Busola pentru competitivitate
Busola pentru competitivitate oferă un plan care să permită Europei să își recâștige creșterea economică și prosperitatea.
De ce este necesară o Busolă pentru competitivitate?
În ultimii 20 de ani, productivitatea Europei a rămas în urma altor economii majore. Sunt necesare urgent acțiuni pentru a relansa competitivitatea Europei.
Acesta este motivul pentru care, în declarația de la Budapesta din noiembrie 2024, liderii UE au subliniat necesitatea urgentă de a pune în aplicare un nou acord european privind competitivitatea, ancorat într-o piață unică pe deplin integrată.
Menținerea statu-quoului nu mai este o opțiune.
Declarația de la Budapesta
La solicitarea liderilor, în ianuarie 2025, Comisia Europeană a prezentat Busola pentru competitivitate.
Busola se bazează pe recomandările făcute de Mario Draghi în raportul său privind viitorul competitivității europene.
Obiective
Obiectivul busolei este de a facilita afacerile și de a le accelera, precum și de a asigura prosperitatea Europei.
Busola orientează activitatea Comisiei pentru perioada 2024-2029 pe baza a trei piloni:
- eliminarea decalajului în materie de inovare față de principalii concurenți ai UE
- crearea unei legături între decarbonizare și competitivitate
- reducerea dependențelor și consolidarea securității
Inovare
Primul pilon se axează pe stimularea creșterii prin inovare.
Liderii UE au subliniat necesitatea de a promova un mediu mai favorabil inovării, bazat pe excelența științifică, pentru ca produsele inovatoare să intre pe piață mai rapid și la scară largă.
Doar unul din trei brevete înregistrate în UE este exploatat comercial. Pentru a elimina decalajul în materie de inovare față de concurenții UE și pentru a plasa Europa în avangarda cercetării și inovării la nivel mondial, Busola pentru competitivitate menționează propuneri care:
- vor ajuta întreprinderile nou-înființate să se lanseze și să se extindă
- vor încuraja dezvoltarea și adoptarea inteligenței artificiale (IA) pe plan industrial
- vor simplifica și armoniza normele juridice la nivelul UE
- vor stimula noile produse de finanțare (de exemplu, capitalul de risc)
- vor facilita mobilitatea talentelor și creșterea cheltuielilor pentru cercetare și dezvoltare
- vor dezvolta infrastructuri de calcul, ale tehnologiei de tip cloud, de rețea, prin satelit și de date
În plus, noile măsuri menite să preia conducerea în sectoarele tehnologice strategice – cum ar fi IA, tehnologiile semiconductorilor și cuantice, materialele avansate, biotehnologiile, tehnologiile energetice curate, robotica, spațiul, mobilitatea conectată și autonomă – ar trebui să permită Europei să își consolideze atât suveranitatea tehnologică, cât și competitivitatea.
- Strategia UE privind start-upurile și întreprinderile în fază de extindere
- Strategia europeană privind infrastructurile de cercetare și tehnologie
- Un cadru strategic pentru o bioeconomie a UE competitivă și durabilă
- Regulamentul privind cadrul juridic corporativ pentru cel de al 28-lea regim, propunerea Comisiei, 18 martie 2026
Decarbonizare
Țările UE s-au angajat ca UE să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050.
Politicile de decarbonizare reprezintă un motor puternic al creșterii dacă sunt bine integrate cu politicile industriale, concurențiale, economice și comerciale.
În același timp, pentru a fi mai competitivă, UE trebuie să abordeze problemele structurale care stau la baza prețurilor ridicate la energie din Europa și a dependenței sale de importurile de combustibili fosili.
Pentru decarbonizarea eficientă a economiei, al doilea pilon al Busolei pentru competitivitate cuprinde următoarele inițiative ale Comisiei:
- un pact pentru o industrie curată și un act legislativ privind accelerarea decarbonizării industriale, pentru a ajuta producătorii să treacă la producția și tehnologiile curate și pentru a promova noi modele de afaceri circulare
- un plan de acțiune privind energia la prețuri accesibile pentru a facilita accesul la energie cu costuri reduse
- o foaie de parcurs pentru eliminarea treptată a importurilor din Rusia de combustibili fosili pentru a reduce dependențele energetice ale UE
- un plan de acțiune privind electrificarea și un pachet privind rețelele europene pentru modernizarea și extinderea rețelei și infrastructurii energetice a UE
- modificări ale legislației UE privind clima pentru a stabili obiectivul de reducere cu 90% a emisiilor până în 2040
- un act legislativ privind economia circulară pentru a încuraja o mai bună utilizare și reutilizare a resurselor
- Pactul pentru o industrie curată
-
Această resursă este disponibilă momentan doar în următoarele limbi:
- Planul de acțiune pentru energie la prețuri accesibile (Comisia Europeană)
- Un plan de acțiune european privind oțelul și metalele
Securitate
Busola subliniază atât comerțul ca factor esențial al prosperității UE, cât și necesitatea ca UE să diversifice, să consolideze și să asigure reziliența lanțurilor sale de aprovizionare.
