Amenințările hibride
UE și statele sale membre colaborează pentru a preveni, a contracara și a răspunde amenințărilor și campaniilor hibride care afectează Europa și cetățenii săi.
Ce sunt amenințările hibride?
Definițiile amenințărilor și ale campaniilor hibride variază, întrucât acestea trebuie să rămână flexibile pentru a permite răspunsuri adecvate la caracterul evolutiv al amenințării.
Amenințările hibride se referă, de obicei, la activități dăunătoare coordonate care sunt planificate și desfășurate cu intenții răuvoitoare. Acestea urmăresc să submineze o țintă, cum ar fi un stat sau o instituție, printr-o varietate de mijloace, adesea combinate. Aceste mijloace pot include manipularea informațiilor, atacurile cibernetice, influența sau constrângerea economică, manevrele politice disimulate, diplomația coercitivă sau amenințările cu forța militară.
Tacticile hibride sunt utilizate atât de actori statali, cât și de actori nestatali și sunt din ce în ce mai complexe și mai sofisticate. Pe lângă riscurile de securitate, acestea reprezintă o amenințare la adresa democrației, vizând valorile fundamentale ale acesteia și urmărind să fractureze societatea și să submineze procesul decizional politic.
Campaniile hibride sunt concepute astfel încât să îngreuneze detectarea și apărarea împotriva lor. Acestea sunt concepute pentru a rămâne sub pragul care ar putea constitui sau ar putea fi perceput ca un act de război. Contracararea amenințărilor hibride este, prin urmare, o provocare complexă și în continuă evoluție cu care se confruntă Uniunea Europeană, statele sale membre și partenerii săi.
Un răspuns coordonat al UE la amenințările hibride
Deși responsabilitatea principală pentru contracararea amenințărilor hibride revine fiecărui stat membru al UE, acestea iau, de asemenea, măsuri coordonate pentru a contracara aceste amenințări în mod colectiv.
Setul de instrumente pentru contracararea amenințărilor hibride
În urma adoptării Busolei strategice pentru securitate și apărare în martie 2022, UE a instituit un set de instrumente al UE pentru contracararea amenințărilor hibride. Acesta cuprinde măsurile de prevenție, de cooperare, de consolidare a stabilității, restrictive și de sprijin prevăzute în concluziile Consiliului (aprobate la 21 iunie 2022) privind un cadru pentru un răspuns coordonat al UE la campaniile hibride.
Setul de instrumente are ca scop:
- aducerea unei contribuții la identificarea campaniilor hibride complexe și multidimensionale
- coordonarea răspunsurilor specifice și transsectoriale
Acționând ca un cadru general, setul de instrumente pentru contracararea amenințărilor hibride introduce alte mecanisme și instrumente de răspuns relevante, cum ar fi setul de instrumente pentru combaterea acțiunilor străine de manipulare a informațiilor și a ingerințelor străine (FIMI). În plus, UE a elaborat setul de instrumente pentru diplomația cibernetică pentru a răspunde amenințărilor și atacurilor cibernetice.
La 16 martie 2026, Consiliul a aprobat concluzii privind consolidarea capacității UE de a contracara amenințările hibride, reafirmând hotărârea UE de a utiliza toate instrumentele disponibile pentru a preveni și a descuraja campaniile hibride care vizează UE, statele sale membre și partenerii săi, precum și pentru a răspunde la astfel de campanii, indiferent de originea, amploarea și intensitatea acestora.
De asemenea, UE are la dispoziție mecanisme ale UE de gestionare a crizelor, inclusiv mecanismul integrat al Consiliului pentru un răspuns politic la crize (IPCR), pentru a sprijini acțiuni coordonate ca răspuns la crize majore și complexe și pentru a face schimb de informații, de exemplu cu privire la ingerințele în alegerile UE din 2024.
- Consiliul adoptă concluzii privind consolidarea capacității UE de a contracara amenințările hibride (comunicat de presă, 16 martie 2026)
- Concluziile Consiliului privind un cadru pentru un răspuns coordonat al UE la campaniile hibride (comunicat de presă, 21 iunie 2022)
- O Busolă strategică pentru securitate și apărare
- Sancțiuni împotriva atacurilor cibernetice
- Mecanismul integrat pentru un răspuns politic la crize (IPCR)
Echipe de răspuns în caz de amenințări hibride
În mai 2024, Consiliul a aprobat cadrul de orientare pentru instituirea practică a echipelor UE de răspuns rapid în caz de amenințări hibride.
