Risipa de alimente
Risipa de alimente exercită o presiune inutilă asupra resurselor naturale și afectează securitatea alimentară. Normele UE urmăresc să prevină și să reducă pierderile și risipa de alimente.
Impactul risipei de alimente
Risipa de alimente și pierderile de alimente, care se întâmplă atunci când alimentele se pierd înainte de a ajunge la consumatori, reprezintă o provocare globală. Potrivit Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), aproximativ o treime din totalitatea alimentelor produse în întreaga lume se pierd sau se risipesc la un moment dat pe parcursul lanțului de aprovizionare cu alimente.
În UE, în fiecare an se risipesc peste 59 de milioane de tone de alimente, ceea ce înseamnă 132 kg pe persoană.
De unde provin deșeurile alimentare
Peste jumătate din deșeurile alimentare din UE provin din gospodării. Aceasta reprezintă aproape dublu față de deșeurile alimentare generate în timpul producției sau al prelucrării. Graficul arată cantitatea de deșeuri alimentare pe sector, pe baza unui total de 132 kg de deșeuri pe cap de locuitor.
Diagramă circulară care arată de unde provin deșeurile alimentare, pe baza unui total de 132 kg pe cap de locuitor:
- 72 kg: gospodării
- 25 kg: prelucrare
- 15 kg: restaurante și servicii
- 11 kg: distribuție și comerțul cu amănuntul
- 10 kg: producție
Sursă: Eurostat 2024, date din 2022.
Ineficiențele de-a lungul lanțului de aprovizionare cu alimente și la nivelul consumului au un impact major asupra mediului, economiei și societății.
Principalele consecințe ale risipei de alimente
Mediu
Risipa de alimente cauzează 16% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră din sistemul alimentar al UE.
Economie
În fiecare an se pierd până la 132 de miliarde EUR din pricina risipei alimentare.
Societate
În UE, aproape 33 de milioane de persoane nu-și pot permite o masă completă o dată la două zile, în timp ce sunt irosite tone de alimente.
Ce face UE pentru a combate risipa de alimente
UE și țările sale sunt hotărâte să îndeplinească obiectivul de dezvoltare durabilă al Organizației Națiunilor Unite de a reduce la jumătate risipa de alimente mondială pe cap de locuitor la nivelul comerțului cu amănuntul și al consumatorului, precum și de a reduce pierderile alimentare de-a lungul lanțurilor de producție și de aprovizionare până în 2030.
Pentru a accelera acțiunea în direcția acestui obiectiv, UE a introdus măsuri specifice pentru a limita pierderile și risipa de alimente.
Directiva-cadru a UE privind deșeurile stabilește o ordine prioritară a acțiunilor menite să reducă pierderile și risipa. Prevenirea este prima măsură a cărei respectări ar trebui asigurată de țările membre. În cazul în care prevenirea nu este posibilă, țările UE ar trebui să ia măsuri pentru reutilizarea, reciclarea sau folosirea în alte scopuri a alimentelor.
Ordinea de prioritate pentru a reduce pierderile și risipa
1. PREVENIRE: evitarea pierderilor și a risipei de alimente de la bun început
2. REUTILIZARE: reutilizarea pentru consumul uman prin redistribuire și bănci de alimente sau refolosirea ca furaje
3. RECICLARE: recuperarea produselor secundare și reutilizarea nutrienților în scopuri precum compostarea
4. RECUPERARE: incinerarea cu recuperare de energie
Directiva-cadru a UE privind deșeurile le impune statelor membre:
- să reducă cantitatea de alimente pierdute în timpul producției și distribuției
- să reducă risipa de alimente în gospodării
- să încurajeze donațiile de alimente
- să monitorizeze și să evalueze punerea în aplicare a măsurilor UE de prevenire a risipei de alimente
Alte măsuri care vizează reducerea pierderilor și a risipei de alimente includ reorientarea utilizării surplusului de produse alimentare, de exemplu ca hrană pentru animale sau compost.
Obiectivele de reducere a deșeurilor alimentare
În iulie 2023, Comisia Europeană a prezentat o propunere de revizuire a Directivei-cadru a UE privind deșeurile. Revizuirea include noi obiective obligatorii din punct de vedere juridic privind reducerea deșeurilor alimentare până în 2030.
În iunie 2024, Consiliul a convenit asupra poziției sale în vederea negocierilor cu Parlamentul European cu privire la obiectivele propuse.
În februarie 2025, colegiuitorii au ajuns la un acord provizoriu. Aceasta include următoarele obiective de reducere a deșeurilor alimentare:
Ultima revizuire: 19 februarie 2025