Skip to content

Educația pentru creștere economică și incluziune

The EU wants to equip its citizens with the skills needed in the labour market by reducing early school leave and upholding tertiary level education.

Fiecare țară este responsabilă pentru sistemul său de educație și formare profesională. Cu toate acestea, UE joacă un important rol de sprijin. UE încurajează cooperarea și schimbul de bune practici între statele membre, venind în completarea eforturilor și reformelor naționale.

Cifre-cheie

Conform OCDE:

  • 20% din forța de lucru a UE demonstrează o lipsă semnificativă de competențe, inclusiv un nivel scăzut de alfabetizare și de competențe numerice
  • 25% din populația europeană adultă nu poate utiliza în mod efectiv tehnologiile informației și comunicațiilor

De ce avem nevoie de educație?

Garantarea faptului că cetățenii UE dispun de competențele necesare pentru a reuși pe piața forței de muncă este esențială pentru îmbunătățirea creșterii economice și a ocupării forței de muncă în UE. Pentru a realiza acest lucru, Strategia UE pentru creștere economică (Europa 2020) a stabilit două obiective care să fie îndeplinite de statele membre până în 2020 în domeniul educației:

  • reducerea părăsirii timpurii a școlii sub 10%
  • asigurarea faptului că cel puțin 40% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani au absolvit o formă de învățământ terțiar

De asemenea, educația și formarea profesională pot să contribuie la prevenirea sărăciei și excluziunii sociale, să asigure menținerea valorilor umane și civice și să contribuie la combaterea tuturor formelor de discriminare. Ca răspuns la atacurile teroriste de la Paris și din Danemarca, miniștrii UE au fost de acord în ceea ce privește necesitatea de a:

  • asigura faptul că copiii și tinerii dobândesc competențe civice și interculturale
  • spori gândirea critică și educația în domeniul mass-mediei
  • stimula educația copiilor defavorizați
  • promova dialogului intercultural

La nivelul Consiliului

Definirea obiectivelor cooperării la nivel european

În 2009, Consiliul a adoptat un cadru strategic pentru educație și formare profesională (ET 2020). Având legături strânse cu obiectivele stabilite în cadrul Strategiei Europa 2020, acesta definește obiectivele și organizarea cooperării la nivel european în domeniile educației și formării profesionale până în 2020.

În noiembrie 2015, Consiliul și Comisia Europeană au adoptat un raport privind progresele realizate în îndeplinirea acestor obiective. Acest raport prezintă, de asemenea, programul de lucru pentru următorii 5 de ani, punând accentul pe șase domenii prioritare:

  • dezvoltarea unor competențe relevante și de înaltă calitate prin învățarea pe tot parcursul vieții
  • promovarea unei educații favorabile incluziunii, a egalității și a nediscriminării
  • o educație mai deschisă și mai inovatoare, în deplină concordanță cu era digitală
  • consolidarea sprijinului pentru profesori și formatori
  • sporirea transparenței competențelor și calificărilor pentru a facilita învățarea continuă și mobilitatea
  • promovarea unor investiții sustenabile, a calității și a eficienței în cadrul sistemelor de educație și formare profesională

Domenii de activitate actuale

1. Dezvoltarea unor competențe relevante și de înaltă calitate

În noiembrie 2017, Consiliul a adoptat concluzii privind dezvoltarea școlilor și calitatea excelentă a predării. Concluziile evidențiază o serie de priorități, printre care:

  • garantarea unei educații de înaltă calitate și favorabilă incluziunii pentru toți
  • asigurarea capacităților necesare cadrelor didactice și directorilor școlilor
  • trecerea la o guvernanță mai eficace, mai echitabilă și mai eficientă.

De asemenea, în noiembrie 2017, Consiliul a adoptat concluzii privind o nouă agendă pentru învățământul superior. Obiectivul global este de a moderniza învățământul superior astfel încât acesta să țină pasul cu un mediu aflat în evoluție rapidă.

