Impozitarea economiei digitale

De ce este necesară o impozitare echitabilă a economiei digitale?

Economia digitală a generat numeroase beneficii pentru cetățeni și pentru întreprinderi. În același timp, dezvoltarea anumitor activități digitale și a unor noi modele de afaceri devine o provocare din ce în ce mai mare pentru sistemele de impozitare existente. Este important ca toate sectoarele economiilor noastre să plătească partea de impozite care le revine în mod echitabil și să contribuie la funcționarea societăților noastre.

Normele actuale care reglementează chestiunile legate de impozitarea la nivel internațional au fost concepute pentru a se aplica întreprinderilor care au o prezență fizică într-o țară. Digitalizarea tot mai extinsă a economiilor prezintă provocări fiscale, cum ar fi reducerea veniturilor fiscale din cauza evitării abuzive a obligațiilor fiscale și a evaziunii fiscale. Prin urmare, normele fiscale trebuie actualizate în mod corespunzător.

Odată cu dezvoltarea de noi tehnologii și modele de afaceri, multe întreprinderi digitale ajung:

• să aibă utilizatori și clienți într-o țară în care nu au nicio prezență comercială fizică
• să genereze profit de pe urma interacțiunii cu utilizatorii și clienții, utilizând datele și contribuțiile acestora

Având în vedere că normele fiscale pleacă încă de la premisa unei prezențe fizice, profiturile generate de activitățile digitale sunt adesea neimpozitate în jurisdicția corespunzătoare pieței unde sunt generate (și anume țara în care se află utilizatorii și consumatorii).

Reforma globală a normelor internaționale privind impozitarea societăților comerciale (întreprinderilor)

Legislația UE privind normele de impozitare a societăților comerciale este strâns legată de eforturile de găsire a unor soluții globale, fiind ghidată de acestea. G20 și OCDE conduc negocierile privind impozitarea digitală la nivel internațional în vederea ajungerii la un consens cu privire la o soluție globală pe termen lung.

Lucrările se desfășoară în principal la nivelul Cadrului incluziv al OCDE/G20 privind erodarea bazei impozabile și transferul profiturilor (BEPS). Inițiativa a reunit deja 140 de țări și jurisdicții.

La 8 octombrie 2021, Cadrul incluziv al OCDE/G20 privind BEPS a ajuns la un acord privind elementele-cheie ale unei reforme a normelor internaționale de impozitare a profiturilor întreprinderilor multinaționale. Acest acord este prevăzut în declarația privind o soluție bazată pe doi piloni, menită să abordeze provocările fiscale generate de digitalizarea economiei și cunoscută și sub denumirea de „Declarația din octombrie 2021 a Cadrului incluziv al OCDE/G20 privind BEPS”.

Toate statele membre ale UE și-au exprimat sprijinul pentru această declarație, atât în calitate de membri ai Cadrului incluziv, cât și în cadrul Consiliului ECOFIN și al Consiliului European.

Declarația din octombrie 2021 a Cadrului incluziv al OCDE/G20 privind BEPS prevede o soluție bazată pe doi piloni.

Pilonul unu constă în norme și mecanisme care vor permite realocarea drepturilor de impozitare între jurisdicțiile în care cele mai mari și mai profitabile grupuri multinaționale dețin o cotă de piață și obțin profit.

Pilonul doi cuprinde, în esență, norme privind impozitarea efectivă minimă a celor mai mari grupuri multinaționale, menite să reducă posibilitățile de erodare a bazei impozabile și de transfer al profiturilor. Pilonul urmărește, de asemenea, să asigure plata ratei minime globale a impozitului pe profit, stabilită de comun acord la 15%.

Pilonul unu: realocarea drepturilor de impozitare

Principalul rezultat preconizat al pilonului unu este o convenție multilaterală, care va permite părților să exercite (sau să „realoce”) un nou drept de impozitare („valoarea A”).

