Skip to content

Materiile prime critice pe înțelesul oricui

Materiile prime critice sunt esențiale pentru funcționarea și integritatea unei game largi de sectoare industriale. Accesul sigur la aceste materiale este esențial pentru competitivitatea și securitatea economică a UE.

Ce sunt materiile prime critice și pentru ce se utilizează?

Metalele, mineralele și materialele naturale sunt elementele constitutive pentru multe produse care fac parte din viața noastră de zi cu zi. Materiile prime care sunt cele mai importante din punct de vedere economic și care prezintă un risc ridicat de aprovizionare sunt denumite materii prime critice.

Materiile prime critice sunt esențiale pentru funcționarea și integritatea unei game largi de sectoare industriale esențiale din UE. Printre aceste industrii se numără energia din surse regenerabile, producția de autovehicule, tehnologiile digitale și apărarea. Materiile prime critice se regăsesc, de asemenea, în multe aparate de uz cotidian, cum ar fi telefoanele inteligente, automobilele electrice, turbinele eoliene, îngrășămintele pentru plante sau aeronavele.

telefon inteligent

Tehnologia pentru vibrare în telefoane = wolfram

mașină electrică

Vehicule electrice = litiu, cobalt și nichel

moară de vânt

Turbine eoliene = bor

Din cele 34 de materii prime critice identificate, a fost creată o listă specifică de materii prime strategice (a se vedea cele 17 materii prime strategice marcate cu galben închis mai jos) pentru materiile prime a căror cerere se preconizează că va depăși oferta în următorii ani, din cauza importanței lor economice (care stimulează cererea) și a cerințelor complexe de producție (care limitează oferta).

Această listă va fi revizuită periodic.

Versiunea text
  1. Aluminiu/Bauxită/Alumina
  2. Huilă de cocs
  3. Litiu
  4. Fosfor
  5. Antimoniu
  6. Feldspat
  7. Pământuri rare ușoare*
  8. Scandiu
  9. Arsen
  10. Fluorină
  11. Magneziu
  12. Siliciu metalic
  13. Baritină
  14. Galiu
  15. Mangan
  16. Stronțiu
  17. Beriliu
  18. Germaniu
  19. Grafit
  20. Tantal
  21. Bismut
  22. Hafniu
  23. Niobiu
  24. Titan metalic
  25. Bor
  26. Heliu
  27. Metale din grupa platinei
  28. Wolfram
  29. Cobalt
  30. Pământuri rare grele*
  31. Rocă fosfatică
  32. Vanadiu
  33. Cupru
  34. Nichel

*Materii prime strategice în pământuri rare grele și în pământuri rare ușoare: Nd, Pr, Tb, Dy, Gd, Sm și Ce

Importanța economică a materiilor prime critice

Materiile prime critice sunt esențiale pentru economia Europei și pentru tehnologiile care stau la baza tranziției verzi și a celei digitale. Acestea sunt componente-cheie ale bateriilor, vehiculelor electrice, turbinelor eoliene, semiconductorilor, tehnologiilor IA și sistemelor de apărare.

Pe măsură ce în aceste sectoare crește cererea, în Europa și în întreaga lume, accesul sigur la aceste materiale devine din ce în ce mai important pentru competitivitatea industrială, inovarea și securitatea economică a UE.

Cererea de materii în Uniunea Europeană (scenariul cererii ridicate)

Versiunea text

Graficul evidențiază cele cinci materii prime critice cu cea mai mare cerere din UE în 2020 și prezintă cererile preconizate pentru aceste cinci materii prime critice pentru 2030 și 2050.

De exemplu, aluminiul urmează să joace un rol esențial în tranziția Europei către un viitor durabil, deoarece este o componentă-cheie în aproape toate tehnologiile energetice curate prioritare în Regulamentul privind industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete, inclusiv sistemele fotovoltaice solare, turbinele eoliene, tehnologiile de rețea și bateriile. Se preconizează că aceasta va crește cu 543% în perioada 2020-2050.

Datele reprezintă o previziune a cererii de materii prime critice pentru cinci sectoare strategice ale UE: surse regenerabile de energie, mobilitate electrică (electromobilitate), industrie, tehnologia informației și comunicațiilor (TIC), industria aerospațială și apărarea.

