Regulamentul privind materiile prime critice
Noile norme privind materiile prime critice vor permite UE să își diversifice sursele de importuri și să intensifice extracția, prelucrarea și reciclarea în statele membre.
De ce este nevoie de un regulament al UE privind materiile prime critice?
Cererea UE de metale comune, materiale pentru baterii, pământuri rare și altele urmează să crească exponențial pe măsură ce UE renunță la combustibili fosili și trece la sisteme energetice curate, care necesită mai multe minerale.
Tranziția verde a UE va necesita dezvoltarea producției locale de baterii, panouri solare, magneți permanenți și alte tehnologii curate. Pentru a răspunde cererii aferente, va fi necesar un acces generos la o gamă largă de materii prime.
În plus, materiile prime critice sunt importante pentru UE pentru:
Lanțuri valorice industriale
Materiile prime neenergetice sunt legate de toate industriile de-a lungul tuturor etapelor lanțului de aprovizionare.
Tehnologii strategice, cum ar fi spațiul și apărarea
Progresul tehnologic și creșterea calității vieții depind de un număr variabil și din ce în ce mai mare de materii prime.
Climă, energie și mediu
Tehnologiile curate necesită materii prime – acestea sunt de neînlocuit în cazul panourilor solare, al turbinelor eoliene, al vehiculelor electrice și al iluminatului eficient din punct de vedere energetic.
Producția locală este esențială pentru revizuirea sistemelor energetice și de mobilitate ale UE, care este parțial determinată de planul REPowerEU și de obiectivele UE pentru 2035 în ceea ce privește emisiile provenite de la autovehicule.
Regulamentul UE privind materiile prime critice
În martie 2024, Consiliul a adoptat Regulamentul UE privind materiile prime critice, întrucât se preconizează că cererea de pământuri rare va crește exponențial în următorii ani.
Materiile prime critice sunt materii prime de mare importanță economică pentru UE, cu un risc ridicat de întrerupere a aprovizionării din cauza concentrării surselor lor și a lipsei unor produse de substituție bune și accesibile ca preț.
Regulamentul urmărește:
- creșterea și diversificarea aprovizionării cu materii prime critice a UE
- consolidarea circularității, inclusiv a reciclării
- sprijinirea cercetării și a inovării în ceea e privește eficiența utilizării resurselor și dezvoltarea de înlocuitori
Noile norme vor consolida de asemenea autonomia strategică a Europei.
Ce sunt materiile prime și pentru ce se utilizează?
Metalele, mineralele și materialele naturale fac parte din viața noastră de zi cu zi. Materiile prime care sunt cele mai importante din punct de vedere economic și care prezintă un risc ridicat de aprovizionare sunt denumite materii prime critice.
Materiile prime critice sunt esențiale pentru funcționarea și integritatea unei game largi de ecosisteme industriale.
34 de materii prime critice
Unele sectoare sunt deosebit de strategice pentru obiectivele UE în materie de energie din surse regenerabile, digitale, spațiale și de apărare.
Din cele 34 de materii prime critice identificate, a fost creată o listă specifică de materii prime strategice (a se vedea în continuare cele 17 materii prime strategice marcate cu culoarea galben închis) pentru materiile prime care se preconizează că vor crește exponențial în ceea ce privește aprovizionarea, toate având cerințe de producție complexe și, prin urmare, fiind supuse unui risc mai mare de probleme de aprovizionare.
Această listă va fi revizuită periodic.
- Aluminiu/Bauxită/Alumina
- Huilă de cocs
- Litiu
- Fosfor
- Antimoniu
- Feldspat
- Pământuri rare ușoare*
- Scandiu
- Arsen
- Fluorină
- Magneziu
- Siliciu metalic
- Baritină
- Galiu
- Mangan
- Stronțiu
- Beriliu
- Germaniu
- Grafit
- Tantal
- Bismut
- Hafniu
- Niobiu
- Titan metalic
- Bor
- Heliu
- Metale din grupa platinei
- Wolfram
- Cobalt
- Pământuri rare grele*
- Rocă fosfatică
- Vanadiu
- Cupru
- Nichel
*Materii prime strategice în pământuri rare grele și în pământuri rare ușoare: Nd, Pr, Tb, Dy, Gd, Sm și Ce
Pentru ce se utilizează materiile prime critice?