Textul va acoperi o gamă largă de norme privind

• domeniul de aplicare, prezența impozabilă, baza de impozitare
• sursele de venituri pentru cifrele de afaceri legate de eliminarea dublei impuneri
• prevenirea și soluționarea litigiilor
• eliminarea și suspendarea măsurilor unilaterale (cum ar fi impozitele digitale naționale)
• intrarea în vigoare a convenției

„Valoarea B” a pilonului unu va oferi o mai mare certitudine fiscală prin crearea unor valori de referință standardizate pentru prețurile de transfer pentru tipurile de tranzacții comune.

Pilonul doi: impozitarea efectivă minimă

Lucrările cu privire la pilonul doi au avansat mai rapid decât cele cu privire la pilonul unu. La 14 decembrie 2021, Cadrul incluziv al OCDE/G20 privind BEPS a aprobat regulile-model ale OCDE intitulate „Provocările fiscale generate de digitalizarea economiei – regulile-model globale de combatere a erodării bazei impozabile (pilonul doi)”. Toate statele membre s-au angajat să respecte aceste reguli.

Impozitarea efectivă minimă, care constituie esența pilonului doi, se bazează pe două reguli principale, cunoscute și sub denumirea de reguli privind modelul global de combatere a erodării bazei impozabile („regulile GloBE”):

• regula de includere a veniturilor (IIR)
• regula plăților subimpozitate (UTPR)

Aceste reguli sunt menite să garanteze că profiturile realizate de grupurile multinaționale cu o cifră de afaceri de cel puțin 750 de milioane de euro sunt impozitate la o rată efectivă de cel puțin 15%.

Regulile pilonului doi au fost transpuse în legislația UE printr-o directivă a Consiliului din 14 decembrie 2022 privind asigurarea unui nivel minim global de impozitare a grupurilor de întreprinderi multinaționale și a grupurilor naționale de mari dimensiuni în Uniune.

Finalizarea celor doi piloni

În cadrul reuniunii sale din 10-11 iulie 2023, Cadrul incluziv al G20/OCDE privind BEPS a înregistrat progrese suplimentare în ceea ce privește elementele restante ale proiectului bazat pe doi piloni. Ca punct-cheie, s-a confirmat că se preconizează ca, până la sfârșitul anului 2023, să se ajungă la acordul final privind convenția multilaterală și să aibă loc semnarea acesteia.

• Declarația privind o soluție bazată pe doi piloni pentru a aborda provocările fiscale generate de digitalizarea economiei (OCDE, 8 octombrie 2021)
• Directiva Consiliului privind asigurarea unui nivel minim global de impozitare a grupurilor de întreprinderi multinaționale și a grupurilor naționale de mari dimensiuni în Uniune (Jurnalul Oficial al UE)

Politica fiscală a UE pentru economia digitală

UE depune eforturi în mai multe domenii pentru a se asigura că normele fiscale actuale sunt adecvate pentru era digitală. Aceste chestiuni se numără printre principalele sale priorități începând din 2017.

În martie 2018, Comisia Europeană a propus noi norme pentru a asigura o impozitare echitabilă a activităților digitale în UE, care să promoveze totodată creșterea economică. Propunerile Comisiei sunt în prezent în așteptare, având în vedere că negocierile de la nivelul Cadrului incluziv al G20/OCDE sunt în curs de desfășurare. Dacă în cadrul acestor negocieri se ajunge la o soluție globală și la un acord, iar ulterior acestea sunt puse în aplicare în mod efectiv, propunerile ar deveni caduce.

