Skip to content

Ce este spălarea banilor

Spălarea banilor și finanțarea terorismului reprezintă o preocupare majoră pentru economia și sistemul financiar al UE, precum și pentru securitatea cetățenilor săi.

La 20 iulie 2021, Comisia Europeană a prezentat un pachet de propuneri legislative menite să protejeze cetățenii UE și sistemul financiar al UE împotriva spălării banilor și a finanțării terorismului.

La 30 mai 2024, Consiliul a adoptat acest pachet legislativ care va consolida și mai mult și va extinde normele UE în domeniul combaterii spălării banilor și a finanțării terorismului. Pachetul creează, de asemenea, o nouă autoritate europeană de combatere a spălării banilor (ACSB), conferindu-i un rol de coordonare, precum și competențe de supraveghere directe și indirecte.

ACSB va avea sediul la Frankfurt și își va începe activitatea la jumătatea anului 2025.

Infografic privind definiția spălării banilor și statisticile în UE și la nivel mondial.

Ce este spălarea banilor

Spălarea banilor este un proces prin care infractorii camuflează originea ilegală a activelor lor.

Ei folosesc sisteme financiare subterane pentru prelucrarea de tranzacții și plăți în afara controlului mecanismelor de supraveghere.

Spălarea banilor în cifre

Estimări globale:

între 715 miliarde EUR și 1,87 mii de miliarde EUR din PIB-ul global (2%-5%) sunt spălați în fiecare an

În UE:

70% din rețelele infracționale active în UE utilizează o formă de spălare a banilor pentru a-și finanța operațiile și a-și camufla activele

80% din rețelele infracționale active în UE utilizează abuziv structuri comerciale legale în activitățile lor infracționale

Între 117 și 210 miliarde EUR sunt folosiți în activități și tranzacții suspecte cu utilizarea sistemului financiar al UE și a economiei acesteia

Cum funcționează spălarea banilor?

  1. Colectare de bani murdari
  2. Plasare – profiturile ilicite sunt plasate într-un sistem financiar legal
  3. Stratificare – originea fondurilor este camuflată prin mișcări sau conversii (de exemplu, prin facturi false, împrumuturi, transferuri între conturi)
  4. Integrare – profiturile reintră în economie (de exemplu, prin investiții imobiliare, în bunuri de lux, în afaceri)

Exemple:

servicii bancare ilegale (rețele care primesc bani pentru a-i face plătibili către părți terțe în afara supravegherii reglementare)

contrabanda cu numerar

cărăuși de bani (persoane recrutate pentru a transfera fonduri ilicite între conturi)

utilizarea abuzivă a structurilor comerciale legale

spălarea banilor prin produse de mare valoare

utilizarea abuzivă de criptomonede (1,5 miliarde EUR: suma totală estimată a tranzacțiilor în criptomonede pe piețele de pe dark web)

Sursă: Comisia Europeană, Eurojust, Europol, Organizația Națiunilor Unite

Informații suplimentare:

Subiecte

Ultima revizuire: 10 iulie 2026