Modificări aduse normelor uniunii bancare

La 15 februarie, ambasadorii la UE au aprobat un acord la care președinția Consiliului și Parlamentul au ajuns cu privire la o serie de norme revizuite care urmăresc reducerea riscurilor în sectorul bancar din UE.

Pachetul convenit astăzi de către Consiliu și Parlament cuprinde două regulamente și două directive, referitoare la:

• cerințele de capital impuse băncilor (modificări aduse Regulamentului nr. 575/2013 și Directivei 2013/36/UE);
• redresarea și rezoluția băncilor aflate în dificultate (modificări aduse Directivei 2014/59/UE și Regulamentului nr. 806/2014).

Decizia de astăzi încheie un proces de negociere început în noiembrie 2016. Un prim acord a fost obținut cu privire la principalele elemente ale pachetului bancar și a fost confirmat de către Consiliu la 4 decembrie 2018. Acum, ambasadorii la UE au aprobat acordul referitor la toate măsurile de reducere a riscurilor.

Pachetul de reducere a riscurilor vizează punerea în aplicare a reformelor convenite la nivel internațional în urma crizei financiare din 2007-2008 în vederea consolidării sectorului bancar și a soluționării provocărilor care au rămas de abordat în privința stabilității financiare. Prezentate în noiembrie 2016, acestea includ elemente convenite de Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară și de Consiliul pentru Stabilitate Financiară (CSF).

Una dintre principalele măsuri convenite pentru reducerea riscurilor în sistemul bancar este consolidarea cadrului pentru rezoluția instituțiilor bancare. Acesta le impune instituțiilor de importanță sistemică globală („G-SII”) să aibă o mai mare capacitate de absorbție a pierderilor și de recapitalizare prin stabilirea de cerințe în ceea ce privește valoarea și calitatea fondurilor proprii și a pasivelor eligibile (MREL) pentru a asigura un proces eficace și ordonat de „recapitalizare internă”. Acesta oferă, de asemenea, garanții provizorii și posibile măsuri suplimentare pentru autoritățile de rezoluție.

Pachetul consolidează și cerințele de capital impuse băncilor în vederea reducerii stimulentelor pentru asumarea excesivă de riscuri, incluzând un indicator obligatoriu al efectului de levier, un indicator obligatoriu de finanțare stabilă netă și stabilirea de norme sensibile la risc pentru tranzacțiile cu titluri de valoare și instrumente derivate.

În plus, pachetul bancar conține măsuri pentru a îmbunătăți capacitatea de creditare a băncilor și pentru a facilita un rol mai important al băncilor pe piețele de capital, cum ar fi:

• reducerea sarcinii administrative pentru băncile mai mici și mai puțin complexe, în special în legătură cu cerințele de raportare și de informare;
• consolidarea capacității băncilor de a acorda împrumuturi IMM-urilor și de a finanța proiecte de infrastructură;

Pachetul bancar conține, de asemenea, un cadru pentru cooperare și schimb de informații între diferitele autorități implicate în supravegherea și rezoluția grupurilor bancare transfrontaliere. Măsurile convenite mențin echilibrul atins de poziția Consiliului între competențele autorităților de supraveghere din țara de origine și ale celor din țara gazdă pentru a facilita fluxurile transfrontaliere de capital și lichiditate, asigurând totodată un nivel adecvat de protecție a deponenților și creditorilor și stabilitatea financiară în toate statele membre. De asemenea, acordul introduce modificări pentru a îmbunătăți cooperarea între autoritățile competente cu privire la aspecte legate de supravegherea activităților de combatere a spălării banilor.

• Uniunea bancară: ambasadorii la UE aprobă pachetul complet de măsuri de reducere a riscurilor (comunicat de presă, 15/2/2019)

Miniștrii finanțelor au aprobat acordul la care au ajuns președinția austriacă a Consiliului și Parlamentul European privind principalele măsuri ale unui pachet legislativ cuprinzător care vizează reducerea riscurilor în sectorul bancar din UE.

Propunerile sunt destinate să pună în aplicare reformele convenite la nivel internațional în urma crizei financiare din 2007-2008, în vederea consolidării sectorului bancar și a soluționării provocărilor rămase la adresa stabilității financiare. Prezentate în noiembrie 2016, acestea includ elemente convenite de Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară și de Consiliul pentru Stabilitate Financiară (CSF).