Pachetul din 2018 privind impozitarea economiei digitale cuprinde două propuneri legislative pentru:

• a reforma normele de impozitare a societăților, astfel încât profiturile să fie impozitate acolo unde societățile au o prezență digitală substanțială
• a dezvolta un impozit provizoriu pentru veniturile din serviciile digitale (impozitul pe servicii digitale)

• Concluziile Consiliului European, 19 octombrie 2017
• Concluziile Consiliului privind impozitarea digitalului, 30 noiembrie 2017
• Propunere de directivă a Consiliului de stabilire a normelor de impozitare a societăților în cazul unei prezențe digitale substanțiale
• Propunere de directivă a Consiliului privind un sistem comun de impozitare a serviciilor digitale pentru veniturile rezultate din furnizarea anumitor servicii digitale

Cooperarea administrativă privind schimbul de informații fiscale

Una dintre pietrele de temelie ale politicii fiscale a UE este cooperarea administrativă prin intermediul schimbului de informații fiscale între statele membre. Acest lucru contribuie la asigurarea unei colectări eficace a veniturilor.

Digitalizarea economiei prezintă provocări deosebite, întrucât este posibil ca anumite tipuri de informații cu privire la veniturile din activități economice digitale să nu fie accesibile autorităților fiscale naționale.

Pentru a depăși această problemă și în conformitate cu standardele convenite la nivel mondial, UE extinde domeniul de aplicare al cooperării administrative prin modificări specifice ale Directivei privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal (DAC).

În martie 2021, Consiliul a adoptat noi norme (DAC7) în temeiul cărora, începând din 2023, autoritățile fiscale ale statelor membre fac schimb automat de informații privind veniturile obținute de comercianți pe platformele digitale. Acest lucru contribuie la:

• prevenirea evaziunii fiscale și a evitării obligațiilor fiscale aferente activităților desfășurate pe astfel de platforme
• consolidarea echității fiscale
• promovarea unor condiții de concurență echitabile atât pentru platforme, cât și pentru comercianți

La 17 octombrie 2023, Consiliul a adoptat o directivă care includea un nou set de modificări ale normelor DAC (DAC8). Modificările se refereau în principal la:

• raportarea și schimbul automat de informații privind veniturile din tranzacțiile cu criptoactive
• schimbul de informații privind soluțiile fiscale anticipate pentru persoanele cele mai înstărite (cu disponibilități financiare ridicate)

Scopul urmărit era consolidarea cooperării administrative între administrațiile fiscale și extinderea domeniului de aplicare al obligațiilor de înregistrare și de raportare.

Normele DAC8 acoperă categorii suplimentare de active și venituri, cum ar fi criptoactivele. Autoritățile fiscale trebuie să facă schimb automat de informații comunicate în cadrul raportării de către furnizorii de servicii de criptoactive. Până în prezent, a fost dificil pentru administrațiile fiscale ale statelor membre să asigure respectarea obligațiilor fiscale în acest domeniu specific. Întrucât criptoactivele sunt descentralizate și ușor de tranzacționat la nivel transfrontalier, este necesară o cooperare administrativă internațională strânsă pentru a se asigura colectarea efectivă a impozitelor.

• Criptoactive: cum sunt reglementate piețele de către UE (informații generale)
• Directiva Consiliului privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal (Jurnalul Oficial al UE)
• Consiliul adoptă o directivă de stimulare a cooperării dintre autoritățile fiscale naționale (DAC8) (comunicat de presă, 17 octombrie 2023)
• Fiscalitate: Consiliul adoptă noi norme vizând consolidarea cooperării administrative, care să se aplice și vânzărilor prin intermediul platformelor digitale (comunicat de presă, 22 martie 2021)

La 14 aprilie 2025, Consiliul a adoptat noi norme (DAC9) menite să consolideze cooperarea și schimbul de informații privind impozitarea efectivă minimă a societăților.

Noile reguli:

• prevăd elaborarea unui formular-tip unic pe care grupurile de întreprinderi multinaționale și grupurile naționale de mari dimensiuni vor avea obligația de a-l utiliza pentru a-și îndeplini obligațiile de declarare prevăzute în Directiva privind pilonul 2, care pune în aplicare acordul global G20/OCDE
• vor îmbunătăți schimbul de date între autoritățile fiscale
• vor reduce sarcina administrativă pentru întreprinderi

DAC9 va trebui să fie transpusă în legislația națională de către toate statele membre până la 31 decembrie 2025.

