"Utilizăm cookie-uri pentru a vă îmbunătățiți experiența de navigare. Cookie-urile necesare au rolul de a susține funcții esențiale ale site-ului Consiliului. Cookie-urile opționale ne ajută să realizăm rapoarte statistice anonime și agregate pentru a răspunde mai bine nevoilor dvs.
Cu permisiunea dvs., vom folosi cookie-uri pentru a produce date agregate și anonime privind navigarea și comportamentul vizitatorilor pe site-ul nostru. Vom folosi aceste date pentru a vă îmbunătăți experiența de utilizare a site-ului nostru.
Consiliul Justiție și Afaceri Interne, 8-9 decembrie 2022
Justiție (vineri, 9 decembrie)
Lupta împotriva impunității în Ucraina
Consiliul a adoptat concluzii privind lupta împotriva impunității în ceea ce privește crimele săvârșite în legătură cu războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.
La nouă luni de la începutul războiului, Rusia își continuă atacurile îngrozitoare și fără discriminare împotriva cetățenilor ucraineni și a infrastructurii civile. În fiecare zi, se fac noi descoperiri referitoare la crimele de război comise în Ucraina. UE este alături de Ucraina și de poporul său și va continua să sprijine autoritățile ucrainene și CPI pentru a se asigura că cei răspunzători pentru aceste crime sunt aduși în fața justiției.
Pavel Blažek, ministrul ceh al justiției
Concluziile invită statele membre și organismele relevante ale UE să sprijine în continuare Parchetul General al Ucrainei și Curtea Penală Internațională (CPI). De asemenea, solicită statelor membre să adopte măsuri pentru a transpune pe deplin definiția celor mai grave crime internaționale și modurile de răspundere și pentru a permite exercitarea competenței universale sau a altor forme de competență națională în ceea ce privește aceste crime. Statele membre ar trebui, de asemenea, să consolideze sprijinul și protecția victimelor celor mai grave crime internaționale în cadrul procedurilor penale.
Miniștrii au discutat proiectul de directivă privind recuperarea și confiscarea activelor. Aceștia s-au axat în special pe drepturile procedurale ale persoanelor care nu sunt suspectate. Aceștia au analizat dacă drepturile la un proces echitabil și la o cale de atac eficientă, astfel cum sunt incluse în propunere, oferă o protecție suficientă tuturor persoanelor afectate de măsuri. Miniștrii au evaluat, de asemenea, dacă să extindă dreptul la apărare la persoanele care nu sunt acuzate de infracțiune, dar care sunt afectate de măsuri.
Miniștrii și-au exprimat, în linii mari, sprijinul pentru asigurarea protecției procedurale a tuturor persoanelor afectate de măsuri, inclusiv a persoanelor care nu sunt acuzate sau suspectate de săvârșirea unei infracțiuni, cel puțin în măsura prevăzută în propunere. Pe baza discuțiilor, lucrările vor continua acum la nivel tehnic.
Această resursă este disponibilă momentan doar în următoarele limbi:
Consiliul a convenit asupra mandatului său pentru negocierile cu Parlamentul European referitoare la Directiva privind infracțiunile împotriva mediului. Această propunere urmărește să îmbunătățească investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor împotriva mediului. Ea definește mai precis infracțiunile împotriva mediului și introduce noi tipuri de infracțiuni împotriva mediului. De asemenea, propunerea armonizează nivelul sancțiunilor pentru persoanele fizice și, pentru prima dată, și pentru persoanele juridice.
Consiliul a adoptat astăzi mandatul său de negociere cu Parlamentul European cu privire la propunerea de regulament privind digitalizarea cooperării judiciare și a accesului la justiție și propunerea de directivă însoțitoare. Aceste propuneri vor îmbunătăți eficacitatea și rapiditatea procedurilor judiciare și vor facilita accesul cetățenilor la justiție.
Acțiuni strategice în justiție împotriva mobilizării publice (SLAPP)
Miniștrii au discutat pentru prima oară proiectul de directivă împotriva acțiunilor strategice în justiție împotriva mobilizării publice (Directiva anti-SLAPP). Aceștia s-au axat în special pe necesitatea unor garanții adecvate împotriva utilizării abuzive a procedurilor civile, asigurând, în același timp, menținerea dreptului la accesul efectiv la justiție.
