"Utilizăm cookie-uri pentru a vă îmbunătățiți experiența de navigare. Cookie-urile necesare au rolul de a susține funcții esențiale ale site-ului Consiliului. Cookie-urile opționale ne ajută să realizăm rapoarte statistice anonime și agregate pentru a răspunde mai bine nevoilor dvs.
Cu permisiunea dvs., vom folosi cookie-uri pentru a produce date agregate și anonime privind navigarea și comportamentul vizitatorilor pe site-ul nostru. Vom folosi aceste date pentru a vă îmbunătăți experiența de utilizare a site-ului nostru.
Consiliul Justiție și Afaceri Interne (Afaceri Interne), 13 iunie 2025
Principalele rezultate
Afaceri interne
Protecția temporară pentru refugiații ucraineni
Consiliul a ajuns la un acord politic privind prelungirea protecției temporare pentru persoanele strămutate din Ucraina cu încă un an, până în martie 2027. Adoptarea finală a deciziei va avea loc în săptămânile următoare.
În timp ce Rusia continuă să terorizeze civilii ucraineni prin atacuri aeriene fără discriminare, UE continuă să își demonstreze solidaritatea cu poporul ucrainean. Vom continua să oferim protecție pentru milioane de refugiați ucraineni timp de încă un an. De asemenea, președinția poloneză a inițiat discuții cu privire la o strategie de eliminare treptată a protecției temporare după obținerea unei păci juste. În viitorul apropiat, vom depune eforturi în direcția găsirii unor soluții comune, la nivelul UE, în acest domeniu, inclusiv în contextul returnărilor către Ucraina.
Tomasz Siemoniak, ministrul polonez al afacerilor interne și al administrației
UE a activat mecanismul de protecție temporară pentru refugiații din Ucraina în martie 2022. Acest mecanism, bazat pe un act legislativ al UE adoptat în 2021, a fost instituit pentru a face față circumstanțelor excepționale de aflux masiv. Protecția temporară pentru persoanele strămutate din Ucraina a fost deja prelungită de trei ori și urma să expire în martie 2026.
Miniștrii au discutat, de asemenea, despre o recomandare a Consiliului în vederea pregătirii pentru o tranziție coordonată de la protecția temporară. Recomandarea va aborda aspecte precum trecerea la alte statute de ședere, pregătirea terenului pentru o revenire treptată în Ucraina și intensificarea furnizării de informații cu privire la opțiunile disponibile.
Infrastructura informatică pentru gestionarea frontierelor și asigurarea respectării legii
Miniștrii au primit informații actualizate cu privire la dezvoltarea infrastructurii informatice a UE pentru gestionarea frontierelor și asigurarea respectării legii.
Președinția a informat miniștrii cu privire la situația actuală a Sistemului de intrare/ieșire (EES), punând accentul în mod deosebit pe punerea în funcțiune progresivă a acestuia. La 19 mai, Consiliul și Parlamentul European au convenit să permită statelor membre să înceapă treptat punerea în funcțiune a EES. Conform foii de parcurs, pe care Consiliul a validat-o în martie 2025, această abordare etapizată ar trebui să înceapă în octombrie 2025.
EES va înregistra intrarea, ieșirea și refuzul intrării resortisanților țărilor terțe care trec frontierele externe ale UE pentru o ședere pe termen scurt. Noul sistem va colecta imaginile faciale și amprentele digitale ale persoanelor care trec frontiera pentru prima dată și va înregistra aceste informații într-un fișier digital.
La 40 ani de la semnarea Acordului Schengen la 14 iunie 1985, miniștrii au aprobat o declarație privind spațiul Schengen. Prin intermediul acestei declarații, Consiliul își reînnoiește angajamentul față de spațiul Schengen și subliniază importanța acestuia pentru cooperarea și integrarea europeană.