Echipele de răspuns rapid în caz de amenințări hibride sunt unul dintre instrumentele din setul de instrumente al UE pentru contracararea amenințărilor hibride menite să sprijine statele membre ale UE, țările partenere și misiunile și operațiile PSAC în contracararea amenințărilor hibride.
Mai multe informații despre cadrul UE privind contracararea amenințărilor hibride:
- Cadrul comun din 2016 privind contracararea amenințărilor hibride (Jurnalul Oficial al UE)
- Comunicarea comună din 2018 privind creșterea rezilienței și consolidarea capacităților necesare pentru a aborda amenințările hibride (Jurnalul Oficial al UE)
- Rapoarte anuale privind progresele înregistrate în contracararea amenințărilor hibride (Comisia Europeană)
Combaterea dezinformării
Campaniile de dezinformare și, la un nivel mai general, acțiunile străine de manipulare a informațiilor și ingerințele străine (FIMI) sunt adesea utilizate de actorii care generează amenințări în cadrul unei campanii hibride mai ample sau pe cont propriu. UE dispune de diverse mecanisme pentru a contracara acțiunile străine de manipulare a informațiilor și ingerințele străine.
La 21 mai 2024, înainte de alegerile pentru Parlamentul European, Consiliul a aprobat concluzii privind protejarea proceselor electorale împotriva ingerințelor străine. În concluzii, instituțiile UE și statele membre erau invitate să își intensifice acțiunile de monitorizare a încercărilor actorilor străini de a interveni în procesul democratic al UE și să utilizeze toate mecanismele, rețelele și instrumentele UE pentru a proteja integritatea alegerilor, fără a împiedica dezbaterea democratică deschisă.
- Dezinformarea și reziliența democratică
- Reziliența democratică: Consiliul aprobă concluzii privind protejarea proceselor electorale împotriva ingerințelor străine (comunicat de presă, 21 mai 2024)
- Contracararea acțiunilor străine de manipulare a informațiilor și a ingerințelor străine (Serviciul European de Acțiune Externă)
- EUvsDisinfo (UE împotriva dezinformării)
Reziliența infrastructurii critice
Începând din 2022, UE și-a intensificat eforturile de protejare a infrastructurii critice. La 8 decembrie 2022, Consiliul a adoptat o nouă legislație pentru a se asigura că sectoarele critice, cum ar fi energia, apa, transporturile și sănătatea, sunt în măsură, printre altele, să prevină atacurile hibride, să se protejeze împotriva lor, să răspundă la ele, să le facă față și să se redreseze în urma acestora (Directiva privind reziliența entităților critice). Normele urmăresc să reducă vulnerabilitățile și să consolideze reziliența fizică a entităților critice.
În plus, în decembrie 2022, în urma actelor de sabotaj împotriva conductei Nord Stream, Consiliul a adoptat o recomandare privind reziliența infrastructurii critice.
Recomandarea a consolidat capacitatea UE de a-și proteja infrastructura critică și acoperă trei domenii prioritare: pregătirea, răspunsul și cooperarea internațională.
În iunie 2024, Consiliul a adoptat o recomandare referitoare la un plan de acțiune privind un răspuns coordonat la nivelul UE la perturbări ale infrastructurii critice cu relevanță transfrontalieră semnificativă. Recomandarea a instituit un plan de acțiune pentru infrastructura critică la nivelul UE, care urmărește să promoveze conștientizarea comună a situației în ceea ce privește originea și consecințele unui incident, să faciliteze coordonarea comunicării publice și să asigure un răspuns eficace.
- Reziliența UE: Consiliul adoptă o directivă pentru consolidarea rezilienței entităților critice (comunicat de presă, 8 decembrie 2022)
- Recomandare a Consiliului din 8 decembrie 2022 privind o abordare coordonată la nivelul Uniunii în vederea consolidării rezilienței infrastructurii critice (Jurnalul Oficial al UE)
- Infrastructura critică: un plan de acțiune pentru protejarea cetățenilor UE și a pieței interne (comunicat de presă, 25 iunie 2024)
Securitatea rețelelor și a sistemelor informatice
La 28 noiembrie 2022, Consiliul a adoptat Directiva privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate cibernetică în UE. Noile norme au îmbunătățit și mai mult reziliența și capacitățile de răspuns la incidente atât ale sectorului public, cât și ale sectorului privat și ale UE în ansamblu, inclusiv în ceea ce privește atacurile hibride.
