"Utilizăm cookie-uri pentru a vă îmbunătățiți experiența de navigare. Cookie-urile necesare au rolul de a susține funcții esențiale ale site-ului Consiliului. Cookie-urile opționale ne ajută să realizăm rapoarte statistice anonime și agregate pentru a răspunde mai bine nevoilor dvs.
Consiliul Competitivitate (Piață Internă și Industrie), 22 mai 2025
Principalele rezultate
Interfața publică pentru declararea detașării lucrătorilor
Miniștrii au aprobat poziția Consiliului (abordarea generală) cu privire la Regulamentul privind declarația electronică a lucrătorilor detașați. Un „lucrător detașat” este un lucrător trimis de angajatorul său pentru a presta temporar un serviciu într-un alt stat membru. Regulamentul urmărește să reducă sarcina administrativă pentru întreprinderi prin depunerea declarațiilor de detașare prin intermediul unei noi interfețe online voluntare care ar permite înregistrarea lucrătorilor detașați într-un mod ușor de utilizat, la distanță și prin mijloace electronice.
Marea majoritate a delegațiilor au sprijinit abordarea generală, subliniind beneficiile pe care declarația electronică le poate aduce în ceea ce privește simplificarea administrativă, integrarea pieței unice, libertatea de circulație și protecția drepturilor lucrătorilor. Mai mulți miniștri au reamintit caracterul voluntar al sistemului și necesitatea de a menține un nivel ridicat de control din partea autorităților naționale.
Interfața publică pentru lucrătorii detașați reprezintă o schimbare radicală pe piața internă a serviciilor. Utilizarea tehnologiilor digitale avansate și trimiterea angajaților într-un alt stat membru vor fi mai rapide, mai ieftine și mai ușoare; lucrătorii vor continua să se bucure de drepturile lor, iar piața unică a serviciilor va fi mai aproape de finalizare.
Michał Baranowski, subsecretar de stat în cadrul Ministerului Dezvoltării Economice și Tehnologiei
Miniștrii au desfășurat o dezbatere de orientare privind modul de adaptare a politicilor industriale la industriile solide în mod tradițional. Busola pentru competitivitate a propus mai multe inițiative emblematice sectoriale pentru industriile importante, cum ar fi planul de acțiune privind oțelul și metalele, prezentat la 19 martie 2025, și planul de acțiune industrială pentru sectorul autovehiculelor, prezentat la 5 martie 2025. Pentru 2025 este programat un pachet privind industria chimică.
Miniștrii au desfășurat un schimb de opinii privind modalitățile prin care poate fi stimulată competitivitatea industriilor solide în mod tradițional, lucrând în același timp la obiectivele climatice. Mai mulți miniștri au subliniat necesitatea de a menține o abordare pragmatică, de a reduce prețurile la energie și de a îmbunătăți infrastructura de interconectare, de a asigura securitatea aprovizionării cu materii prime, de a stimula dezvoltarea tehnologică și de a asigura finanțarea industriei. Mai multe delegații au subliniat importanța asigurării cererii de produse cu emisii scăzute de dioxid de carbon în cadrul achizițiilor publice și au solicitat simplificarea legislației și reducerea sarcinii administrative, precum și combaterea concurenței neloiale și a relocării emisiilor de dioxid de carbon, prin utilizarea eficace a instrumentelor de apărare comercială și utilizarea mecanismului de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM).
Vicepreședintele executiv pentru prosperitate și pentru strategia industrială al Comisiei, Stéphane Séjourné, a prezentat Strategia privind piața unică, pe care colegiul comisarilor a adoptat-o cu o zi înainte. Strategia vizează cele mai importante zece obstacole, din zece sectoare, care împiedică întreprinderile din UE să se extindă în statele membre. Aceasta subliniază necesitatea unui nivel mai ridicat de ambiție în ceea ce privește serviciile, simplificarea și digitalizarea, în special pentru IMM-uri, și solicită o mai mare implicare politică prin numirea unui „șerpaș” pentru piața internă din partea fiecărui stat membru.
Statele membre au salutat strategia. Mai multe delegații și-au manifestat disponibilitatea de a coopera pentru punerea în aplicare a strategiei. Miniștrii și-au subliniat diferitele priorități în cadrul strategiei, inclusiv sprijinul pentru IMM-uri, reducerea sarcinii administrative, creșterea interconexiunilor din energie, transporturi și date, digitalizarea procedurilor și reducerea constrângerilor teritoriale în materie de aprovizionare.
Această resursă este disponibilă momentan doar în următoarele limbi:
Achiziții publice – obiective strategice și calea de urmat
Miniștrii au desfășurat o dezbatere privind rolul achizițiilor publice ca instrument strategic cu un buget anual de 2,3 mii de miliarde EUR și cu 250 000 de autorități publice, regionale și locale ca părți interesate. Președinția poloneză a elaborat în prealabil o notă care să orienteze discuția. Dezbaterea care a urmat s-a desfășurat pe baza a două întrebări pe care președinția le-a adresat miniștrilor. Una dintre acestea se referea la calea de urmat în direcția realizării multiplelor obiective strategice și cu evoluție rapidă ale UE, cum ar fi concurența, durabilitatea, reziliența, inovarea, securitatea, siguranța și competitivitatea prin intermediul achizițiilor publice. Cealaltă întrebare a vizat evaluarea opiniilor statelor membre cu privire la nivelul de flexibilitate de care dispun autoritățile naționale pentru a decide ce obiective să urmărească și în ce mod.