Cererea și oferta la nivel mondial

Materiile prime critice provin în cea mai mare parte din afara UE, din cauza distribuției lor inegale la nivel mondial, a diferențelor în ceea ce privește acceptarea socială (legată de impactul teritorial local) și a concurenței dintre activitățile economice în ceea ce privește utilizarea terenurilor.

În prezent, UE este dependentă într-un grad foarte ridicat de un număr limitat de țări pentru mai multe materii prime critice. În unele cazuri, UE se bazează aproape integral pe un singur furnizor. Acest lucru este valabil în special pentru anumite pământuri rare și alte materiale strategice, cum ar fi litiul, care sunt importate dintr-un număr foarte mic de țări producătoare.

Principalii furnizori de materii prime critice din UE

Versiunea text

Harta mondială a principalilor furnizori de materii prime critice către UE: China este atât cel mai mare furnizor mondial, cât și cel al UE pentru majoritatea materiilor prime critice, inclusiv baritină, bismut, galiu, germaniu, magneziu, grafit natural, toate pământurile rare (pământuri rare grele și pământuri rare ușoare), wolfram și vanadiu.

Deși China rămâne un furnizor important al UE, o serie de materii prime critice furnizate își au proveniența în UE: de exemplu, huilă de cocs și cupru din Polonia, arsen din Belgia, hafniu din Franța, stronțiu din Spania sau nichel din Finlanda.

Această concentrare a lanțurilor de aprovizionare globale pentru materiile prime critice într-un număr mic de țări expune UE la perturbări ale aprovizionării legate de tensiunile geopolitice, de restricțiile comerciale sau de creșterea și concurența în ceea ce privește cererea mondială. Deoarece aceste materiale sunt esențiale pentru sectoarele strategice, perturbările pot afecta industria europeană, competitivitatea și stabilitatea economică.

În plus, începând din 2024, restricțiile la exportul de pământuri rare și de alte materiale critice impuse de unele țări terțe au sporit urgența strategiei de diversificare a UE.

De exemplu, începând din 2023, China a adoptat o serie de măsuri de control al exporturilor care vizează materii prime critice precum grafitul, galiul, tungstenul, bismutul, germaniul și pământurile rare. Aceste măsuri se aplică, de asemenea, anumitor produse pentru baterii și echipamente utilizate pentru prelucrarea pământurilor rare.

China continuă să își extindă regimul de control al exporturilor, inclusiv pentru anumite materii prime critice și produse conexe. Acest lucru sporește incertitudinea pentru operatorii industriali din UE și are implicații pentru securitatea economică a UE și pentru eforturile acesteia de a-și reduce dependențele strategice.

În paralel, alți actori de la nivel mondial și-au intensificat acțiunile pentru a garanta accesul industriilor lor la materiile prime critice, finanțând proiecte în acest domeniu și diversificându-și aprovizionările prin intermediul unor parteneriate.

Regulamentul UE privind materiile prime critice

Regulamentul european privind materiile prime critice a intrat în vigoare la 23 mai 2024. Principalul său obiectiv este să reducă dependența UE de furnizorii de materii prime strategice din țări terțe.

Actul stabilește patru indici de referință fără caracter obligatoriu pentru 2030:

  • ca cel puțin 10% din consumul anual al UE să fie extras în UE
  • ca cel puțin 40% din acest consum să fie prelucrat pe plan intern
  • ca cel puțin 25% să provină din reciclarea în UE
  • și ca nicio țară terță să nu asigure mai mult de 65% din aprovizionarea UE.

Actul promovează, de asemenea, progresul tehnologic și utilizarea eficientă a resurselor pentru a contribui la moderarea creșterii preconizate a cererii UE de materii prime critice și strategice.

Grafic care prezintă, în interiorul unui cerc mare, câteva căsuțe cu următoarele elemente chimice: bor, magneziu, scandiu, tungsten, cobalt și nichel, cu linii care leagă aceste elemente de ilustrații reprezentând două turbine eoliene, un telefon mobil, un avion și un automobil electric.
Regulamentul privind materiile prime critice: un element central UE

Regulamentul privind materiile prime critice: un element central UE

Ultima revizuire: 13 august 2026