Skip to content

Încurajarea reformelor structurale și a investițiilor: flexibilitatea normelor Pactului de stabilitate și de creștere

Prezentare generală

În vederea sprijinirii eforturilor UE de a crește nivelurile investițiilor și de a încuraja reformele structurale, Consiliul European a convenit în iunie 2014 că este necesară examinarea modului în care normele prevăzute de Pactul de stabilitate și de creștere (PSC) ar putea fi aplicate în mod mai flexibil, fără ca acestea să sufere modificări.

În urma orientărilor Consiliului European, Comisia Europeană a emis, în ianuarie 2015, o comunicare intitulată „Utilizarea optimă a flexibilității în cadrul normelor prevăzute de Pactul de stabilitate și de creștere”.

Comunicarea explică modul în care Comisia intenționează să aplice Pactul de stabilitate și de creștere în mod mai flexibil atunci când se evaluează respectarea de către statele membre a normelor prevăzute de pact.

Comisia a început deja punerea în aplicare a noii sale interpretări a normelor prevăzute de pact, având în vedere că nu este necesară modificarea normelor existente și, prin urmare, nu sunt necesare măsuri legislative.

Consiliul a aprobat o poziție de consens privind comunicarea în februarie 2016, care va servi drept bază pentru o actualizare a „Codului de conduită”, interpretarea actuală a modului în care ar trebui aplicate normele prevăzute de PSC („Specificații privind punerea în aplicare a Pactului de stabilitate și de creștere”).

Obiective principale

O aplicare mai flexibilă a normelor prevăzute de Pactul de stabilitate și de creștere ar trebui să contribuie la:

  • încurajarea punerii în aplicare a reformelor structurale
  • stimularea investițiilor

La nivelul Consiliului

Februarie 2016: Consiliul a aprobat o poziție de consens privind aplicarea flexibilă a Pactului de stabilitate și de creștere. Poziția convenită va servi drept bază pentru o actualizare a Codului de conduită privind punerea în aplicare a Pactului de stabilitate și de creștere.

decembrie 2015: Consiliul a confirmat o poziție de consens privind flexibilitatea în cadrul normelor existente ale Pactului de stabilitate și de creștere. Poziția a fost aprobată de Comitetul economic și financiar.

octombrie 2015: Consiliul Afaceri Economice și Financiare a discutat comunicarea Comisiei privind flexibilitatea în cadrul normelor existente ale Pactului de stabilitate și de creștere, pe baza prezentării din partea președintelui Comitetului economic și financiar.

ianuarie 2015: Consiliul a discutat despre aplicarea flexibilă a normelor prevăzute de PSC, concentrându-se pe aplicarea „clauzei de reformă structurală” și a „clauzei privind investițiile”. De asemenea, Consiliul a convenit asupra faptului că Comitetul economic și financiar își va continua analiza tehnică a comunicării Comisiei.

Orientări privind utilizarea flexibilității în cadrul Pactului de stabilitate și de creștere: punctele principale

Comunicarea privind utilizarea flexibilității în cadrul Pactului de stabilitate și de creștere se concentrează pe o aplicare mai flexibilă a normelor prevăzute de PSC, ținând seama de următorii factori:

  1. reformele structurale întreprinse de statele membre
  2. activitățile de investiții efectuate de către guverne
  3. condițiile ciclice din fiecare stat membru

1. Aplicarea flexibilă a „clauzei de reformă structurală”

Clauza de reformă structurală va fi aplicată diferit pentru statele membre din cadrul componentei preventive a PSC comparativ cu statele membre din cadrul componentei corective a PSC.

Statele membre din cadrul componentei preventive a PSC

Norme existente:

statele membre din cadrul componentei preventive a PSC sunt autorizate să se abată temporar de la obiectivul bugetar pe termen mediu(OTM) sau de la traiectoria de ajustare fiscală în vederea atingerii acestuia, dacă pun în aplicare reforme structurale majore. Această normă oferă statelor membre posibilitatea de a acoperi costurile pe termen scurt ale punerii în aplicare a reformelor care aduc beneficii pe termen lung și le acordă mai mult timp pentru a-și atinge OTM.