Miniștrii și-au împărtășit opiniile cu privire la revizuirea preconizată a legislației UE privind achizițiile publice, fiind exprimate o varietate de opinii. Toate delegațiile și Comisia au subliniat necesitatea simplificării cadrului european existent prin reducerea numărului de acte juridice, introducerea de instrumente digitale și stabilirea unor norme mai clare. Miniștrii au discutat, de asemenea, obiectivele strategice ale UE – cum ar fi obiectivele de mediu, politicile sociale, suveranitatea economică și securitatea națională – la a căror realizare achizițiile publice ar putea contribui și au dezbătut dacă și când ar putea fi introdusă o clauză preferențială a UE. Numeroase delegații au pledat pentru a acorda autorităților contractante naționale, regionale și locale flexibilitatea de a adapta aplicarea noilor criterii sectoriale, inclusiv a preferinței UE, la nevoile lor specifice. Acestea au trimis un semnal puternic pentru ca revizuirea să se concentreze asupra simplificării procedurilor de achiziții publice la nivelul UE sau asupra „modului de cumpărare”, oferind în același timp autorităților contractante posibilitatea de a decide cu privire la „ce să cumpere”.
Consiliul ca filtru al birocrației
Miniștrii au desfășurat o a doua dezbatere de orientare cu privire la modalitățile de îmbunătățire a procesului legislativ, pentru a-l face mai favorabil întreprinderilor. În concluziile sale din 20 martie 2025, Consiliul European a subliniat necesitatea simplificării și reducerii drastice a sarcinilor administrative, de reglementare și de raportare, în regim de urgență. Concluziile au solicitat o legislație a UE raționalizată, care să promoveze un cadru de reglementare clar, simplu și favorabil inovării. Asigurarea faptului că reglementările UE sunt adaptate pentru competitivitate este primul factor favorizant orizontal identificat în Busola pentru competitivitate, prezentată în ianuarie 2025. Miniștrii și-au împărtășit opiniile cu privire la două chestiuni: modul în care Consiliul își poate pune în aplicare propriile principii privind o mai bună legiferare și modul în care Consiliul poate acționa în mod eficace ca filtru al birocrației prin promovarea unui mediu de reglementare favorabil întreprinderilor.
Toți miniștrii au fost de acord că îmbunătățirea reglementării și simplificarea proceselor ar trebui să fie o prioritate pentru toate instituțiile europene: Comisia, Parlamentul și Consiliul. Mai multe delegații au propus soluții de îmbunătățire a procesului legislativ, cum ar fi desfășurarea de consultări ample cu părțile interesate, efectuarea unor evaluări aprofundate ale impactului (inclusiv pentru modificări majore) și evaluarea efectelor legislației, în special asupra întreprinderilor mici și mijlocii. Unele delegații au solicitat aplicarea unor principii precum proporționalitatea, subsidiaritatea și regula numărului constant (care înseamnă să se elimine legislație existentă atunci când se propun noi legi), pentru a se asigura că noile acte juridice sunt eficace și nu sunt excesiv de împovărătoare. Președinția a confirmat că o mai bună legiferare va rămâne o prioritate pentru troică.
Diverse
În cadrul secțiunii „Diverse”, miniștrii au fost informați cu privire la următoarele subiecte:
Președinția poloneză i-a informat pe miniștri despre stadiul diferitelor dosare legislative tratate în cursul mandatului său:
Regulamentul privind combaterea întârzierii în efectuarea plăților în tranzacțiile comerciale
Directiva privind asociațiile transfrontaliere europene
Regulamentul privind acordarea de licențe obligatorii pentru gestionarea crizelor
Regulamentul privind siguranța jucăriilor
Regulamentul privind detergenții și agenții tensioactivi
Delegațiile cehă, franceză, germană, maghiară, italiană, letonă, portugheză, slovacă și spaniolă au reamintit miniștrilor necesitatea de a continua discuțiile privind reglementarea brevetelor esențiale pentru standarde (BES)
Delegația franceză a făcut o informare cu privire la punerea în aplicare rapidă a planului de acțiune pentru industria europeană a autovehiculelor, inclusiv sprijinul pentru lanțul valoric european al bateriilor
Delegația franceză a făcut o a doua informare cu privire la mobilizarea de fonduri pentru industrie și autonomia strategică a UE, la nivel european și național
Franța a făcut, de asemenea, o a treia informare cu privire la creșterea taxelor vamale de către autoritățile SUA, măsuri menite să protejeze piața UE împotriva fluxurilor de supracapacitate
Delegația daneză a informat miniștrii cu privire la programul de lucru al viitoarei președinții în domeniul pieței interne și al industriei.
De asemenea, Consiliul a adoptat fără dezbatere punctele de pe listele punctelor „A” fără caracter legislativ.
Acreditarea de presă pentru summiturile internaționale desfășurate în afara Uniunii Europene va fi gestionată de autoritățile guvernamentale din țara-gazdă.