Această propunere urmărește să protejeze jurnaliștii și apărătorii drepturilor omului împotriva litigiilor abuzive care vizează reducerea la tăcere a acestora. Statele membre au sprijinit în mare măsură obiectivul directivei de a proteja dreptul la libertatea de exprimare și de informare. Acestea au semnalat, de asemenea, necesitatea de a se asigura că garanțiile procedurale prevăzute în propunere nu vor fi utilizate în mod abuziv și că accesul reclamantului la justiție, care este, de asemenea, un drept fundamental, va fi în continuare garantat. Aceste măsuri ar trebui să fie atent orientate și conforme cu dreptul la un proces echitabil.
În timpul prânzului, aceștia au discutat despre lupta împotriva antisemitismului. Aceștia au analizat modalitățile de maximizare a eforturilor de combatere a antisemitismului la toate nivelurile și în întreaga societate, modalitățile de raționalizare eficace a discuțiilor, instrumentele cele mai fundamentale pentru combaterea antisemitismului online, acțiunile întreprinse de statele membre pentru a îmbunătăți înregistrarea și raportarea incidentelor antisemite și acțiunile întreprinse pentru a asigura și a aloca resurse financiare adecvate la nivel național și la nivelul UE.
Drepturile fundamentale
Miniștrii au discutat despre aderarea UE la Convenția europeană a drepturilor omului, în special despre elementele finale nesoluționate ale acestor negocieri. Negocierile cu Consiliul Europei au fost relansate oficial în iunie 2020 și, de atunci, s-au înregistrat progrese foarte bune, ajungându-se la acorduri provizorii cu privire la o serie de elemente-cheie.
La alte puncte, Comisia și-a prezentat raportul anual privind aplicarea Cartei drepturilor fundamentale a UE. Raportul din acest an se axează pe capacitarea organizațiilor societății civile, a apărătorilor drepturilor omului și a practicienilor din domeniul justiției ca actori-cheie în democrațiile noastre.
Probele electronice
Președinția a prezentat un raport cu privire la progresele înregistrate în ceea ce privește propunerile privind probele electronice. Ea a informat miniștrii cu privire la acordul politic provizoriu la care s-a ajuns cu Parlamentul European la 29 noiembrie. În prezent, sunt în curs lucrări tehnice pentru finalizarea textelor juridice, astfel încât acestea să poată fi transmise statelor membre spre aprobare.
Propunerile legislative privind probele electronice au scopul de accelera accesul la probele electronice prin crearea unui cadru juridic pentru ordinele judecătorești adresate direct furnizorilor de servicii sau reprezentanților lor legali dintr-un alt stat membru.
Consiliul a adoptat concluzii privind consolidarea capacităților Rețelei judiciare europene de combatere a criminalității informatice (EJCN), sprijinind astfel instituirea secretariatului oficial al EJCN, care ar trebui să funcționeze ca structură de sprijin necesară pentru ca EJCN să poată răspunde nevoilor și așteptărilor practicienilor implicați în domeniul criminalității informatice.
Această resursă este disponibilă momentan doar în următoarele limbi:
Președinția a prezentat, de asemenea, un raport cu privire la pregătirile și ordinea de zi pentru următoarea reuniune ministerială UE-SUA în domeniul justiției și afacerilor interne, precum și cu privire la rezultatele Forumului ministerial UE-Balcanii de Vest privind justiția și afacerile interne.
Președinția a informat miniștrii cu privire la conferința privind avertizarea în interes public, care a avut loc la Praga în perioada 26-27 octombrie. Această reuniune a analizat evoluțiile în ceea ce privește transpunerea Directivei privind avertizarea în interes public și protecția avertizorilor în general.
Președinția a prezentat, de asemenea, rezultatele atelierului privind digitalizarea justiției, care a avut loc la 24 octombrie la Bruxelles.
Comisia a prezentat o recomandare privind drepturile procedurale ale persoanelor suspectate și acuzate care fac obiectul arestării preventive și privind condițiile materiale de detenție.
Viitoarea președinție suedeză a Consiliului și-a prezentat programul de lucru și prioritățile pentru următoarele șase luni.
Afaceri Interne (joi, 8 decembrie)
Spațiul Schengen
Consiliul a adoptat astăzi o decizie privind aplicarea integrală a acquis-ului Schengen în Croația.
