a sancționa băncile în cazuri de nerespectare a normelor.

În plus, BCE monitorizează supravegherea băncilor mai mici realizată de autoritățile naționale de supraveghere. BCE poate decide să supravegheze direct orice bancă din statele membre care participă la MUS pentru a asigura aplicarea coerentă a standardelor de supraveghere.

BCE răspunde în fața Consiliului UE și a Parlamentului European pentru punerea în aplicare a acestor norme. BCE a încheiat acorduri specifice privind transparența și responsabilitatea atât cu Parlamentul European, cât și cu Consiliul.

• Evaluare cuprinzătoare (BCE)

Consiliul de supraveghere al BCE

Sarcinile de supraveghere ale BCE se execută de către un Consiliu de supraveghere special instituit. Deciziile consiliului se consideră adoptate, cu excepția cazului în care sunt respinse de Consiliul guvernatorilor BCE.

Consiliul are următoarea componență:

• președintele
• vicepreședintele
• 4 reprezentanți ai BCE
• 1 reprezentant din fiecare autoritate națională de supraveghere din statele membre ale UE participante

În Consiliul de supraveghere, se acordă țărilor din afara zonei euro care participă la MUS drepturi de vot depline și egale cu țările membre ale zonei euro.

În decembrie 2013, Danièle Nouy a fost numită președintă a Consiliului de supraveghere al BCE, iar în februarie 2014, Sabine Lautenschläger a fost numită vicepreședintă a Consiliului de supraveghere. Ambele au fost numite pentru un mandat de 5 ani, care nu se poate reînnoi.

• Danièle Nouy numită în funcţia de preşedinte al Consiliului de supraveghere din cadrul BCE (comunicat de presă)
• Numirea dnei Sabine Lautenschläger în calitate de vicepreședinte al Consiliului de supraveghere al BCE (comunicat de presă)
• Numirea de membri în cadrul Consiliului de supraveghere (comunicat de presă)

Autoritățile naționale de supraveghere

Autoritățile naționale de supraveghere sunt responsabile de supravegherea băncilor mai mici și îndeplinesc alte sarcini cotidiene de supraveghere legate de protecția consumatorului, de spălare de bani, de servicii de plată și de sucursalele băncilor din țări terțe.

Consiliul UE

Consiliul numește președintele și vicepreședintele Consiliului de supraveghere. Candidații sunt propuși de BCE, iar Parlamentul European trebuie să își dea consimțământul.

În plus, Parlamentul și Consiliul au dreptul să inițieze o procedură pentru înlăturarea președintelui, deși este la discreția BCE să întreprindă orice acțiune drept răspuns.

Autoritatea Bancară Europeană

ABE este responsabilă de asigurarea punerii în aplicare efective și coerente a cadrului de reglementare unic în sectorul bancar. De asemenea, aceasta participă la pregătirea testelor de rezistență bancară care urmează să fie executate de BCE, în timp ce ABE coordonează exercițiul testului de rezistență la nivel de ansamblu, în întreaga UE.

• Rolul ABE în testele de rezistență bancară

De ce un mecanism unic de supraveghere?

Supravegherea bancară integrată la nivelul UE a devenit necesară pentru a se aborda riscul tot mai mare de efecte colaterale transfrontaliere și de contagiune în cazurile de criză bancară din UE. Riscul a crescut odată cu activitățile transfrontaliere ale sectorului bancar european și cu interdependențele rezultate ca urmare a acestora.

Riscul s-a dovedit a fi acut în mod special în zona euro, în care recenta criză financiară a demonstrat că simpla coordonare a supravegherii bancare la nivel național nu a fost suficientă pentru gestionarea crizelor și pentru asigurarea stabilității financiare. Prin urmare, statele membre au decis că este necesar un sistem unic de supraveghere bancară.