Comerț
Comisia urmărește să semneze și să pună în aplicare acorduri comerciale suplimentare, precum și parteneriate pentru comerț și investiții curate pentru a contribui la asigurarea aprovizionării cu materii prime critice, energie curată, combustibili durabili pentru transport și tehnologii curate din întreaga lume.
De asemenea, Comisia a lansat o platformă care le permite întreprinderilor din UE să achiziționeze în mod eficace produse și materii prime cu impact energetic.
Revizuirea planificată a normelor privind achizițiile publice, inclusiv o preferință europeană în domeniul achizițiilor publice, va urmări consolidarea securității tehnologice și a lanțurilor de aprovizionare interne.
Apărare
Busola subliniază necesitatea continuării cooperării între statele membre în domeniul apărării, recurgând din ce în ce mai mult la achiziții publice comune și la activități comune de cercetare și dezvoltare, precum și punând în comun resursele.
Pregătire
Busola subliniază, de asemenea, necesitatea unor acțiuni concrete pentru a îmbunătăți gradul de pregătire al UE pentru amenințările existente și potențiale.
Catalizatori ai competitivității
Busola identifică cinci modalități de a se asigura că UE este competitivă în toate sectoarele.
Simplificare
Comisia a prezentat o serie de propuneri de simplificare a normelor, de reducere a sarcinii de reglementare și de accelerare a procedurilor administrative pentru ca Europa să devină un loc mai atractiv pentru investiții.
Unul dintre obiective este reducerea sarcinii administrative pentru IMM-uri cu cel puțin 35%.
Simplificarea normelor UE
Finalizarea și extinderea pieței unice
Comisia dorește să se axeze pe eliminarea barierelor existente pentru ca toate întreprinderile să poată exploata pe deplin beneficiile de scară oferite de piața unică, datorită unei strategii orizontale privind piața unică.
Se va acorda o atenție deosebită IMM-urilor și întreprinderilor nou-înființate.
Piața unică
Finanțare
Întrucât o Europă mai competitivă, mai inovatoare și mai decarbonizată va avea nevoi majore de finanțare, UE trebuie să mobilizeze mai bine investițiile private și să utilizeze fondurile publice într-un mod mai bine direcționat. Acesta este motivul pentru care Comisia a prezentat o strategie pentru o uniune a economiilor și a investițiilor.
Busola prevede, de asemenea, propuneri pentru:
- aprofundarea integrării piețelor de capital ale UE
- a contribui la mobilizarea capitalului pentru proiecte europene
- canalizarea economiilor către economie
- crearea unor capacități de finanțare suplimentare pentru bănci prin promovarea pieței securitizărilor din UE
Uniunea economiilor și a investițiilor
De asemenea, Comisia a propus o restructurare a următorului buget pe termen lung (cadrul financiar multianual 2028-2034) pentru a sprijini competitivitatea UE.
Noul Fond european pentru competitivitate (FEC) va reuni 14 programe individuale existente într-un cadru unic de reglementare, cu un portal unic de depunere a cererilor. Acesta acoperă patru domenii:
- sănătatea, biotehnologiile, agricultura și bioeconomia
- reziliența, securitatea, apărarea și spațiul
- poziția de lider în domeniul digital
- tranziția curată și decarbonizarea industrială
Bugetul pe termen lung al UE pentru perioada 2028-2034
Competențe
Pentru a asigura o mai bună corelare între disponibilitatea competențelor și cerințele de pe piața forței de muncă, Comisia urmărește să construiască, prin diverse planuri și inițiative, o uniune a competențelor.
Pentru a elimina barierele care limitează accesul la piața forței de muncă, în special pentru femei, tineri, cetățeni în vârstă care doresc să rămână activi din punct de vedere economic, persoane slab calificate și persoane cu handicap, Comisia intenționează, de asemenea, să prezinte o foaie de parcurs privind locurile de muncă de calitate.
Coordonarea politicilor
Comisia va propune un nou instrument de coordonare a competitivității, al cărui obiectiv va fi o mai bună aliniere a intereselor strategice comune la nivelul UE și la nivel național.
Acesta ar trebui să ajute UE și statele membre:
- să acționeze în ceea ce privește prioritățile comune în materie de competitivitate în anumite domenii-cheie
- să coopereze cu privire la proiecte de interes european comun
Rolul Consiliului în Busola pentru competitivitate
Consiliul European este responsabil pentru stabilirea strategiei politice generale și a orientărilor pentru UE.
Liderii UE au identificat „O Europă prosperă și competitivă” drept unul dintre elementele-cheie ale Agendei strategice 2024-2029, care stabilește prioritățile pentru activitatea UE în materie de politici.
Consiliul UE acționează în calitate de colegiuitor, împreună cu Parlamentul European, în conformitate cu procedura legislativă ordinară.
Aceasta înseamnă că, odată ce Comisia prezintă propunerile de noi acte legislative anunțate în Busola pentru competitivitate, miniștrii UE, reuniți în diferite formațiuni ale Consiliului, vor discuta măsurile propuse. Următorul pas îl reprezintă negocierile cu Parlamentul European cu privire la forma finală a actelor legislative înainte ca noile norme să fie adoptate de ambele instituții și să devină legislație a UE.
A se vedea și
Industria
Schimbările climatice: ce face UE
Rolul UE în comerțul mondial
Ultima revizuire: 16 iunie 2026