• Consiliul convine să consolideze cooperarea și schimbul de informații privind impozitarea efectivă minimă a societăților (comunicat de presă, 11 martie 2025)

Pachetul „TVA în era digitală”

De asemenea, UE lucrează la noi măsuri de reformare a sistemului UE privind taxa pe valoarea adăugată (TVA), pentru a-l adapta la era digitală.

TVA-ul este una dintre cele mai importante surse de venituri pentru autoritățile statelor membre, contribuind la servicii publice precum educația, asistența medicală, bibliotecile și transportul public. În fiecare an, statele membre ale UE obțin venituri din TVA în valoare de aproximativ o mie de miliarde de euro la nivelul Uniunii.

O parte din TVA merge la bugetul UE ca „resursă proprie”. Aceasta a reprezentat o contribuție de aproximativ 20 de miliarde de euro la bugetul UE în 2022.

Cu toate acestea, sume semnificative din veniturile din TVA rămân necolectate și sunt pierdute din cauza fraudei, a administrării defectuoase, a falimentelor, a insolvenței și a altor factori.

La 11 martie 2025, Consiliul și-a dat aprobarea finală cu privire la pachetul „TVA în era digitală”, care urmărește să ajute la combaterea fraudei în materie de TVA, să sprijine întreprinderile și să promoveze digitalizarea.

Noile reguli urmăresc:

• să îmbunătățească ghișeele unice pentru sistemul online de înregistrare în scopuri de TVA
• să impună platformelor online obligația de a plăti TVA pentru transportul de călători și serviciile de închiriere de locuințe pe termen scurt, în cazul în care furnizorii de servicii beneficiază de scutire la nivel individual
• să digitalizeze complet, până în 2030, obligațiile de raportare pe baza facturării electronice pentru întreprinderile care își desfășoară activitatea la nivel transfrontalier în UE

• Fiscalitate: Consiliul adoptă pachetul „TVA în era digitală” (comunicat de presă, 11 martie 2025)

Ghișeul unic pentru înregistrarea în scopuri de TVA

Ghișeele unice permit întreprinderilor să declare și să plătească TVA-ul datorat pentru vânzările lor de bunuri și servicii către consumatori din alte țări ale UE prin intermediul unei singure administrații a unui stat membru și într-o singură limbă.

Cu toate acestea, atunci când o societate dorește să vândă bunuri și servicii consumatorilor din alte state membre decât cel de origine (folosind un sediu de unde își desfășoară activitatea în statul membru respectiv), aceasta trebuie să se înregistreze în scopuri de TVA și în statele membre suplimentare respective. Aceeași problemă îi afectează pe comercianții care doresc pur și simplu să transfere stocuri într-un alt stat membru, spre depozitare.

Pentru a aborda acest aspect, noile norme vor extinde competențele „ghișeelor unice” actuale pentru a include vânzările întreprinderilor către consumatori de anumite bunuri, cum ar fi energia electrică sau gazele, care sunt efectuate într-un alt stat membru decât cel de origine – nu doar livrările transfrontaliere.

Această modificare va permite unui număr mai mare de întreprinderi să respecte cerințele în materie de TVA prin intermediul unui portal online unic, într-o singură limbă.

Se preconizează că această măsură va ajuta întreprinderile, în special IMM-urile, să economisească pe o perioadă de zece ani aproximativ 8,8 miliarde de euro reprezentând cheltuieli de înregistrare și cheltuieli administrative.