Aplicarea flexibilă:

Abaterea poate fi acordată dacă reformele structurale îndeplinesc o serie de criterii, și anume, dacă acestea:

  • sunt „majore”
  • aduc efecte bugetare pozitive pe termen lung verificabile
  • sunt puse în aplicare integral

În plus, clauza ar urma să se aplice în acele state membre care încă nu au început să pună în aplicare reforme, dar sunt deja în măsură să furnizeze planuri detaliate, care conțin măsuri bine definite și termene credibile pentru punerea lor în aplicare.

Abaterea temporară acordată nu trebuie să depășească 0,5% din PIB, iar statul membru trebuie să își atingă obiectivul bugetar pe termen mediu în termen de patru ani.

În plus, statele membre cărora le-a fost acordată abaterea trebuie să mențină o marjă de siguranță pentru a se asigura că abaterea nu duce la o situație în care deficitul public al acestei țări reprezintă peste 3% din PIB.

Consiliul va acorda abaterea temporară după ce Comisia finalizează evaluarea și confirmă faptul că reformele convenite sunt puse în aplicare pe deplin.

Statele membre din cadrul componentei corective a Pactului de stabilitate și de creștere

Norme existente:

Comisia trebuie să examineze într-un stat membru factorii relevanți pe termen mediu la nivel economic, bugetar și alți factori, înainte de a putea iniția o procedură de deficit excesiv sau de a propune o prelungire a termenelor pentru corectarea deficitelor excesive. Acești factori se referă la punerea în aplicare a reformelor structurale.

Aplicarea flexibilă:

să țină seama nu numai de reformele structurale majore în curs, ci și de planurile de reforme structurale majore. Aceste planuri trebuie să cuprindă măsuri clare și termene realiste pentru punerea în aplicare a acestora.

Acest lucru înseamnă că, în cazul în care o țară din cadrul componentei corective a PSC are planuri de reformă viabile, Comisia poate:

  • să recomande Consiliului să acorde o prelungire a termenului pentru corectarea deficitului excesiv în cazul acelor țări care se află deja în cadrul procedurii de deficit excesiv
  • să recomande Consiliului să acorde un termen mai lung pentru corectarea deficitului excesiv atunci când lansează o procedură de deficit excesiv

Monitorizare

Punerea în aplicare a reformelor va fi monitorizată în cadrul semestrului european. O țară care face obiectul procedurii de dezechilibru excesiv va trebui să includă o sinteză a reformelor sale structurale în planul de măsuri corective. În acest caz, punerea în aplicare a reformelor va fi monitorizată în cadrul procedurii de dezechilibru excesiv.

2. Aplicarea flexibilă a „clauzei privind investițiile”

Investiții legate de Fondul european pentru investiții strategice (FEIS)

Aplicarea flexibilă propusă:

1. Să nu se lanseze procedura de deficit excesiv pentru statele membre al căror deficit public depășește valoarea de referință de 3% din PIB, în cazul în care încălcarea este cauzată de o investiție într-un proiect care este cofinanțat de FEIS. Cu toate acestea, abaterea de la deficitul propus trebuie să fie mică și temporară.

2. Să nu țină cont de valorile mici de depășire a valorii de referință a datoriei - 60% din PIB - în cazul în care guvernul participă la investițiile legate de FEIS.

Aceste norme s-ar aplica tuturor statelor membre, indiferent dacă sunt din cadrul componentei preventive a PSC sau din cadrul componentei corective a PSC.

Alte investiții

Norme existente:

PSC permite abateri temporare de la obiectivul bugetar pe termen mediu sau de la traiectoria de ajustare fiscală în vederea atingerii acestuia pentru acele state membre ale căror investiții pot fi considerate a fi echivalente cu reforme structurale majore.

Aplicarea flexibilă:

„clauza privind investițiile” se va aplica pentru investițiile publice prin luarea în considerare a situației specifice din fiecare stat membru.