Foaie de parcurs privind finalizarea uniunii bancare

Măsurile convenite se axează pe trei dintre obiectivele principale stabilite în foaia de parcurs a Consiliului privind finalizarea uniunii bancare convenită în iunie 2016:

• consolidarea cadrului pentru rezoluția bancară, în special a nivelului și calității necesare în cazul subordonării datoriilor (MREL), pentru a asigura un proces eficace și ordonat de „recapitalizare internă”;
• introducerea posibilității ca autoritățile de rezoluție să suspende plățile și/sau obligațiile contractuale ale unei bănci atunci când aceasta se află în proces de rezoluție (așa-numitul „instrument de moratoriu”), pentru a contribui la stabilizarea situației băncii;
• consolidarea cerințelor de capital impuse băncilor pentru a reduce stimulentele care duc la asumarea de riscuri excesive, prin includerea unui indicator obligatoriu al efectului de levier și a unui indicator obligatoriu de finanțare stabilă netă și prin stabilirea de norme sensibile la risc pentru tranzacțiile cu titluri de valoare și cu instrumente financiare derivate.

În plus, pachetul bancar conține măsuri pentru a îmbunătăți capacitatea de creditare a băncilor și pentru a facilita un rol mai important al băncilor pe piețele de capital, cum ar fi:

• reducerea sarcinii administrative pentru băncile mai mici și mai puțin complexe, în special în legătură cu cerințele de raportare și de informare;
• consolidarea capacității băncilor de a acorda împrumuturi IMM-urilor și de a finanța proiecte de infrastructură;
• reducerea costurilor legate de emiterea/deținerea anumitor instrumente, cum ar fi instrumentele de securitizare de înaltă calitate sau obligațiunile garantate.

Pachetul bancar conține, de asemenea, un cadru pentru cooperare și schimb de informații între diferitele autorități implicate în supravegherea și rezoluția grupurilor bancare transfrontaliere.

Măsurile convenite mențin echilibrul atins de poziția Consiliului între competențele autorităților de supraveghere din țara de origine și ale celor din țara gazdă pentru a facilita fluxurile transfrontaliere de capital și lichiditate, asigurând totodată un nivel adecvat de protecție a deponenților și creditorilor și stabilitatea financiară în toate statele membre.

De asemenea, acordul introduce modificări pentru a îmbunătăți cooperarea între autoritățile competente cu privire la aspecte legate de supravegherea activităților de combatere a spălării banilor.

Consiliul Afaceri Economice și Financiare a convenit asupra poziției sale cu privire la propunerile de reducere a riscurilor în sectorul bancar, consolidând normele privind cerințele de capital și privind redresarea și rezoluția instituțiilor bancare. Miniștrii au solicitat președinției să înceapă negocierile cu Parlamentul European de îndată ce Parlamentul va fi pregătit să negocieze. Bazându-se pe progresele înregistrate în ceea ce privește reducerea riscurilor, aceștia și-au reafirmat angajamentul de a avansa cu privire la toate aspectele menționate în foaia de parcurs a Consiliului privind uniunea bancară din iunie 2016, inclusiv în ceea ce privește partajarea riscurilor.

• Acordul Consiliului privind măsuri de reducere a riscurilor (comunicat de presă, 25 mai 2018)
• Consiliul Afaceri Economice și Financiare, 25 mai 2018

Miniștrii au examinat progresele înregistrate cu privire la pachetul bancar.

• Consiliul Afaceri Economice și Financiare, 5 decembrie 2017

La 16 iunie 2017, Consiliul a convenit asupra poziției sale de negociere cu privire la un proiect de propunere care modifică regulamentul privind cerințele de capital pentru băncile din UE. Modificarea introduce măsuri tranzitorii de diminuare a posibilelor consecințe negative asupra capitalului reglementat al băncilor, care ar putea apărea după introducerea IFRS 9.

În urma acordului, președinția Consiliului poate începe negocierile cu Parlamentul European cu privire la propunere de îndată ce Parlamentul va conveni asupra poziției sale de negociere.

IFRS 9 îmbunătățește contabilitatea instrumentelor financiare în sensul introducerii obligației de provizionare timpurie a creditelor. Standardul abordează deficiențele la nivelul cadrului contabil identificate în timpul crizei financiare. Cu toate acestea, un efect probabil al majorării provizioanelor ar fi reducerea capitalului reglementat al băncilor.

