Consiliul Educație, Tineret, Cultură și Sport, 30-31/05/2016, 30-31 mai 2016

Principalele rezultate

Concluziile vor oferi noi orientări politice pentru acest proiect european, care a fost lansat în 2008: opt ani mai târziu, Europeana conectează 3 700 de instituții culturale, care își împart astfel online peste 50 de milioane de comori ale culturii. Dar viitorul ne rezervă provocări dificile. Iar pentru a le face față, este nevoie, din nou, de un efort colectiv.” Jet Bussemaker, Ministrul Educației, Culturii și Științei din Țările de Jos și președinte al Consiliului

Cultură și audiovizual

Miniștrii au purtat un prim schimb de opinii pe marginea recentei propuneri a Comisiei de revizuire a Directivei serviciilor mass-media audiovizuale (DSMAV). Directiva reglementează libera circulație a operelor audiovizuale, adăugând competențelor juridice ce revin țării de origine o protecție (minimă) a intereselor generale pe întreg teritoriul UE. Propunerea urmărește modernizarea actualului cadru de reglementare, în vederea adaptării acestuia la evoluția rapidă a pieței digitale și la obiceiurile noi de consum vizând conținutul audiovizual.

Miniștrii au convenit asupra importanței actualizării DSMAV în contextul Strategiei privind piața unică digitală, subliniind totodată faptul că aceasta trebuie să respecte diversitatea culturală și lingvistică europeană, libertatea și pluralismul mass-mediei, caracterul deschis al internetului și să asigure protecția consumatorilor, în special a minorilor.

De asemenea, miniștrii s-au axat cu precădere pe unul dintre aspectele directivei SMAV, și anume modul în care politicile publice pot sprijini circulația transfrontalieră a conținutului audiovizual european. Miniștrii au luat în discuție mai multe chestiuni, precum relația dintre crearea de conținut și cotele de audiență, coproducțiile, stimulentele financiare naționale și cotele.

Mai mult, Consiliul a adoptat concluzii privind rolul platformei Europeana pentru accesul, vizibilitatea și utilizarea în mediul digital a patrimoniului cultural european. Concluziile recomandă îmbunătățirea tehnologică a platformei Europeana și solicită, de asemenea, un model de finanțare mai viabil în cadrul actualului cadru financiar multianual.

Jet Bussemaker, Ministrul Educației, Culturii și Științei din Țările de Jos a afirmat: „Concluziile vor oferi noi orientări politice pentru acest proiect european, care a fost lansat în 2008: opt ani mai târziu, Europeana conectează 3 700 de instituții culturale, care își împart astfel online peste 50 de milioane de comori ale culturii. Dar viitorul ne rezervă provocări dificile. Iar pentru a le face față, este nevoie, din nou, de un efort colectiv.”

Sportul este o sursă grozavă de amuzament, dar numai dacă jocul se desfășoară în condiții de fair-play: nu numai pe teren, ci și în consiliile de administrație ale organizațiilor și autorităților sportive. Din acest motiv, președinția neerlandeză a acordat un loc prioritar integrității, transparenței și bunei guvernanțe în domeniul sportului.” Edith Schippers, Ministrul Sănătății, Bunăstării și Sportului din Țările de Jos și președinte al Consiliului

Sport

Miniștrii au discutat despre modul în care guvernele pot îmbunătăți guvernanța în domeniul sportului în contextul corupției recurente, al spălării de bani și al scandalurilor de dopaj, precum și despre impactul negativ aferent asupra credibilității și încrederii publicului în valorile pozitive ale sportului.

Miniștrii au subliniat faptul că autonomia de care sectorul sportului se bucură de o lungă perioadă de timp poate fi menținută numai dacă se aplică standarde ridicate de bună guvernanță, dar situația actuală a indicat fără echivoc faptul că organizațiile sportive singure nu dispun de mijloacele necesare pentru a lupta împotriva amenințărilor constante la adresa integrității sportului.

Miniștrii au convenit că organizațiile sportive necesită sprijin și cooperare, precum și, în unele cazuri, intervenția guvernelor naționale și au reamintit că sectorul sportului trebuie să respecte principiile de bază ale bunei guvernanțe, cum ar fi existența unor organisme de conducere calificate, finanțare durabilă, responsabilitate și transparență. Europa trebuie să acționeze unitar pentru a îmbunătăți gradul de integritate în sport.