• Ghișeul unic (Comisia Europeană)

La 13 mai 2025, Consiliul a convenit asupra unei noi directive privind normele în materie de TVA pentru vânzările la distanță de bunuri importate și pentru TVA la importuri. În temeiul noilor norme, platformele sau comercianții din străinătate vor fi considerați răspunzători pentru importurile de TVA și pentru vânzările la distanță de bunuri importate în statul membru de destinație finală a bunurilor. Acest lucru va încuraja utilizarea ghișeului unic pentru importuri (IOSS), întrucât platformele sau comercianții din străinătate care nu îl utilizează vor trebui să se înregistreze în fiecare stat membru.

• Norme în materie de TVA: Consiliul și-a stabilit poziția cu privire la directiva de simplificare a colectării taxelor la importuri (comunicat de presă, 13 mai 2025)

Norme în materie de TVA pentru economia platformelor

În ultimii ani, economia platformelor s-a dezvoltat semnificativ, platformele online ajungând să conecteze anumiți furnizori de servicii și consumatori.

În conformitate cu normele actuale în materie de TVA, mulți furnizori de servicii de închiriere de locuințe și de transport de călători prin intermediul platformelor online nu plătesc TVA. De obicei, mulți dintre acești furnizori – persoane fizice sau întreprinderi mici – nu sunt obligați să se înregistreze în scopuri de TVA sau pur și simplu nu au cunoștință de faptul că le-ar putea reveni obligația de a plăti TVA pentru serviciile pe care le oferă.

În sectorul cazării și al transportului de călători, furnizorii se află în concurență directă cu furnizorii tradiționali înregistrați în scopuri de TVA, cum ar fi hotelurile și societățile private de transport. De exemplu, hotelurile din marile orașe europene concurează cu platformele online care oferă mii de posibilități de cazare în aceleași orașe. Multe dintre aceste oferte de cazare nu sunt supuse impozitării.

În temeiul noilor norme, aceste platforme vor deveni responsabile de colectarea și restituirea TVA-ului către autoritățile fiscale atunci când furnizorii lor de servicii nu fac acest lucru.

Aceasta va contribui la asigurarea unor condiții de concurență echitabile între platformele online, pe de o parte, și furnizorii tradiționali de servicii de cazare pe termen scurt și de transport, pe de altă parte.

În acest mod va fi ușurată sarcina IMM-urilor de a înțelege și de a adera la reglementările în materie de TVA, în special când acestea acționează în diferite state membre, generându-se în același timp venituri suplimentare semnificative din TVA.

• Economia platformelor în UE

Raportarea digitală în materie de TVA

În prezent, întreprinderile care fac comerț în mai multe state membre ale UE transmit o dată la câteva săptămâni o „declarație recapitulativă” autorității lor fiscale naționale, prin care oferă o imagine de ansamblu asupra vânzărilor lor către întreprinderi din alte state membre ale UE.

Transmiterea decalată a informațiilor în materie de TVA creează o breșă pe care autorii fraudelor o exploatează, întrucât autoritățile au dificultăți în a identifica rapid eventualele tranzacții suspecte sau frauduloase.

Noile norme vor institui un sistem de raportare digitală în timp real în scopuri de TVA prin intermediul facturilor electronice, bazat pe standardul european existent pentru facturarea electronică.

Întreprinderile vor emite facturi electronice pentru tranzacțiile transfrontaliere, iar datele vor fi raportate automat administrațiilor fiscale, care le vor partaja apoi prin intermediul unui nou sistem informatic pentru detectarea oricărei activități suspecte.

Se prevede ca sistemul UE să intre în vigoare în 2030, atingând o interoperabilitate deplină între sistemele naționale până în 2035.

Sistemul de facturare electronică:

• va reduce fraudele în domeniul TVA cu până la 11 miliarde de euro pe an
• va reduce costurile administrative și de asigurare a conformității pentru comercianții din UE cu peste 4,1 miliarde de euro pe an în următorii zece ani
• va asigura interoperabilitatea între sistemele naționale existente din întreaga UE

• Taxa pe valoarea adăugată (TVA) în UE

A se vedea și: