Combaterea evitării obligațiilor fiscale în UE
De combaterea fraudei fiscale și a evitării obligațiilor fiscale sunt responsabile în primul rând statele membre. Normele convenite la nivelul UE promovează cooperarea în materie fiscală și ajută țările să gestioneze aspectele transfrontaliere pentru a asigura funcționarea pieței unice a UE.
Amploarea problemei
Frauda și evaziunea fiscală subminează funcționarea societăților democratice, denaturează procesul decizional în domeniul economic și erodează încrederea dintre cetățeni și guverne.
În fiecare an se pierd miliarde de euro atunci când întreprinderile, persoanele înstărite și alți contribuabili nu contribuie în mod echitabil. Aceste pierderi nu numai că reduc resursele disponibile pentru serviciile publice, cum ar fi asistența medicală, educația și infrastructura, ci subminează și echitatea și stabilitatea economică în întreaga UE.
Abordarea acestei probleme este esențială pentru protejarea încrederii publice, asigurarea funcționării pieței unice și promovarea stabilității economice.
Când apar frauda fiscală și evitarea obligațiilor fiscale
Frauda fiscală și evitarea obligațiilor fiscale apar atunci când un contribuabil sau o entitate depune deliberat o declarație fiscală incompletă sau incorectă sau ascunde informații relevante față de autoritățile fiscale naționale pentru a evita plata impozitelor. Aceste activități pot lua multe forme, fiecare cu caracteristici și implicații distincte.
Mai jos, analizăm diferitele tipuri de fraudă și evaziune fiscală, explicând definițiile acestora și modul lor de funcționare.
Evaziunea fiscală și frauda fiscală
Evaziunea fiscală sau frauda fiscală sunt activități ilegale menite să evite complet plata impozitelor. Evaziunea fiscală poate implica, de exemplu, nedeclararea tuturor profiturilor, declararea de venituri mai mici sau participarea la sisteme complexe pentru a evita plata taxei pe valoarea adăugată (TVA). Frauda fiscală poate include, de asemenea, falsificarea evidențelor sau utilizarea altor metode frauduloase pentru a eluda obligațiile fiscale.
Evitarea obligațiilor fiscale
Evitarea obligațiilor fiscale implică utilizarea unor instrumente și strategii juridice pentru a reduce la minimum obligațiile fiscale. Printre practicile comune se numără transferul profiturilor către țări cu rate de impozitare mai scăzute sau deducerea plăților de dobânzi pentru împrumuturile cu rate ale dobânzii majorate artificial. Deși sunt legale din punct de vedere formal, aceste tactici exploatează lacunele și inconsecvențele din legislația fiscală pentru a reduce cuantumul impozitelor plătite.
Planificarea fiscală agresivă
O altă formă de evitare a obligațiilor fiscale este planificarea fiscală agresivă. Aceasta se produce când întreprinderile mari și persoanele înstărite exploatează limitele legii pentru a reduce la minimum cuantumul impozitelor plătite. Deși aceste acțiuni pot fi legale din punct de vedere tehnic, ele sunt discutabile din punct de vedere etic și contribuie la o pierdere globală de venituri fiscale.
Paradisurile fiscale
Paradisurile fiscale sunt țări sau jurisdicții care oferă condiții fiscale favorabile, cum ar fi rate de impozitare foarte scăzute sau zero, adesea societăților străine și mai ales persoanelor fizice. În plus, paradisurile fiscale oferă adesea confidențialitate prin faptul că nu divulgă identitatea persoanelor fizice sau a proprietarilor reali ai societăților înregistrate acolo. Aceasta permite stocarea banilor în aceste jurisdicții („offshore”), adesea neraportați și neimpozitați, ceea ce duce la pierderi semnificative de venituri fiscale pentru alte țări.
Consecințele fraudei fiscale
Frauda fiscală limitează capacitatea țărilor UE de a strânge fondurile de care au nevoie, de a pune în aplicare politici economice și sociale și de a susține serviciile publice. Printre repercusiuni se numără posibile reduceri ale serviciilor publice și o economie mai lentă.
Frauda fiscală are mai multe consecințe majore:
Consecințe economice
Reduce veniturile publice necesare pentru finanțarea serviciilor publice esențiale.
Inechitate și injustiție
Creează o povară inechitabilă și dezavantajoasă pentru contribuabilii onești.
Erodarea încrederii în legislație și în instituțiile publice
Subminează încrederea publicului în ordinea juridică publică și în instituțiile publice.
Activitate infracțională
Finanțează activități infracționale sau ilegale, punând în pericol cetățeni, întreprinderi și chiar țări întregi.