Noua directivă, denumită „NIS 2”, a înlocuit normele anterioare privind securitatea rețelelor și a sistemelor informatice (Directiva NIS).
Colaborarea cu partenerii pentru a contracara amenințările hibride
Colaborarea cu partenerii și organizațiile UE este esențială pentru contracararea amenințărilor hibride.
Cooperarea UE-NATO
Parteneriatul strategic UE-NATO este esențial pentru menținerea securității și stabilității în zona euro-atlantică. Inițiativele UE-NATO în domeniul contracarării amenințărilor hibride includ:
- propuneri comune de cooperare legate de amenințările hibride
- un dialog structurat privind reziliența, care a început în 2022
UE și NATO desfășoară, de asemenea, exerciții comune în domeniul gestionării crizelor, denumite exerciții paralele și coordonate (PACE). Exercițiul din 2024 a vizat consolidarea capacității UE de a răspunde la potențiale crize hibride, atât în interiorul, cât și în afara UE.
- Cooperarea UE-NATO
- Exercițiul „EU Integrated Resolve 2024”: UE încheie un exercițiu amplu de răspuns la situații de criză (comunicat de presă, 25 octombrie 2024)
Sprijin pentru țările partenere în vederea contracarării amenințărilor hibride
UE se angajează să sprijine țările sale partenere în contracararea amenințărilor hibride. Misiunea de parteneriat a UE în Republica Moldova (EUPM Moldova) este un exemplu concludent de astfel de cooperare.
Misiunea a fost lansată în mai 2023 pentru a contribui la consolidarea structurilor Republicii Moldova de gestionare a crizelor și la consolidarea rezilienței acesteia la amenințările hibride și a securității cibernetice.
Activitățile hibride ale Rusiei și Belarusului împotriva UE
Rusia
UE condamnă cu fermitate activitățile hibride persistente ale Rusiei, care includ sabotajul, perturbarea infrastructurii critice, atacurile cibernetice, acțiunile de manipulare a informațiilor și ingerințele (FIMI) și încercările de a submina democrația și procesul electoral.
Aceste activități răuvoitoare ilustrează comportamentul nechibzuit și iresponsabil al Rusiei și nerespectarea de către aceasta a ordinii internaționale bazate pe norme și a dreptului internațional. Ele fac parte din campanii hibride mai ample, coordonate și de lungă durată menite să amenințe și să submineze securitatea, reziliența și fundamentele democratice ale UE, ale statelor sale membre și ale partenerilor săi.
UE și statele sale membre vor recurge în continuare la întreaga gamă de instrumente de care dispun (inclusiv sancțiuni) pentru a se proteja de astfel de comportamente răuvoitoare, a le preîntâmpina, a le descuraja și a reacționa la acestea.
Activitățile hibride ale Rusiei: sancțiuni ale UE
Belarus
UE condamnă atacurile hibride intensificate ale Belarusului împotriva UE și a statelor sale membre, inclusiv instrumentalizarea migranților și încălcările spațiului aerian al UE
Încălcările spațiului aerian prezintă riscuri grave în materie de securitate și siguranță, în primul rând pentru aviația civilă, și vizează destabilizarea unui stat membru al UE și intimidarea cetățenilor europeni prin amenințări directe la adresa aviației civile.UE solicită regimului belarus să înceteze imediat acțiunile respective.
Au fost impuse sancțiuni regimului belarus, iar UE este pregătită să ia măsuri suplimentare adecvate în cazul în care astfel de acțiuni continuă. UE nu va tolera nicio campanie hibridă îndreptată împotriva UE sau a oricăruia dintre statele sale membre.
Activitățile hibride ale Belarusului: sancțiuni ale UE
A se vedea, de asemenea
Pregătirea pentru apărare a Europei
Apărarea UE în cifre
Sancțiunile UE împotriva Rusiei: întrebări și răspunsuri
Ultima revizuire: 16 martie 2026