Materiile prime critice sunt utilizate pretutindeni. Fără materii prime critice, majoritatea segmentelor societății nu ar putea funcționa, deoarece acestea se regăsesc în multe aparate de uz cotidian și în produse esențiale pentru economia fiecărui stat membru, precum telefoanele inteligente, mașinile electrice, turbinele eoliene, îngrășămintele sau aeronavele.
Tehnologie vibratoare în telefoane = wolfram
Vehicule electrice = litiu, cobalt și nichel
Turbine eoliene = bor
Geopolitica aprovizionării cu materii prime critice
Materiile prime critice provin în cea mai mare parte din afara UE. Deși nu va fi niciodată autonomă, UE își propune să își diversifice aprovizionarea.
În prezent, UE depinde exclusiv de o singură țară pentru anumite materii prime critice:
- China furnizează 100% din aprovizionarea UE cu pământuri rare grele
- Turcia furnizează 99% din aprovizionarea UE cu bor
- Africa de Sud asigură 71% din cerințele UE în materie de platină
Începând din 2024, restricțiile la exportul de pământuri rare și de alte materiale critice impuse de țări terțe au sporit urgența strategiei de diversificare a UE.
De exemplu, în ultimii trei ani, China a adoptat o serie de măsuri de control al exporturilor, care vizează materii prime critice precum galiul, wolframul, bismutul și pământurile rare, dar și produsele finale, cum ar fi bateriile, sau echipamentele legate de prelucrarea pământurilor rare.
În paralel, alți actori de la nivel mondial și-au intensificat acțiunile pentru a garanta accesul industriilor lor la materiile prime critice, finanțând proiecte în acest domeniu și diversificându-și aprovizionările prin intermediul unor parteneriate.
Principalii furnizori de materii prime critice din UE:
Harta mondială a principalilor furnizori de materii prime critice către UE: China este atât cel mai mare furnizor mondial, cât și cel al UE pentru majoritatea materiilor prime critice, inclusiv baritină, bismut, galiu, germaniu, magneziu, grafit natural, toate pământurile rare (pământuri rare grele și pământuri rare ușoare), wolfram și vanadiu.
Deși China rămâne un furnizor important al UE, o serie de materii prime critice furnizate își au proveniența în UE: de exemplu, huilă de cocs și cupru din Polonia, arsen din Belgia, hafniu din Franța, stronțiu din Spania sau nichel din Finlanda.
Consolidarea autonomiei
Pentru a reduce dependența de țări terțe cu privire la accesul la materii prime critice, UE a stabilit, următoarele obiective pentru 2030.
Cel puțin 10% din consumul anual al UE să provină din extracția din UE.
Cel puțin 40% din consumul anual al UE să provină din prelucrarea în UE.
Cel puțin 25% din consumul anual al UE să provină din reciclarea internă.
Cel mult 65% din consumul anual al UE pentru fiecare materie primă strategică, în orice etapă relevantă a prelucrării, să provină dintr-o singură țară terță.
Pentru a realiza acest lucru, UE intensifică acțiunile comerciale, care includ:
- un club pentru materii prime critice pentru toate țările care împărtășesc aceeași viziune și care doresc să consolideze lanțurile de aprovizionare globale
- consolidarea Organizației Mondiale a Comerțului
- extinderea rețelei sale de acorduri de facilitare a investițiilor durabile și de acorduri de liber schimb
- înăsprirea măsurilor de asigurare a respectării legii pentru a combate practicile comerciale neloiale
Proiecte strategice
Pentru a contribui la îndeplinirea acestor obiective, în 2025, Comisia a aprobat 60 de proiecte strategice în temeiul Regulamentului privind materiile prime critice, care acoperă 13 state membre ale UE și 13 țări terțe.
