Skip to content

Reglementarea sectorului bancar

Cadrul bancar al UE se aplică tuturor băncilor, altor instituții de credit și firmelor de investiții care își desfășoară activitatea în UE. Scopul său este de a asigura stabilitatea și integritatea, menținând în același timp încrederea publicului în sistemul financiar.

Obiectivele cadrului bancar al UE

Protejarea deponenților

Protejarea fondurilor deponenților prin menținerea unor bănci bine capitalizate, capabile să reziste șocurilor financiare.

Prevenirea riscurilor sistemice

Atenuarea riscurilor care ar putea duce la crize financiare și ar putea destabiliza economia.

Standarde armonizate

Stabilirea unor norme uniforme pentru a crea condiții de concurență echitabile și pentru a promova concurența loială între instituțiile de credit.

Sporirea rezilienței și a transparenței

Consolidarea stabilității și a clarității generale pentru a spori încrederea și a asigura sustenabilitatea pe termen lung.

Principalele instrumente juridice

UE a adoptat instrumente juridice privind diverse aspecte ale sectorului bancar. Iată un rezumat al principalelor acte legislative.

Regulamentul și Directiva privind cerințele de capital

Regulamentul privind cerințele de capital (CRR) și Directiva privind cerințele de capital (CRD) stabilesc cerințe prudențiale detaliate privind, printre altele, adecvarea capitalului, lichiditatea, efectul de levier, gestionarea riscurilor și supravegherea.

Aceste norme asigură faptul că băncile dețin capital și lichidități suficiente pentru a atenua riscurile și a absorbi pierderile potențiale.

Directiva privind schemele de garantare a depozitelor

Directiva privind schemele de garantare a depozitelor (DSGD) protejează deponenții din fiecare stat membru prin garantarea rambursării depozitelor de până la 100 000 EUR în cazul în care o bancă intră în dificultate. Directiva stabilește, de asemenea, norme privind schemele naționale de garantare a depozitelor, inclusiv limite de acoperire, finanțare și proceduri de rambursare.

Toate băncile trebuie să participe la aceste scheme.

Băncile membre plătesc contribuții pe baza profilului lor de risc și a altor factori. Schemele de garantare strâng toate contribuțiile într-un fond. Atunci când o bancă intră în dificultate și depozitele devin indisponibile, schemele de garantare trebuie să fie în măsură să ramburseze depunătorii care dețin orice tip de depozit protejat în temeiul directivei.

Directiva privind redresarea și rezoluția instituțiilor bancare

Directiva privind redresarea și rezoluția instituțiilor bancare (BRRD) stabilește un cadru pentru redresarea și rezoluția ordonată a băncilor în curs de a intra în dificultate, pentru a reduce la minimum impactul asupra economiei și pentru a elimina necesitatea unor măsuri de salvare finanțate de contribuabili.

Directiva:

  • asigură faptul că băncile în curs de a intra în dificultate sunt gestionate în mod eficace prin planificarea rezoluției și protocoale pentru situații de criză
  • previne necesitatea de a se recurge la banii contribuabililor în cazul intrării în dificultate a unei bănci, introducând un mecanism de recapitalizare internă (acționarii și creditorii trebuie să suporte costurile în cazul în care banca intră în dificultate)
  • instituie fonduri de rezoluție, finanțate de către sectorul bancar, pentru a acorda sprijin pentru rezoluția băncilor în curs de a intra în dificultate, dacă este necesar

Regulamentul privind mecanismul unic de supraveghere

Regulamentul privind mecanismul unic de supraveghere (RMUS) definește cadrul pentru rolul Băncii Centrale Europene (BCE) în supravegherea băncilor semnificative în uniunea bancară.

RMUS prezintă responsabilitățile de supraveghere ale BCE și colaborarea acesteia cu autoritățile naționale competente.

Regulamentul privind mecanismul unic de rezoluție

Regulamentul privind mecanismul unic de rezoluție (RMUR) oferă cadrul pentru rolul Comitetului Unic de Rezoluție (SRB) în rezoluția băncilor în curs de a intra în dificultate în cadrul uniunii bancare.

RMUR definește competențele SRB în ceea ce privește planificarea rezoluției, procesele sale decizionale și utilizarea Fondului unic de rezoluție.

Standardele Basel III

Standardele Basel III reprezintă un set de reglementări bancare internaționale elaborate de Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară pentru a consolida cerințele de capital impuse băncilor prin creșterea lichidității și reducerea efectului de levier al băncilor.

Aceste standarde au fost integrate în cadrul de reglementare al UE prin modificarea CRR și a CRD.

În comparație cu Basel II, Basel III adaugă o serie de dispoziții-cheie conform cărora:

  • băncile trebuie să dețină mai mult capital pentru a acoperi pierderile potențiale, asigurând o mai mare stabilitate în perioadele de recesiune financiară
  • băncile au obligația de a menține o cantitate suficientă de active lichide de înaltă calitate pentru a supraviețui unui scenariu de criză de 30 de zile (indicatorul de acoperire a necesarului de lichiditate)
  • băncile trebuie să dispună de surse de finanțare stabile care să le sprijine operațiunile pe un orizont de timp de un an (indicatorul de finanțare stabilă netă)
  • este pusă în aplicare o măsură care nu se bazează pe riscuri pentru a limita acumularea unui efect de levier excesiv în sectorul bancar (indicatorul efectului de levier)
  • îmbunătățirea practicilor de gestionare a riscurilor și simulările de criză mai riguroase asigură faptul că băncile pot face față în mod eficace șocurilor economice

Consiliul a adoptat pachetul legislativ de punere în aplicare a standardelor Basel III la 30 mai 2024.Noile norme au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2025, unele cerințe urmând să fie introduse treptat pe parcursul unei perioade multianuale.