În mai 2017, Consiliul a adoptat o recomandare privind Cadrul european al calificărilorpentru învățarea pe tot parcursul vieții. Aceasta are ca obiectiv îmbunătățirea transparenței, a comparabilității și a portabilității calificărilor în întreaga Europă, prin instituirea unui cadru comun de referință pentru sistemele naționale de calificări. Un alt obiectiv al recomandării este acela de a contribui la modernizarea sistemelor de educație și de formare, precum și la sporirea capacității de inserție profesională, mobilității și integrării sociale a lucrătorilor și a cursanților.

În noiembrie 2016, Consiliul a adoptat o rezoluție privind o nouă agendă pentru competențe, care evidențiază principalele aspecte care vor orienta activitatea Consiliului în acest domeniu. Scopul acesteia este de a promova investițiile în capitalul uman pe tot parcursul vieții și acoperă domenii precum:

  • dezvoltarea competențelor
  • recunoașterea reciprocă a calificărilor
  • sprijinul atât pentru învățământul profesional și tehnic, cât și pentru învățământul superior
  • modalitățile de explorare a întregului potențial al economiei digitale

În mai 2016, Consiliul a adoptat concluzii privind dezvoltarea competențelor media și a gândirii critice cu ajutorul educației și formării. Concluziile subliniază rolul fundamental al educației și al formării, cu ajutorul cărora tinerii dobândesc competențe în domeniul mass-mediei și devin cetățenii responsabili ai viitorului.

În noiembrie 2015, Comisia Europeană a prezentat Consiliului analiza anuală a creșterii pentru 2016, care lansează semestrul european pentru anul 2016. Analiza a menționat importanța înzestrării cetățenilor cu competențe relevante pentru a stimula inovarea și competitivitatea și pentru a preveni șomajul. Aceasta a solicitat realizarea de reforme ale sistemelor de educație și formare profesională care să fie orientate spre obținerea de rezultate.

2. Promovarea unei educații favorabile incluziunii

În noiembrie 2016, Consiliul a ajuns la un acord politic cu privire la o recomandare privind noi oportunități pentru adulți, în cadrul Garanției de competențe propusă de Comisie. Scopul urmărit este de a oferi adulților cu un nivel scăzut de calificare ocazii de a dobândi un set de abilități, cunoștințe și competențe relevante pe piața muncii, precum și ocazii de a participa în mod activ în societate.

La începutul anului, în februarie 2016, Consiliul a adoptat o rezoluție privind dezvoltarea socioeconomică și incluziunea în UE prin educație. Rezoluția se axează pe:

  • măsuri care vizează garantarea unor investiții cu obiective precise în domeniul educației
  • cele mai bune modalități de a aborda lacunele în materie de competențe pentru a relansa ocuparea forței de muncă și pentru a promova o creștere economică durabilă în Europa
  • rolul educației în promovarea spiritului cetățenesc și a incluziunii sociale

În noiembrie 2015, Consiliul a adoptat concluzii privind reducerea părăsirii timpurii a școlii. Acesta a subliniat rolul pe care îl joacă:

  • situațiile defavorizate, inclusiv copiii proveniți din familii de migranți, copiii romi și copiii cu nevoi speciale
  • conceperea sistemelor de educație și factori precum violența și intimidarea, metodele de predare sau programa de învățământ

Miniștrii au solicitat garantarea faptului că fiecare tânăr are acces egal la o educație de calitate. Aceștia au invitat statele membre și Comisia să utilizeze posibilitățile de finanțare oferite de instrumentele UE pentru a sprijini măsuri care vizează reducerea părăsirii timpurii a școlii.

De asemenea, în noiembrie 2015, Consiliul a discutat strategii de integrare a persoanelor care provin din familii de migranți. În general, miniștrii consideră că este esențial să se concentreze pe următoarele aspecte:

  • asigurarea eficacității procesului de învățare a limbii țării gazdă
  • evaluarea rapidă și eficace și validarea calificărilor anterioare
  • promovarea sistematică a valorilor europene comune
  • pregătirea profesorilor, a elevilor și a părinților pentru o mai mare diversitate în școli

Președinția neerlandeză se va concentra și pe promovarea cetățeniei și a valorilor fundamentale prin educație, ca urmare a Declarației de la Paris (martie 2015).