Sunt foarte mulțumit de faptul că, în timpul președinției cehe, Croația a fost în măsură să facă doi pași importanți în direcția integrării sale europene prin aderarea atât la zona euro, cât și la spațiul Schengen. Sunt încrezător că aceste succese vor deschide calea pentru alte state membre care îndeplinesc condițiile necesare pentru a face următorul pas în parcursul lor european, iar eu și colegii mei vom continua să depunem eforturi susținute pentru a ne asigura că, în viitorul apropiat, vom putea primi Bulgaria și România în familia Schengen.
Vít Rakušan, ministrul ceh de interne
Miniștrii au analizat, de asemenea, situația generală a spațiului Schengen, cu accent pe măsurile de securitate internă, inclusiv interoperabilitatea sistemelor informatice și combaterea introducerii ilegale de migranți. Aceștia au aprobat o serie de acțiuni de combatere a introducerii ilegale de migranți, care acoperă trei domenii: menținerea unei conștientizări solide a situației, sprijinirea unei acțiuni operaționale transfrontaliere mai ferme împotriva rețelelor infracționale și rolul agențiilor JAI și al cooperării între agenții. Miniștrii au aprobat, de asemenea, calendarul revizuit pentru punerea în funcțiune a Sistemului de informații Schengen modernizat, care se preconizează că va avea loc până la 7 martie 2023.
Azil și migrație
Președinția a prezentat situația actuală a dosarelor privind azilul și migrația. În ultimele luni, activitatea intensă s-a axat în principal pe găsirea unei căi de urmat în ceea ce privește solidaritatea, responsabilitatea și răspunsul la crize al UE în materie de migrație. Lucrările de integrare a acestor principii în textele legislative vor continua în cursul viitoarei președinții suedeze. Președinția a informat, de asemenea, cu privire la recentele evoluții pozitive legate de cooperarea interinstituțională dintre Consiliu și Parlamentul European, permițând reluarea lucrărilor cu privire la cinci propuneri legislative în cadrul Pactului privind migrația și azilul.
Miniștrii au evaluat progresele înregistrate în cadrul lucrărilor în curs referitoare la un regulament privind abordarea situațiilor de instrumentalizare în domeniul migrației și azilului. Acest regulament ar permite statelor membre confruntate cu o situație de instrumentalizare să deroge în mod excepțional de la unele dintre normele europene comune în materie de azil, dacă este necesar și în mod proporțional. Regulamentul prevede, de asemenea, norme specifice privind măsurile de sprijin și de solidaritate care pot fi luate într-o astfel de situație.
De asemenea, miniștrii au desfășurat un schimb de opinii cu privire la dimensiunea externă a migrației și la situația de-a lungul principalelor rute de migrație. Aceștia au subliniat necesitatea de a aborda dimensiunea externă a migrației într-un mod cuprinzător, luând în considerare toate rutele și făcând eforturi comune sau complementare acolo unde este posibil. La acest punct, Comisia Europeană și-a prezentat recentul plan de acțiune privind ruta Balcanilor de Vest, care urmează planului său de acțiune privind ruta central-mediteraneeană, emis la 21 noiembrie. Comisia a fost invitată să propună planuri de acțiune pentru rutele rămase.
În timpul prânzului, miniștrii au discutat despre modalitățile de îmbunătățire a eficacității politicii UE de returnare. Aceștia au subliniat importanța vizelor drept pârghie și au aprobat un calendar propus de președinție, subliniind, în același timp, necesitatea de a utiliza această pârghie în diferite domenii pentru a îmbunătăți cooperarea cu țările terțe în materie de readmisie.
Consiliul a adoptat de asemenea, ca punct fără dezbatere, o decizie de punere în aplicare prin care se majorează taxa de viză aplicată resortisanților Gambiei la 120 EUR, urmărind să îmbunătățească cooperarea Gambiei în ceea ce privește returnarea și readmisia propriilor resortisanți.
Miniștrii au desfășurat un schimb de opinii cu privire la situația refugiaților ucraineni din UE, în special în ceea ce privește centrele de cazare și de primire, precum și cu privire la planificarea pentru situații neprevăzute în timpul iernii. Conform celor mai recente cifre, statele membre ale UE găzduiesc aproape 4 milioane de refugiați ucraineni și cel puțin 700 000 de copii sunt înscriși în sistemele de învățământ.
De asemenea, miniștrii au evaluat dialogul cu privire la securitatea internă cu Ucraina pentru a aborda provocările comune în materie de securitate generate de războiul de agresiune al Rusiei, inclusiv securitatea frontierelor sau riscul traficului ilicit de arme de foc și al altor infracțiuni grave.
