"Utilizăm cookie-uri pentru a vă îmbunătățiți experiența de navigare. Cookie-urile necesare au rolul de a susține funcții esențiale ale site-ului Consiliului. Cookie-urile opționale ne ajută să realizăm rapoarte statistice anonime și agregate pentru a răspunde mai bine nevoilor dvs.
Cu permisiunea dvs., vom folosi cookie-uri pentru a produce date agregate și anonime privind navigarea și comportamentul vizitatorilor pe site-ul nostru. Vom folosi aceste date pentru a vă îmbunătăți experiența de utilizare a site-ului nostru.
Consiliul Justiție și Afaceri Interne (Justiție), 12 iunie 2025
Principalele rezultate
Justiție
Armonizarea normelor de drept în materie de insolvență
Consiliul ia măsuri pentru a spori atractivitatea UE pentru investitorii străini și transfrontalieri. O directivă a UE de armonizare a anumitor aspecte ale normelor de drept în materie de insolvență, cu privire la care Consiliul a ajuns astăzi la un acord, va îmbunătăți securitatea juridică și va reduce costurile pentru investitorii străini care, în prezent, trebuie să țină cont de norme naționale diferite în materie de insolvență atunci când iau decizii de investiții în alte țări ale UE.
Investitorilor nu le plac insecuritatea juridică sau procedurile de insolvență îndelungate. Această nouă lege va alinia normele naționale în materie de insolvență și va oferi mai multă certitudine cu privire la durata unei proceduri de insolvență. Vor fi astfel stimulate investițiile transfrontaliere.
Adam Bodnar, ministrul polonez al justiției
Noile norme – asupra cărora Consiliul și Parlamentul European încă trebuie să ajungă la un acord – includ un așa-numit mecanism „pre-pack”, care permite obținerea unui acord cu privire la vânzarea activității înainte de începerea procedurii de insolvență, și un comitet al creditorilor pentru a asigura implicarea creditorilor individuali care, în caz contrar, ar putea să nu participe la procedură, de exemplu, din cauza resurselor limitate sau a lipsei de proximitate geografică.
Consiliul a ajuns la un acord asupra unor aspecte-cheie ale unui proiect de lege ce va garanta drepturile adulților care au nevoie de protecție sau de sprijin în situații transfrontaliere. Noua lege urmărește să ofere mai multă protecție adulților care, din cauza unei deficiențe sau a unei insuficiențe a facultăților lor personale, nu sunt în măsură să își protejeze propriile interese. Numărul persoanelor care au nevoie de asistență în luarea deciziilor legate de aspectele personale ale vieții lor este în creștere. Conform cifrelor UE, se preconizează că procentul persoanelor cu vârsta de peste 65 de ani cu o formă de dizabilitate va crește cu 77% până în 2050.
Noua lege se referă la:
Normele care stabilesc țara a cărei instanță are competența de a soluționa o cauză și țara al cărui drept trebuie aplicat de o instanță
Recunoașterea automată de către statele membre a măsurilor luate de o instanță dintr-un alt stat membru
Garantarea faptului că actele autentice (de exemplu, un act notarial) au aceeași forță probantă deplină și completă în alte state membre ca și în statul membru de origine
Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei: lupta împotriva impunității
Miniștrii au primit informații cu privire la modul în care statele membre și UE sprijină Ucraina în lupta sa împotriva impunității în ceea ce privește crimele comise în contextul războiului de agresiune al Rusiei. Printre multe astfel de acțiuni notabile se numără și constituirea unei echipe comune de anchetă (JIT). Această echipă comună de anchetă cuprinde autorități judiciare din mai multe țări și sprijină Ucraina prin anchetarea și urmărirea penală a celor mai grave crime internaționale. Baza de date cu probe privind cele mai grave crime internaționale (CICED), creată de Eurojust, o agenție a UE, păstrează, stochează și analizează probe privind crimele internaționale în sprijinul anchetelor naționale și internaționale.
Printre evoluțiile recente se numără reuniunea reprezentanților a 35 de țări, ai Consiliului Europei și ai Comisiei Europene din 9 mai de la Liov (Ucraina), în cadrul căreia aceștia au convenit să creeze un tribunal special pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei.
Combaterea traficului de droguri și a criminalității organizate
Președinția a informat miniștrii cu privire la progresele înregistrate în ceea ce privește consolidarea cooperării judiciare cu țările terțe. Consiliul consideră că o astfel de cooperare este esențială în combaterea de către UE a criminalității organizate pentru a facilita urmăririle penale, a aduce în fața justiției membri ai rețelelor infracționale și a dezmembra rețele de criminalitate organizată.
În concluziile sale din iunie 2024, Consiliul a convenit asupra unui set de instrumente pentru sprijinirea acestui efort. Acesta conține măsuri precum:
organizarea de schimburi de experiență și de bune practici între experții din statele membre în ceea ce privește cooperarea judiciară cu țările terțe
detașarea de magistrați de legătură în țări terțe de către Eurojust, în cazuri specifice
încurajarea aderării țărilor terțe la convențiile Consiliului Europei, în special la convenția privind extrădarea și la cea privind asistența judiciară reciprocă
Președinția a informat miniștrii justiției cu privire la stadiul actual al lucrărilor privind aderarea UE la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (CEDO). Aderarea UE la CEDO este o obligație care decurge din tratatele UE.
Miniștrii justiției au fost informați cu privire la activitățile EPPO. Procuroarea-șefă europeană, Laura Kövesi, a prezentat informații cu privire la cele mai recente evoluții la nivelul EPPO. În 2024, Polonia și Suedia au aderat la EPPO, numărul statelor membre participante ajungând astfel la 24.
De asemenea, președinția a informat miniștrii cu privire la procesul în curs de selecție a unui nou procuror-șef european, întrucât mandatul dnei Kövesi se va încheia la 30 octombrie 2026, precum și a șapte noi procurori europeni.
Președinția a informat miniștrii cu privire la reuniunea ministerială dintre Statele Unite și UE privind justiția și afacerile interne, care a avut loc la 2 și 3 iunie la Varșovia, precum și cu privire la situația actuală în ceea ce privește posibilele acțiuni ale UE legate de păstrarea datelor din comunicațiile electronice. Comisia a prezentat informații cu privire la negocierile dintre SUA și UE referitoare la un acord privind probele electronice.
Lituania a luat cuvântul cu privire la o inițiativă menită să consolideze reziliența democratică a UE și rezistența în fața revizionismului istoric. Slovenia a furnizat informații cu privire la sancțiunile adoptate de Statele Unite împotriva judecătorilor Curții Penale Internaționale. În cele din urmă, Danemarca și-a prezentat planul de lucru pentru președinția sa, care va începe la 1 iulie 2025.
Acreditarea de presă pentru summiturile internaționale desfășurate în afara Uniunii Europene va fi gestionată de autoritățile guvernamentale din țara-gazdă.
