Securitatea maritimă

UE se angajează să asigure siguranța și securitatea mărilor într-un mod care să îi protejeze interesele, cetățenii și economia. În plus, complexitatea tot mai mare a amenințărilor maritime, de la atacuri asupra infrastructurii subacvatice la amenințări cibernetice și riscuri generate de flota fantomă, necesită un răspuns coordonat.

Politica de securitate maritimă a UE este definită de strategia sa de securitate maritimă, adoptată pentru prima dată în 2014 și actualizată în 2023. De atunci, Comisia a lansat „Pactul european privind oceanul planetar”, o strategie cuprinzătoare de protejare a oceanelor, de stimulare a economiei albastre și de sprijinire a comunităților costiere. Consiliul a salutat pactul la 8 decembrie 2025 și a solicitat măsuri suplimentare, inclusiv în domeniul securității maritime și al apărării.

UE promovează, de asemenea, guvernanța pe mare bazată pe norme, în conformitate cu valorile sale și cu dreptul internațional, inclusiv cu Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării (UNCLOS). În acest scop, UE cooperează cu țări terțe și cu organizații regionale și multilaterale care împărtășesc aceleași valori, inclusiv în zone maritime importante din punct de vedere strategic.

• Concluziile Consiliului privind Strategia revizuită a UE în materie de securitate maritimă (SUESM) și planul de acțiune aferent, 24 octombrie 2023
• Concluziile Consiliului referitoare la Pactul european privind oceanul planetar, 8 decembrie 2025

Misiunile și resursele navale ale UE

UE este un furnizor global de securitate maritimă, iar securitatea maritimă reprezintă o componentă centrală a politicilor de securitate și apărare ale UE. UE se angajează să își consolideze în continuare angajamentul maritim, inclusiv prin intermediul operațiilor sale navale ATALANTA, IRINI și ASPIDES desfășurate în cadrul politicii de securitate și apărare comune (PSAC). De asemenea, Consiliul a consolidat în mod constant mandatele acestor forțe navale, în special în ceea ce privește cunoașterea situației maritime, inclusiv în ceea ce privește monitorizarea activităților flotei fantomă a Rusiei.

Cu ajutorul orientărilor Busolei strategice, UE se angajează în continuare să le ofere partenerilor formare și consolidare a capacităților, să îmbunătățească schimbul de informații între autoritățile civile și militare și să consolideze sistemele operaționale de supraveghere maritimă și a frontierelor.

În 2021, UE a introdus noul concept al „prezențelor maritime coordonate”. Acesta este un instrument care urmărește să stimuleze angajamentul colectiv al UE în materie de securitate maritimă, utilizând în mod optim resursele navale ale statelor membre în domenii de interes strategic pentru UE. El este utilizat în prezent în Golful Guineei și în nord-vestul Oceanului Indian.

UE participă, de asemenea, la un exercițiu anual de securitate maritimă care implică marinele și gărzile de coastă din statele membre pentru a spori gradul de pregătire, a promova interoperabilitatea și a aborda amenințările în continuă evoluție.

• O Busolă strategică pentru securitate și apărare

Infrastructura critică și atacurile cibernetice

Protejarea infrastructurii critice din domeniul maritim, cum ar fi conductele de gaz, cablurile submarine pentru internet și parcurile eoliene offshore reprezintă o prioritate centrală pentru UE.

Atacurile asupra conductelor Nord Stream din Marea Baltică în 2022, prezența neautorizată în apropierea infrastructurilor de importanță critică în Marea Nordului și atacurile cibernetice și campaniile hibride recurente înseamnă că UE trebuie să își consolideze acțiunile și să își protejeze infrastructura critică mai eficient, atât la suprafață, cât și sub apă. În plus, pe măsură ce domeniul maritim se implică tot mai mult în procesul de transformare digitală, complexitatea și vulnerabilitățile sale potențiale cresc.

Pentru a spori reziliența infrastructurii critice terestre și maritime, UE va dezvolta:

• tehnologii inovatoare
• planuri de cooperare regională pentru supraveghere
• sisteme interoperabile de monitorizare fără pilot

Consiliul a salutat, de asemenea, Planul de acțiune al UE din 2025 privind securitatea cablurilor, prezentat de Comisie și de Înaltul Reprezentant, și a solicitat o cooperare suplimentară la nivel național și internațional.

La 15 decembrie 2025, Consiliul a adoptat o declarație pentru a contracara amenințările din partea flotei fantomă ruse. Flota fantomă prezintă riscuri grave, inclusiv potențiale daune aduse mediului, precum și riscuri pentru siguranța și securitatea maritimă, integritatea comerțului maritim internațional, infrastructura submarină critică și respectarea normelor și standardelor maritime internaționale. Având în vedere acest lucru, Consiliul a invitat Înaltul Reprezentant și statele membre să își coordoneze răspunsurile la amenințările generate de flota fantomă.

• Securitatea cibernetică: în ce fel combate UE amenințările cibernetice (informații generale)
• Declarație privind utilizarea deplină a cadrului dreptului internațional al mării în legătură cu amenințările din partea flotei fantomă și protejarea infrastructurii submarine critice (15 decembrie 2025)

Munițiile neexplodate

Încă din timpul Primului și celui de Al Doilea Război Mondial, UE se confruntă cu provocarea de a rezolva problema unor cantități mari de muniții neexplodate, muniții chimice și scurgeri de petrol din epave. Această problemă a fost exacerbată și mai mult de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, care a dus la prezența minelor în Marea Neagră.

În unele bazine maritime, tipul, amplasarea și cantitatea acestei muniții sunt insuficient documentate. Acest lucru generează riscuri semnificative pentru siguranța și securitatea maritimă, deoarece are un impact asupra protecției oamenilor și a mediului, a siturilor de energie din surse regenerabile offshore și a activităților de pescuit.

UE se angajează să răspundă acestei provocări printr-o abordare cuprinzătoare, prin creșterea gradului de cunoaștere a situației maritime și prin dezvoltarea de mijloace și instrumente care să contribuie la atenuarea riscurilor. Consiliul a salutat, de asemenea, planul Comisiei de a elabora o strategie coordonată de eliminare a munițiilor neexplodate.

Criminalitatea maritimă

Infracțiunile maritime reprezintă o provocare majoră în întreaga UE și o amenințare gravă pentru securitatea maritimă. Printre aceste infracțiuni se numără:

• pirateria
• introducerea ilegală de migranți
• traficul de ființe umane, arme și narcotice
• jaful armat pe mare
• pescuitul ilegal, nedeclarat și nereglementat
• spolierea resurselor marine
• explorarea neautorizată în zone economice exclusive

Aceste infracțiuni amenință libertatea de navigație și pun în pericol rutele comerciale majore. În calitate de furnizor de securitate la scară mondială, UE este hotărâtă să combată aceste provocări prin acțiuni preventive.