După adoptare, propunerea ar permite băncilor să reintegreze în fondurile lor proprii de nivel 1 de bază o parte din provizioanele majorate pentru pierderile din credit drept capital suplimentar pe o perioadă de tranziție de cinci ani. Acest cuantum suplimentar se va reduce treptat în fiecare an al perioadei de tranziție, ajungând la zero la sfârșitul acesteia.

Propunerea prevede și o eliminare progresivă pe parcursul a trei ani a derogării de la limita expunerilor mari pentru expunerile băncilor la datorii ale sectorului public din statele membre, denominate într-o monedă a oricărui alt stat membru.

Întrucât IFRS 9 va intra în vigoare la 1 ianuarie 2018, Consiliul a decis ca această dată să devină termen pentru intrarea în vigoare, în mod separat și accelerat, a dispozițiilor tranzitorii aferente IFRS 9 din propunerea Comisiei din noiembrie 2016 de modificare a Regulamentului 575/2013 privind cerințele de capital impuse băncilor.

• Proiect de regulament privind perioada de tranziție pentru diminuarea impactului introducerii IFRS 9 - compromisul președinției, mai 2017

La 16 iunie 2017, Consiliul a convenit asupra poziției sale de negociere cu privire la un proiect de directivă care aduce modificări cadrului privind redresarea și rezoluția instituțiilor bancare în sensul instituirii de norme privind rangul instrumentelor de datorie negarantate în cadrul procedurilor de insolvență (sau „ierarhia creditorilor băncilor”). Acordul permite președinției Consiliului să înceapă negocierile cu Parlamentul European de îndată ce Parlamentul își va aproba poziția de negociere.

Propunerea modifică și consolidează articolul 108 din Directiva privind redresarea și rezoluția instituțiilor bancare, care, anterior, se referea la rangul acordat depozitelor în ierarhia în caz de insolvență.

Aceasta introduce cerința ca statele membre să stabilească o poziție clară de subordonare a depozitelor negarantate care ar trebui recapitalizate intern în cazul în care o bancă intră în dificultate sau este susceptibilă de a intra în dificultate.

Aceste norme se referă, printre altele, la depozitele mari care nu sunt acoperite de o schemă de garantare, și anume la cuantumul situat peste plafonul de 100 000 EUR până la care oferă protecție schema de garantare a depozitelor.

Statele membre ar avea obligația să stabilească o categorie de datorii cu rang prioritar „neprivilegiate”, întrucât directiva actuală a stabilit preferințe doar pentru persoanele fizice și întreprinderile mici și mijlocii, fără să aducă precizări detaliate cu privire la tratamentul preferențial.

• Proiect de directivă privind rangul instrumentelor de datorie negarantate în ierarhia în caz de insolvență - compromisul președinției, mai 2017

Grupul de lucru pentru servicii financiare al Consiliului, alcătuit din experți naționali din statele membre ale UE, a demarat lucrările cu privire la o serie de propuneri legislative de modificare a actualelor norme ale uniunii bancare.

• Grupul de lucru pentru servicii financiare

Consiliul Afaceri Economice și Financiare a desfășurat un schimb de opinii în urma prezentării de către Comisia Europeană a pachetului său de propuneri legislative care au drept obiectiv îmbunătățirea în continuare a rezilienței sectorului bancar al UE și a capacității acestuia de a susține economia reală.

Modificările, publicate la 23 noiembrie 2016, se referă la cadrul unic de reglementare, și anume la cerințele de capital pentru sectorul bancar, la normele privind redresarea și rezoluția bancară și la normele privind mecanismul unic de rezoluție.

• Consiliul Afaceri Economice și Financiare, 6 decembrie 2016

Consiliul a adoptat concluziile intitulate „Foaie de parcurs pentru finalizarea uniunii bancare” cu ocazia reuniunii sale din 17 iunie. Documentul oferă o imagine de ansamblu a etapelor de parcurs în privința uniunii bancare și invită Comisia Europeană să elaboreze propuneri în vederea modificării normelor uniunii bancare.

• Foaie de parcurs pentru finalizarea uniunii bancare – Concluziile Consiliului, 17 iunie 2016