Consiliul a adoptat totodată concluzii privind consolidarea integrității, a transparenței și a bunei guvernanțe a evenimentelor sportive de importanță majoră. Textul propune mai multe măsuri de punere în aplicare a acestor principii la nivel național și european, în toate fazele unor astfel de evenimente (proceduri de fezabilitate, ofertare, pregătire, organizare, evaluare, experiența acumulată), inclusiv după încheierea acestora.

După Consiliul Educație, Tineret, Cultură și Sport al UE, a avut loc un dialog structurat între miniștrii sporturilor din UE și reprezentanții CIO, COE, FIFA și UEFA. Participanții au discutat despre transparență și buna guvernanță în sport și au convenit să instituie o dialog periodic.

Edith Schippers, Ministrul Sănătății, Bunăstării și Sportului din Țările de Jos, a declarat: „Sportul este o sursă grozavă de amuzament, dar numai dacă jocul se desfășoară în condiții de fair-play: nu numai pe teren, ci și în consiliile de administrație ale organizațiilor și autorităților sportive. Din acest motiv, președinția neerlandeză a acordat un loc prioritar integrității, transparenței și bunei guvernanțe în domeniul sportului.”

Tineret

Consiliul a adoptat concluzii privind rolul sectorului tineretului în prevenirea și combaterea radicalizării violentea tinerilor. Concluziile subliniază contribuția neprețuită pe care o pot avea activitățile pentru tineret, activitățile de voluntariat și culturale, precum și sportul în a exercita o influență asupra tinerilor care ar putea fi, altfel, mai vulnerabili la radicalizare.

Ele au subliniat, de asemenea, necesitatea de a combate și de a contesta ideologiile extremiste violente actuale și de a le contrabalansa prin alternative pașnice atrăgătoare, precum și necesitatea de a-i sprijini pe părinții, frații și surorile, colegii și celelalte persoane care se află în contact cu tineri din categoria de risc, prin furnizarea de informații cu privire la sistemele de sprijin existente și la posibilitățile de consiliere.

Miniștrii au discutat despre modalitățile în care politica pentru tineret poate contribui cel mai bine la sprijinirea dezvoltării identității tinerilor. Miniștrii au căzut de acord că tinerii au nevoie mai mult ca oricând de o identitate puternică și pozitivă, pentru a putea participa cu succes la educație, pe piața muncii și în societate în sens larg și că această identitate ar putea fi dezvoltată prin intermediul rețelelor educaționale integrate. Aceste rețele îi vor ajuta, de asemenea, să devină mai rezistenți la acțiunea influențelor și forțelor antidemocratice.

Secretarul de stat M. van Rijn a declarat: „Miniștrii europeni ai tineretului și educației își unesc astăzi forțele. Ne-am concentrat asupra rolului educatorilor, al animatorilor pentru tineret și al altor profesioniști din domeniul social. Contribuția lor poate fi foarte importantă pentru emanciparea tinerilor, ajutându-i să recunoască și să respingă promisiunile fără acoperire făcute de extremiștii violenți.”

Educație

Consiliul a adoptat concluzii privind dezvoltarea competențelor media și a gândirii critice cu ajutorul educației și formării, recunoscând avantajele pe care le prezintă internetul și platformele de comunicare socială, dar subliniind totodată potențialele amenințări și pericole pe care acestea le pot prezenta. Concluziile subliniază rolul fundamental al educației și formării, cu ajutorul cărora tinerii dobândesc competențe în domeniul mass-mediei și devin cetățenii responsabili ai viitorului.

Concluziile reprezintă, de asemenea, o continuare a Declarației de la Paris din martie 2015, care subliniază rolul-cheie al educației în promovarea cetățeniei și a valorilor fundamentale ale Uniunii. Miniștrii au convenit că unul dintre domeniile care necesită mai multe eforturi se referă la capacitatea tinerilor de a gândi critic și de a face uz de discernământ, astfel încât să fie în măsură să înțeleagă realitatea înconjurătoare, să poată face diferența dintre fapte și opinii și să respingă toate formele de îndoctrinare și de discursuri de incitare la ură.

De asemenea, miniștrii au discutat despre viitorul învățământului superior în Europa, în perspectiva unei viitoare propuneri a Comisiei în acest sens.

Ministrul Bussemaker a declarat: „Politicile în domeniul tineretului și educația au un rol comun în prevenirea radicalizării tinerilor. Este clar că orice abordare a acestei probleme urgente trebuie să implice toate sectoarele societății: părinți și familii, educatori și animatori pentru tineret, asistenți sociali și alți reprezentanți ai societății civile. Am discutat despre modul în care aceștia pot fi sprijiniți și despre următoarele etape necesare la nivelul UE.”