Implicații globale
Denaturează concurența, acordă avantaje neloiale și contribuie la creșterea criminalității transfrontaliere și a evaziunii fiscale.
Rolul UE
De combaterea fraudei fiscale și a evitării obligațiilor fiscale sunt responsabile în primul rând statele membre. Cu toate acestea, țările au convenit asupra unor norme la nivelul UE pentru a spori transparența în materie fiscală, a promova schimbul de informații, a adopta acte legislative menite să elimine lacunele și a asigura respectarea obligațiilor fiscale la nivel transfrontalier.
Acestea sunt câteva dintre principalele activități întreprinse la nivelul UE:
Directiva privind cooperarea administrativă
În temeiul Directivei privind cooperarea administrativă (DAC), statele membre se angajează în schimbul automat, spontan și la cerere de informații relevante din punct de vedere fiscal, fapt care contribuie la prevenirea evaziunii fiscale. Din acest motiv, cetățenilor și întreprinderilor le este mai greu să ascundă active sau venituri față de autoritățile fiscale. În vigoare din 2011 și cu un domeniu de aplicare semnificativ extins de câteva ori din 2014, aceste norme joacă un rol esențial în promovarea cooperării și a transparenței fiscale între statele membre ale UE.
În 2023, Consiliul a extins domeniul de aplicare al DAC și a adăugat norme privind raportarea și schimbul automat de informații privind veniturile din tranzacțiile cu criptoactive și privind soluțiile fiscale anticipate pentru persoanele cele mai înstărite (cu disponibilități financiare ridicate).
Cooperarea în domeniul taxei pe valoarea adăugată
Regulamentul privind cooperarea administrativă în domeniul taxei pe valoarea adăugată (TVA) prevede schimbul de informații specifice între administrațiile fiscale ale statelor membre pentru a combate frauda și evaziunea în domeniul TVA. Schimburile de informații, auditurile comune și controalele simultane permit funcționarilor din cadrul autorităților fiscale naționale să formeze echipe internaționale de audit pentru a verifica respectarea obligațiilor fiscale în acest domeniu, inclusiv respectarea obligațiilor fiscale de către întreprinderile și platformele multinaționale.
Lista UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale
UE se angajează să promoveze principiile și mecanismele bunei guvernanțe fiscale la nivel mondial și să combată concurența fiscală neloială.
Lista UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale face parte din eforturile UE de a consolida impozitarea echitabilă și de a spori transparența fiscală la nivel mondial, cu scopul de a combate frauda fiscală, evaziunea fiscală și evitarea obligațiilor fiscale. Lista include țări și jurisdicții care nu cooperează cu UE sau nu și-au îndeplinit pe deplin angajamentele în domeniul fiscal.
Grupul de lucru pentru Codul de conduită
Grupul de lucru pentru Codul de conduită este un organism din cadrul Consiliului, alcătuit din reprezentanți la nivel înalt ai statelor membre și ai Comisiei Europene. Rolul său este de a identifica și de a evalua practicile fiscale dăunătoare ale țărilor și jurisdicțiilor, atât în cadrul UE, cât și în afara acesteia. Scopul grupului este de a promova concurența loială și de a preveni erodarea bazei de impozitare.
Măsuri împotriva evitării obligațiilor fiscale
Directiva UE privind măsurile de combatere a evitării obligațiilor fiscale (ATAD) interzice o serie de forme specifice de evitare a obligațiilor fiscale de către întreprinderi în întreaga UE, asigurând în același timp un mediu mai echitabil și mai stabil pentru întreprinderi.
Normele includ cinci măsuri antiabuz, pe care toate statele membre sunt obligate juridic să le aplice împotriva formelor comune de planificare fiscală agresivă.
Consiliul a adoptat Directiva împotriva evitării obligațiilor fiscale la 12 iulie 2016. La 29 mai 2017 a fost introdusă o modificare a punerii în aplicare pentru a aborda tratamentul neuniform al elementelor hibride în raport cu sistemele fiscale ale țărilor din afara UE.
- Directivă a Consiliului de stabilire a normelor împotriva practicilor de evitare a obligațiilor fiscale care au incidență directă asupra funcționării pieței interne
- Directiva Consiliului de modificare a Directivei (UE) 2016/1164 în ceea ce privește tratamentul neuniform al elementelor hibride care implică țări terțe
A se vedea și:
Cum funcționează politica fiscală a UE
Impozitarea economiei digitale
Taxa pe valoarea adăugată (TVA) în UE
Ultima revizuire: 20 noiembrie 2025