Consiliul Afaceri Economice și Financiare, 20 iunie 2014

Consiliul elimină o lacună a dublei neimpozitări

Cu ocazia reuniunii Consiliului Afaceri Economice și Financiare din 20 iunie, miniștrii au convenit asupra unei modificări a normelor fiscale ale UE, care va elimina o lacună care a permis societăților transfrontaliere să profite de dubla neimpozitare.

Modificarea convenită adusă Directivei privind societățile-mamă și filialele acestora (2011/96/UE) va pune capăt situației în care grupurile corporative transfrontaliere puteau să exploateze diferențele dintre legislațiile fiscale naționale și să profite de o dublă neimpozitare prin intermediul unor acorduri de împrumuturi hibride.

Conform textului convenit, statul membru al societății-mamă nu va impozita profiturile filialei decât în măsura în care profiturile respective nu sunt deductibile pentru aceasta din urmă.

Modificarea face parte din eforturile mai ample ale UE și din angajamentul internațional de combatere a evaziunii fiscale și a planificării fiscale agresive.

Următoarele etape

Statele membre ar trebui să transpună dispoziția de modificare în legislația națională până la 31 decembrie 2015.

Directiva privind societățile-mamă și filialele acestora - de ce a fost necesară modificarea?

Modificarea abordează, în special, acordurile de împrumuturi hibride utilizate de grupurile corporative transfrontaliere.

Acordurile de împrumuturi hibride sunt instrumente financiare care au atât caracteristicile datoriilor, cât și ale capitalurilor proprii.

Din acest motiv, în unele state membre, aceste acorduri sunt considerate a fi simple împrumuturi, în timp ce în altele sunt clasificate drept capitaluri proprii și, prin urmare, sunt tratate ca fiind deductibile fiscal sau scutite de la plata impozitului, în funcție de legislația fiscală a fiecărei țări.

Acest lucru a permis societăților transfrontaliere să își distribuie profiturile în consecință și, prin urmare, să evite impozitarea profiturilor aferente acordurilor de împrumuturi hibride primite în oricare dintre statele membre.

O astfel de planificare fiscală nu era anterior exclusă, întrucât dispozițiile Directivei privind societățile-mamă și filialele acestora prevedeau obligația statelor membre de a nu impozita profiturile primite de societățile-mamă de la filialele lor care operează în alte state membre.

Alte puncte principale pe ordinea de zi

Extinderea zonei euro - Lituania

Țările din zona euro (reunite în cadrul Consiliului) au adoptat o recomandare adresată Consiliului UE care favorizează o decizie care ar permite Lituaniei să adere la zona euro, în urma rapoartelor de convergență elaborate de către Comisie și Banca Centrală Europeană.

Propunerea va fi înaintată Consiliului European pentru dezbatere și Parlamentului European pentru avizul său înainte de luarea deciziei finale. În cazul în care acestea convin astfel, Lituania va adopta moneda euro la 1 ianuarie 2015.

Proiectul de buget al UE pentru 2015

Consiliul a făcut schimb de opinii privind prezentarea de către Comisie a proiectului său de propunere de buget general al UE pentru 2015. Proiectul Comisiei prevede plăți în valoare totală de 142,1 miliarde € (+ 4,9% comparativ cu 2014) și angajamente în valoare de 145,6 miliarde € (+ 2,1%).

Se preconizează că Consiliul va aproba poziția sa privind proiectul de buget până la sfârșitul lunii iulie.

Semestrul european: recomandări specifice fiecărei țări privind politicile economice și fiscale

Consiliul a aprobat proiectul de recomandări specifice fiecărei țări pentru statele membre cu privire la politicile economice și fiscale ale acestora, care sunt stabilite în programele naționale. Pentru zona euro în ansamblu, există o recomandare specifică.

Se preconizează că Consiliul European va aproba aceste recomandări la 27 iunie. Versiunea finală a textelor va fi adoptată de Consiliul UE în iulie.

Încetarea procedurii aplicabile deficitelor excesive

Consiliul a adoptat decizii de încetare a procedurii aplicabile deficitelor excesive pentru Belgia, Republica Cehă, Danemarca, Țările de Jos, Austria și Slovacia. Deciziile confirmă faptul că aceste țări și-au redus deficitul la mai puțin de 3% din PIB, valoarea de referință a UE pentru deficitele publice.