Acest lucru înseamnă că statelor membre ale căror investiții pot fi considerate a fi echivalentul unor reforme structurale majore li se va acorda o abatere temporară de la obiectivul lor pe termen mediu sau de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii acestuia, în cazul în care:

  • creșterea PIB-ului este negativă sau dacă PIB-ul este inferior nivelului său potențial
  • abaterea de la obiectivul pe termen mediu sau de la traiectoria în vederea atingerii acestuia nu conduce la un deficit public peste 3% din PIB și se păstrează o marjă adecvată de siguranță pentru a preveni o astfel de depășire
  • nivelurile investițiilor cresc ca urmare a abaterii acordate
  • abaterea este legată de faptul că un anumit stat membru cofinanțează proiecte care sunt, de asemenea, finanțate prin programele UE și de FEIS
  • statul membru compensează abaterile temporare în intervalul de timp stabilit în cadrul programului statului membru (programul de stabilitate pentru statele membre din zona euro și programul de convergență pentru statele membre din afara zonei euro)

Aceste norme s-ar aplica statelor membre din cadrul componentei preventive a PSC.

Comisia Europeană va revizui aplicarea reformei structurale și a clauzelor de investiții până la sfârșitul lunii iunie 2018. Revizuirea va examina, printre altele, dacă clauza de investiții a contribuit la stimularea investițiilor noi și care sunt implicațiile continuării clauzei de investiții.

3. Condiții ciclice

În cadrul componentei preventive a Pactului, a fost introdusă o abordare mai receptivă la ciclul economic al unui stat membru. Comisia va utiliza o metodă mai complexă (o „matrice”) pentru a stabili traiectoria de ajustare fiscală a fiecărei țări, în funcție de dificultățile economice sau de creșterea economică prin care trece țara respectivă/din țara respectivă.

Atunci când evaluează situația într-o țară care este supusă procedurii aplicabile deficitelor excesive (componenta corectivă a pactului), Comisia va face distincția, pe cât posibil, între evoluții bugetare care se află sub controlul guvernului și evoluții legate de o scădere neașteptată a activității economice.

Comisia Europeană urmează să prezinte Consiliului un raport de reexaminare privind eficacitatea matricei înainte de 30 iunie 2018. În mod special, va examina dacă matricea a promovat cu succes politicile anticiclice ale statelor membre și a contribuit la realizarea obiectivelor lor pe termen mediu. Comisia va examina, de asemenea, dacă matricea a asigurat o reducere a datoriei publice într-un un „ritm satisfăcător”.

Ce este Pactul de stabilitate și de creștere?

Pactul de stabilitate și de creștere, care prevede atât măsuri de prevenire, cât și de descurajare, este format dintr-o rezoluție și două regulamente ale Consiliului:

  • privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice
  • privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv

Ce este obiectivul bugetar pe termen mediu?

Obiectivul bugetar pe termen mediu (OTM) se referă la soldul bugetar structural al fiecărui stat membru în raport cu PIB-ul, pe care fiecare țară trebuie să îl atingă într-o anumită perioadă. Obiectivul bugetar pe termen mediu necesită ca pozițiile bugetare ale statelor membre să fie apropiate de echilibru sau excedentare. Acesta permite, de asemenea, să se asigure că statele membre respectă obligația de a-și menține datoria publică sub nivelul de 60% din PIB, iar deficitul public sub 3% din PIB, și că finanțele publice sunt solide în ansamblu.

OTM este stabilit pentru fiecare țară în parte o dată la trei ani. Acesta poate fi reexaminat mai des în cazul în care un stat membru pune în aplicare reforme structurale care au un impact asupra finanțelor sale publice.

Evoluția pe care statele membre ar trebui să o realizeze în fiecare an pentru îndeplinirea acestui obiectiv se numește „traiectoria de ajustare în vederea atingerii OTM” și aceasta este stabilită pentru fiecare țară în parte. Evoluția este monitorizată prin procedurile de raportare relevante aferente semestrului european.

Documente și publicații conexe

A se vedea și