În cadrul rubricii „Diverse”, Comisia a informat miniștrii cu privire la răspunsul oferit în contextul mecanismului de protecție civilă al UE la provocările generate de războiul din Ucraina, inclusiv cu privire la provocările recente din domeniul energiei.
Consiliul a adoptat de asemenea, ca punct fără dezbatere, o decizie privind neacceptarea documentelor ruse eliberate în Ucraina și Georgia. Documentele de călătorie ruse care sunt eliberate în regiunile ocupate de Rusia în Ucraina ori în teritoriile separatiste din Georgia sau cele care sunt eliberate persoanelor cu reședința în aceste regiuni sau teritorii nu vor fi acceptate ca documente de călătorie valabile pentru obținerea unei vize sau pentru trecerea frontierelor spațiului Schengen.
Consiliul a adoptat o directivă și o recomandare care urmăresc să reducă vulnerabilitățile și să consolideze reziliența entităților critice. Aceste entități furnizează servicii esențiale care sunt indispensabile pentru menținerea funcțiilor societale vitale, a activităților economice, a sănătății și siguranței publice și a mediului. Ele trebuie să fie în măsură să prevină apariția unor atacuri hibride, a unor dezastre naturale, a unor amenințări teroriste și a unor urgențe sanitare, să protejeze împotriva acestora, să reacționeze la ele, să le facă față și să se redreseze de pe urma lor.
Miniștrii au evaluat progresele înregistrate în ceea ce privește proiectul de regulament privind prevenirea și combaterea abuzului sexual online asupra copiilor. Discuțiile din cadrul Consiliului au avut loc la nivel tehnic, iar prima examinare a textului integral s-a încheiat. Ulterior, președinția a prezentat mai multe propuneri de revizuire a textului, în special în ceea ce privește obiectul și domeniul de aplicare, definițiile, obligațiile prestatorilor de servicii online și supravegherea, asigurarea respectării legii și cooperarea. Lucrările privind regulamentul vor continua în cursul viitoarei președinții suedeze a Consiliului.
Miniștrii au fost informați cu privire la cooperarea dintre autoritățile competente în materie de combatere a terorismului, în prezența Grupului de combatere a terorismului (GCT).
Președinția a informat miniștrii în legătură cu evoluția recentă a lucrărilor referitoare la propunerile legislative actuale.
Această resursă este disponibilă momentan doar în următoarele limbi:
Președinția a prezentat, de asemenea, un raport cu privire la pregătirile și ordinea de zi pentru următoarea reuniune ministerială UE-SUA în domeniul justiției și afacerilor interne, precum și cu privire la rezultatul Forumului ministerial UE-Balcanii de Vest privind justiția și afacerile interne.
Președinția a informat cu privire la rezultatele conferinței ministeriale privind procesul de la Praga, în cadrul căreia au fost adoptate o declarație comună și un plan de acțiune pentru perioada 2023-2027.
Portugalia a prezentat un punct privind desemnarea directorului general al Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM).
Comisia a prezentat un punct privind pregătirea pentru incendii forestiere în contextul mecanismului de protecție civilă al UE, în urma sezonului intens de incendii din această vară în UE.
Viitoarea președinție suedeză a Consiliului și-a prezentat programul de lucru și prioritățile pentru următoarele șase luni.
Acreditarea de presă pentru summiturile internaționale desfășurate în afara Uniunii Europene va fi gestionată de autoritățile guvernamentale din țara-gazdă.
La nouă luni de la începutul războiului, Rusia își continuă atacurile îngrozitoare și fără discriminare împotriva cetățenilor ucraineni și a infrastructurii civile. În fiecare zi, se fac noi descoperiri referitoare la crimele de război comise în Ucraina. UE este alături de Ucraina și de poporul său și va continua să sprijine autoritățile ucrainene și CPI pentru a se asigura că cei răspunzători pentru aceste crime sunt aduși în fața justiției.
Sunt foarte mulțumit de faptul că, în timpul președinției cehe, Croația a fost în măsură să facă doi pași importanți în direcția integrării sale europene prin aderarea atât la zona euro, cât și la spațiul Schengen. Sunt încrezător că aceste succese vor deschide calea pentru alte state membre care îndeplinesc condițiile necesare pentru a face următorul pas în parcursul lor european, iar eu și colegii mei vom continua să depunem eforturi susținute pentru a ne asigura că, în viitorul apropiat, vom putea primi Bulgaria și România în familia Schengen.