Proiectele se referă la 14 din cele 17 materii prime strategice și acoperă întregul lanț valoric, de la extracție și prelucrare până la reciclare.
Se acordă prioritate reducerii dependenței, cu accent pe lanțurile de aprovizionare cele mai vulnerabile. De exemplu, se preconizează că dependența de o singură țară pentru extracția pământurilor rare va scădea de la 95 % la 42 % datorită punerii în aplicare a proiectelor selectate.
Dependența UE în ceea ce privește galiul (esențial pentru semiconductori și pentru industria de apărare) va scădea de la 71 % la 17 %, în timp ce, pentru germaniu, UE ar putea atinge independența deplină în materie de aprovizionare până în 2030.
Consolidarea securității aprovizionării și a circularității
La 3 decembrie 2025, Comisia a adoptat Planul de acțiune RESourceEU pentru a accelera și a amplifica eforturile de asigurare a aprovizionării UE cu materii prime critice pentru sectoare industriale esențiale (cum ar fi industria autovehiculelor, IA și apărarea) în contextul geopolitizării sporite a acestor materiale.
Planul propune modificări specifice ale Regulamentului privind materiile prime critice pentru a îmbunătăți circularitatea, cu scopul de a crește capacitatea de reciclare și de a consolida piața secundară a materiilor prime critice, în special în ceea ce privește magneții permanenți.
Adoptată la 4 martie 2026, poziția Consiliului sprijină modificările propuse și:
- solicită Comisiei să notifice statele membre și consiliile de administrație ale întreprinderilor în cazul oricăror riscuri de aprovizionare cu materii prime critice
- clarifică autoritatea Comisiei de a propune măsuri de atenuare a riscurilor
- permite utilizarea pașapoartelor produselor pentru a respecta obligațiile de informare cu privire la magneții permanenți
- Materiile prime: Consiliul adoptă o poziție în vederea consolidării securității aprovizionării și a circularității industriei UE (comunicat de presă, 4 martie 2026)
- Regulament de modificare a Regulamentului privind materiile prime critice, propunerea Comisiei
Planul de acțiune RESourceEU introduce, de asemenea, mai multe instrumente noi, printre care:
- un Centru european pentru materii prime critice
- o abordare coordonată în materie de constituire de stocuri
- un mecanism de achiziții comune prin intermediul Platformei privind materiile prime
Viitorul cererii
Obiectivul UE de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030 plasează Europa pe o traiectorie responsabilă pentru a deveni neutră din punct de vedere climatic până în 2050.
Acest lucru necesită realizarea dublei tranziții, decarbonizarea sistemului energetic și asigurarea autonomiei prin accesul la materiile prime critice și transformarea acestora.
Cererea de materii în Uniunea Europeană (scenariul cererii ridicate):
Graficul evidențiază cele cinci materii prime critice cu cea mai mare cerere din UE în 2020 și prezintă cererile preconizate pentru aceste cinci materii prime critice pentru 2030 și 2050.
De exemplu, aluminiul urmează să joace un rol esențial în tranziția Europei către un viitor durabil, deoarece este o componentă-cheie în aproape toate tehnologiile energetice curate prioritare în Regulamentul privind industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete, inclusiv sistemele fotovoltaice solare, turbinele eoliene, tehnologiile de rețea și bateriile. Se preconizează că aceasta va crește cu 543% în perioada 2020-2050.
Datele reprezintă o previziune a cererii de materii prime critice pentru cinci sectoare strategice ale UE: surse regenerabile de energie, mobilitate electrică (electromobilitate), industrie, tehnologia informației și comunicațiilor (TIC), industria aerospațială și apărarea.
A se vedea, de asemenea
Politica industrială a UE
Planul REPowerEU: politica energetică în planurile de redresare și reziliență ale țărilor UE
Pregătiți pentru 55
Ultima revizuire: 27 aprilie 2026