Rolul instituțiilor UE

Cadrul bancar al UE implică mai multe instituții-cheie, fiecare jucând un rol distinct în menținerea stabilității financiare.

Banca Centrală Europeană este principala autoritate de supraveghere a băncilor semnificative din zona euro în cadrul mecanismului unic de supraveghere. BCE asigură respectarea de către aceste bănci a cerințelor prudențiale.

Comitetul Unic de Rezoluție este responsabil de planificarea și gestionarea rezoluției băncilor în curs de a intra în dificultate în cadrul mecanismului unic de rezoluție. Activitatea sa este sprijinită de Fondul unic de rezoluție.

Autoritatea Bancară Europeană (ABE) promovează o reglementare și o supraveghere prudențială eficace și consecvente în întreaga UE. ABE elaborează standarde tehnice și orientări pentru a armoniza practicile de reglementare.

Autoritățile naționale competente (ANC) supraveghează băncile mai mici și pun în aplicare reglementările UE la nivel național, completând activitatea BCE și a ABE.

Evoluțiile recente și în curs

Cadrul bancar al UE continuă să se adapteze și să evolueze ca răspuns la schimbările economice globale, la progresele tehnologice și la prioritățile în materie de durabilitate. Această activitate urmărește să consolideze reziliența sistemului financiar, încurajând în același timp inovarea și asigurând protecția consumatorilor.

Pachetul privind finanțele digitale

Ca răspuns la creșterea rapidă a finanțelor digitale, UE elaborează în prezent un cadru de reglementare cuprinzător pentru a aborda provocările reprezentate de criptomonede, de inovațiile din domeniul tehnologiei financiare și de sistemele de plăți digitale.

Finanțarea durabilă

Integrarea activităților de rating de mediu, social și de guvernanță (ESG) în reglementarea bancară reprezintă o prioritate pentru UE. La 19 noiembrie, Consiliul a adoptat noi norme menite să sporească coerența, transparența și comparabilitatea activităților de rating în UE, pentru a spori încrederea investitorilor în produsele financiare durabile.

Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) va autoriza și va supraveghea furnizorii de rating ESG care își desfășoară activitatea în UE, asigurându-se că aceștia respectă standardele de transparență.

Combaterea spălării banilor

Pentru a aborda riscurile emergente și a combate criminalitatea financiară, UE își consolidează cadrul de combatere a spălării banilor (AML). Acesta include controale mai stricte, o transparență sporită a tranzacțiilor financiare și o mai bună cooperare între autoritățile naționale și cele ale UE.

Instituirea unei noi autorități a UE de combatere a spălării banilor (ACSB) va juca un rol central în monitorizarea conformității și în asigurarea aplicării uniforme a normelor de combatere a spălării banilor în toate statele membre.

Revizuirea cadrului de gestionare a crizelor și de asigurare a depozitelor

În ultimii ani, autoritățile statelor membre au căutat adesea soluții în afara cadrului UE atunci când băncile mijlocii și mai mici au intrat în dificultate în UE. Acest lucru a condus uneori la utilizarea banilor contribuabililor pentru a sprijini băncile în curs de a intra în dificultate, în locul resurselor interne obligatorii ale băncilor sau al plaselor de siguranță private finanțate de industrie, astfel cum se prevede în cadrul de rezoluție bancară al UE.

Ca răspuns la această situație, în aprilie 2023 Comisia a propus o reformă a cadrului de gestionare a crizelor și de asigurare a depozitelor (CMDI). La 19 mai 2024, Consiliul a convenit asupra poziției sale privind cadrul, adoptând un mandat de negociere. La 25 iunie 2025, Consiliul și Parlamentul European au ajuns la un acord cu privire la revizuire, marcând încă un pas către finalizarea uniunii bancare a UE.

Pachetul de reformă include propuneri legislative care ar urma să modifice Directiva privind redresarea și rezoluția instituțiilor bancare, Regulamentul privind mecanismul unic de rezoluție și Directiva privind schemele de garantare a depozitelor. Revizuirea urmărește să elimine deficitul de finanțare oferind băncilor mici și mijlocii acces la plase de siguranță finanțate de sectorul bancar ca instrument suplimentar de finanțare a rezoluției, precum și să reducă dependența de recapitalizarea internă pe seama deponenților neasigurați.

Subscrierile „în serie” („Daisy Chains”)

La 26 martie 2024, Consiliul a adoptat așa-numita Directivă „Daisy Chains” ca parte a reformei cadrului CMDI. Directiva modifică BRRD și RMUR. Ea introduce un set de ajustări circumscrise care vor juca un rol important în îmbunătățirea proporționalității cadrului.

A se vedea și

Subiecte

Ultima revizuire: 25 iunie 2025