De asemenea, miniștrii au desfășurat un schimb de opinii cu privire la prioritățile referitoare la spațiul Schengen pentru următoarele 12 luni. Domeniile prioritare și acțiunile operaționale validate de Consiliu pentru perioada 2025-2026 sunt:
accelerarea digitalizării procedurilor și a sistemelor și îmbunătățirea gradului de pregătire al sistemelor informatice la scară largă
sporirea rezilienței frontierelor externe și a eficacității returnărilor
îmbunătățirea securității interne, urmărind în același timp libera circulație într-un spațiu fără controale la frontierele interne
În ceea ce privește migrația, în timpul prânzului lor de lucru, miniștrii s-au axat pe chestiunea returnărilor, în special pe intensificarea cooperării cu țările terțe în materie de readmisie. Prin utilizarea ca instrument de negociere a politicii sale în domeniul vizelor, UE a reușit să amelioreze cooperarea în materie de readmisie cu o serie de țări de origine.
De asemenea, Comisia a prezentat care este situația actuală în ceea ce privește punerea în aplicare a sistemului european comun de azil (SECA). Anul acesta, Comisia va evalua pentru prima dată în mod oficial situația migrației din statele membre. Acest lucru va declanșa procesul de asumare de către statele membre a contribuțiilor de solidaritate.
Cu ocazia discuțiilor referitoare la dimensiunea externă a migrației, miniștrii au abordat și situația din Libia și consecințele acesteia asupra fluxurilor de migrație către Europa.
Consiliul a desfășurat un schimb de opinii cu privire la strategia europeană de securitate internă, ProtectEU, pe baza comunicării Comisiei prezentate la 1 aprilie anul acesta. Statele membre și-au exprimat sprijinul larg pentru ProtectEU, considerat o contribuție importantă la consolidarea securității interne a UE. Acestea au susținut viziunea amplă prezentată de Comisie – o combinație între accentul pus pe securitate și un grad înalt de pregătire – și au convenit asupra importanței stimulării cooperării cu țările terțe.
Miniștrii au discutat, de asemenea, despre accesul la date pentru asigurarea respectării legii – un element important al ProtectEU – și, în special, despre măsurile concrete pe termen scurt care ar putea fi puse în aplicare pentru a facilita accesul la date și a sprijini eforturile autorităților de aplicare a legii în vederea combaterii criminalității. Multe state membre au solicitat Comisiei să prezinte urgent foaia de parcurs privind accesul la date, anunțată de Comisie. Această foaie de parcurs ar urma să prezinte măsurile juridice și practice pentru a asigura accesul legal și efectiv la date.
Miniștrii au discutat, de asemenea, despre impactul mediului geopolitic actual asupra securității interne a UE, cu un accent special pe Ucraina, Republica Moldova și Siria. Viceprim-ministrul Ucrainei – ministrul unității naționale al Ucrainei, precum și ministrul de interne al Republicii Moldova au participat la aceste discuții.
De asemenea, Consiliul a aprobat concluziile privind următorul ciclu EMPACT (2026-2029). EMPACT este un instrument al UE bazat pe statele membre pentru cooperarea operațională multidisciplinară și la nivelul mai multor agenții în vederea combaterii formelor grave de criminalitate și a criminalității organizate. Acesta reunește autoritățile polițienești, vamale și judiciare din diferite state membre și de la nivelul UE, actori din afara UE și sectorul privat. Prioritățile EMPACT se bazează pe Evaluarea amenințării pe care o reprezintă formele grave de criminalitate și criminalitatea organizată în UE, elaborată de Europol.
În cadrul rubricii „Diverse”, președinția a informat delegațiile cu privire la acțiunile pe care le-a întreprins în ceea ce privește combaterea traficului de droguri și a criminalității organizate și cu privire la o reuniune la nivel înalt în cadrul mecanismului de coordonare și cooperare în materie de droguri dintre CELAC și UE. CELAC este un forum regional al statelor latinoamericane și caraibiene.
De asemenea, președinția a informat delegații cu privire la reuniunea ministerială dintre SUA și UE privind justiția și afacerile interne care a avut loc la Varșovia în perioada 2-3 iunie.
Slovenia a informat delegațiile cu privire la cea de a 13-a reuniune ministerială din cadrul Procesului Brdo, care s-a axat pe combaterea terorismului și a traficului de persoane în Europa de Sud-Est. În final, viitoarea președinție daneză și-a prezentat programul de lucru.
Acreditarea de presă pentru summiturile internaționale desfășurate în afara Uniunii Europene va fi gestionată de autoritățile guvernamentale din țara-gazdă.
